Giovanni Boccaccio

1. Giovanni Boccaccio Decameronul

2. Viata si opera • Boccaccio se naşte în anul 1313 (iunie sau iulie), probabil în Certaldo/Toscana, posibil însă şi în Florenţa, ca fiu natural al negustorului florentin Boccaccio di Chellino şi al unei femei de origine modestă, al cărei nume nu se cunoaşte. După primii ani de şcoală la Florenţa, este trimis de tatăl său în 1327 la Napoli să facă practică în comerţ, activitate la care renunţă pentru a studia Dreptul canonic şi limbile clasice. În acei ani Boccaccio studiază în special clasicii latini, precum şi literatura de curte franceză şi italiană, şi scrie primele sale opere: Filocolo (1336-1338), Filostrato (1335), Teseida (1339-1341), Caccia di Diana (1334-1338). Boccaccio era primit la curtea regelui Robert d'Anjou, regele oraşului Napoli, unde o cunoaşte pe Maria de Conti d'Anjou, fiică nelegitimă a regelui, cu care are relaţii amoroase şi care apare ca Fiammetta în multe din creaţiile sale literare.

3. Viata si opera • În 1341 trebuie să se întoarcă la Florenţa — tatăl său trecea printr-o perioadă de dificultăţi financiare în urma falimentului băncii Bardi — şi primeşte o funcţie diplomatică din partea conducerii oraşului, printre care la curtea lui Ostasios da Polenta în Ravenna (1346) şi pe lângă Francesco Ordelaffi în Forli (1348). Compune noi opere poetice şi în proză: Ninfale d'Ameto sau Commedia delle Ninfe fiorentine (1341–1342), Elegia di madonna Fiammetta (1343–1344), Ninfale fiesolano (1344–1346). • În 1350 se întâlneşte pentru prima dată cu Francesco Petrarca, după ce mai înainte îi scrisese epistola în limba latină"Mavatores Miles" (1339). De Petrarca îl leagă o trainică prietenie până la moartea acestuia în 1374. Împreună se angajează în traducerea autorilor antichităţii clasice, astfel, la îndemnul său, Leontino Pilato traduce în limba latină epopeele lui Homer. Petrarca îl ajută să iasă dintr-o criză religioasă, îndrumându-l către cultura literară de tip umanist. Operele târzii ale lui Boccaccio vor fi scrise numai în limba latină, printre acestea "Genealogia deorum gentilium", un mare tratat de mitologie greco-romană, care pentru două secole rămâne cartea cea mai citită pe această temă

5. Decameronul • Aşa cum rezultă din înţelesul grec al titlului, acţiunea are loc în decursul a zece zile. După o precuvântare dedicată "graţioaselor doamne" ("vaghe donne") care cunosc arta amorului, urmează o introducere ce dă un cadru terifiant atmosferei de groază care domnea în Florenţa bântuită de ciumă. Şapte tinere doamne şi trei tineri s-au refugiat într-o vilă din apropierea Floenţei pentru a scăpa de contaminare şi, pentru a face să treacă timpul în mod plăcut, între conversaţii, banchete şi dansuri, se adună zilnic - cu excepţia zilelor de vineri şi sâmbătă, dedicate practicilor religioase - într-o poiană, unde fiecare spune o povestire pe o temă prestabilită, propusă de fiecare dată de "regele" sau "regina" grupului, aleşi prin rotaţie. La sfârşitul zilei, cele zece povestiri sunt urmate de un "canzone" (un recitativ în formă poetică) şi de dans

6. Decameronul • A rezultat astfel un număr de 100 nuvele care alcătuiesc Decameronul, prima şi în acelaşi timp cea mai bună operă în proză a literaturii italiene din epoca Umanismului, etapă care precedă Renaşterea. Nuvelele se caracterizează prin tematica foarte variată, plină de umor şi galanterie, adesea foarte îndrăzneaţă, din care nu lipsesc picanteriile spre deliciul cititorului, cu o compoziţie în formă magistrală şi descrierea pregnantă a caracterelor. În unele cercuri puritane ale timpului, cartea a fost curând considerată periculoasă pentru moravuri, încât nu mult a lipsit să fie arsă în public, la îndemnul călugărului fanatic Girolamo Savonarola. În timpurile moderne, Decameronul are o mare audienţă la public, au fost turnate şi filme inspirate din această operă literară, printre care remarcabil este cel în regia lui Pier Paolo Pasolini (1971).

7. Decameronul

8. Ziua a I-a povestea a 9-a Regele Ciprului infruntat de o femeie din Gasconia,din fricos ce era,se preface peste noapte in mare viteaz • Elisa ,sta de vorba cu tinerele doamne care trebuiau sa asculte urmatoarea porunca a reginei. • .Regina le povesteste doamneleor despre intamplarea unei femei batjocorite care a mers in pelerinaj la sfantul mormant iar la intoarcerea ei in Cipru ,aceasta,a fost batjocorita cativa misei.Femeia s-a gandit ca trebuie sa-I spuna regelui,dar aceasta afla ca regele este o persoana foarte fricoasa si toata lumea il batjocorea facandu-l de rusine si jignindu-l pe el din cauza altora.In cele din urma femeia merge la rege nu sa-si faca dreptate ci sa schimbe situatia in care se afla regele .Femeia vorbind foarte serios cu el ,acesta parca se trezise dintr-un vis si din acea zi nu a mai permis nimanui sa-l batjocoreasca.

9. Decameronul

10. Decameronul Damsa Cristina cls.a XI-a D