ÎNTEMEIETORII
Download
1 / 12

ÎNTEMEIETORII ŢĂRILOR ROMÂNE ŢARA ROMÂNEASCĂ ŞI MOLDOVA - PowerPoint PPT Presentation


  • 130 Views
  • Uploaded on

ÎNTEMEIETORII ŢĂRILOR ROMÂNE ŢARA ROMÂNEASCĂ ŞI MOLDOVA. BASARAB I – Întemeietorul Ţării Româneşti Basarab I ( ~ 1310 – 1352 ) este considerat fondatorul Țării Românești Poreclit „Negru-vodă”

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about ' ÎNTEMEIETORII ŢĂRILOR ROMÂNE ŢARA ROMÂNEASCĂ ŞI MOLDOVA' - conroy


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

ÎNTEMEIETORII

ŢĂRILOR ROMÂNE

ŢARA ROMÂNEASCĂ ŞI MOLDOVA


  • BASARAB I – Întemeietorul Ţării Româneşti

  • Basarab I(~1310 – 1352)este considerat fondatorul Țării Românești

  • Poreclit „Negru-vodă”

  • în sec. al XIV-lea, uneşte cnezatele şi voievodatele din zona Olteniei şi Munteniei pentru a putea să oprească năvălirea tătarilor şi a se elibera de sub *suzeranitatea regilor Ungariei;

  • în1330a învins oastea regelui ungurCarol Robert de AnjoulaPosada , a primit și apelativul de Basarab Întemeietorul;

  • a pus bazele statului independent Ţara Românească(Valahia, numită de străini);

  • *suzeranitate = puterea exercitată de un stat asupra altuia


BASARAB I,

pictură din biserica Curtea de Argeş


LUPTA DE LA POSADA


“Regele a ajuns pe o cale cotită şi închisă de amândouă părţile de râpe foarte înalte de jur împrejur [...] Mulţimea nenumărată a românilor, sus pe râpi, alergând din toate părţile, arunca săgeţi asupra oastei ungureşti care era în fundul văii, [...] unde din princina înghesuielii, cei mai sprinteni cai şi ostaşi cădeau în luptă, pentru că din princina urcuşului prăpăstios nu se puteau sui împotriva românilor pe nici una din râpile de pe cele două laturi ale drumului, nici nu puteau merge înainte, nici nu aveau unde să fugă [...], ci ostaşii regelui erau cu totul prinşi, ca nişte peşti [...]. Au căzut tineri şi bătrâni, principi şi nobili, fără nici o deosebire. [...] Şi românii au dus mulţi prinşi cu sine, atât răniţi, cât şi nevătămaţi, şi au luat foarte multe arme şi haine preţioase ale tuturor celor căzuţi [...] şi le-au dus la Basarab voievod. Iar regele şi-a schimbat însemnele armelor sale, cu care a îmbrăcat pe Desev, fiul lui Dionisie, pe care, crezându-l a fi însuşi regele, românii cu cruzime l-au omorât. Şi regele abia a scăpat cu câţiva inşi.”

Cronica pictată de la Viena – “Lupta de la Posada”


MĂNĂSTIREA NEGRU VODĂ, Câmpulung-Muscel amândouă părţile de râpe foarte înalte de jur împrejur [...] Mulţimea nenumărată a românilor, sus pe râpi, alergând din toate părţile, arunca săgeţi asupra oastei ungureşti care era în fundul văii, [...] unde din princina înghesuielii, cei mai sprinteni cai şi ostaşi cădeau în luptă, pentru că din princina urcuşului prăpăstios nu se puteau sui împotriva românilor pe nici una din râpile de pe cele două laturi ale drumului, nici nu puteau merge înainte, nici nu aveau unde să fugă [...], ci ostaşii regelui erau cu totul prinşi, ca nişte peşti [...]. Au căzut tineri şi bătrâni, principi şi nobili, fără nici o deosebire. [...] Şi românii au dus mulţi prinşi cu sine, atât răniţi, cât şi nevătămaţi, şi au luat foarte multe arme şi haine preţioase ale tuturor celor căzuţi [...] şi le-au dus la Basarab voievod. Iar regele şi-a schimbat însemnele armelor sale, cu care a îmbrăcat pe Desev, fiul lui Dionisie, pe care, crezându-l a fi însuşi regele, românii cu cruzime l-au omorât. Şi regele abia a scăpat cu câţiva inşi.”

Mănăstirea Negru Vodă, în forma actuală, este a treia construcţie. Prima s-a surpatîn 1628 din cauza vechimii şi a unui cutremur.

Biserica mănăstirii este rezidită de Basarab I


  • DRAGOŞ-VODĂ amândouă părţile de râpe foarte înalte de jur împrejur [...] Mulţimea nenumărată a românilor, sus pe râpi, alergând din toate părţile, arunca săgeţi asupra oastei ungureşti care era în fundul văii, [...] unde din princina înghesuielii, cei mai sprinteni cai şi ostaşi cădeau în luptă, pentru că din princina urcuşului prăpăstios nu se puteau sui împotriva românilor pe nici una din râpile de pe cele două laturi ale drumului, nici nu puteau merge înainte, nici nu aveau unde să fugă [...], ci ostaşii regelui erau cu totul prinşi, ca nişte peşti [...]. Au căzut tineri şi bătrâni, principi şi nobili, fără nici o deosebire. [...] Şi românii au dus mulţi prinşi cu sine, atât răniţi, cât şi nevătămaţi, şi au luat foarte multe arme şi haine preţioase ale tuturor celor căzuţi [...] şi le-au dus la Basarab voievod. Iar regele şi-a schimbat însemnele armelor sale, cu care a îmbrăcat pe Desev, fiul lui Dionisie, pe care, crezându-l a fi însuşi regele, românii cu cruzime l-au omorât. Şi regele abia a scăpat cu câţiva inşi.”– Întemeietorul Moldovei

  • la 1347,DRAGOŞ – VODĂ,descălecător în Moldova și primul ei voievodvoievodul românilor din Maramureş, creează pe Valea Moldovei un mic stat, aflat sub autoritatea regelui maghiar;


D amândouă părţile de râpe foarte înalte de jur împrejur [...] Mulţimea nenumărată a românilor, sus pe râpi, alergând din toate părţile, arunca săgeţi asupra oastei ungureşti care era în fundul văii, [...] unde din princina înghesuielii, cei mai sprinteni cai şi ostaşi cădeau în luptă, pentru că din princina urcuşului prăpăstios nu se puteau sui împotriva românilor pe nici una din râpile de pe cele două laturi ale drumului, nici nu puteau merge înainte, nici nu aveau unde să fugă [...], ci ostaşii regelui erau cu totul prinşi, ca nişte peşti [...]. Au căzut tineri şi bătrâni, principi şi nobili, fără nici o deosebire. [...] Şi românii au dus mulţi prinşi cu sine, atât răniţi, cât şi nevătămaţi, şi au luat foarte multe arme şi haine preţioase ale tuturor celor căzuţi [...] şi le-au dus la Basarab voievod. Iar regele şi-a schimbat însemnele armelor sale, cu care a îmbrăcat pe Desev, fiul lui Dionisie, pe care, crezându-l a fi însuşi regele, românii cu cruzime l-au omorât. Şi regele abia a scăpat cu câţiva inşi.”RAGOŞ – VODĂ


D amândouă părţile de râpe foarte înalte de jur împrejur [...] Mulţimea nenumărată a românilor, sus pe râpi, alergând din toate părţile, arunca săgeţi asupra oastei ungureşti care era în fundul văii, [...] unde din princina înghesuielii, cei mai sprinteni cai şi ostaşi cădeau în luptă, pentru că din princina urcuşului prăpăstios nu se puteau sui împotriva românilor pe nici una din râpile de pe cele două laturi ale drumului, nici nu puteau merge înainte, nici nu aveau unde să fugă [...], ci ostaşii regelui erau cu totul prinşi, ca nişte peşti [...]. Au căzut tineri şi bătrâni, principi şi nobili, fără nici o deosebire. [...] Şi românii au dus mulţi prinşi cu sine, atât răniţi, cât şi nevătămaţi, şi au luat foarte multe arme şi haine preţioase ale tuturor celor căzuţi [...] şi le-au dus la Basarab voievod. Iar regele şi-a schimbat însemnele armelor sale, cu care a îmbrăcat pe Desev, fiul lui Dionisie, pe care, crezându-l a fi însuşi regele, românii cu cruzime l-au omorât. Şi regele abia a scăpat cu câţiva inşi.”RAGOŞ – VODĂ, într-un portret din secolul al XIX -lea


amândouă părţile de râpe foarte înalte de jur împrejur [...] Mulţimea nenumărată a românilor, sus pe râpi, alergând din toate părţile, arunca săgeţi asupra oastei ungureşti care era în fundul văii, [...] unde din princina înghesuielii, cei mai sprinteni cai şi ostaşi cădeau în luptă, pentru că din princina urcuşului prăpăstios nu se puteau sui împotriva românilor pe nici una din râpile de pe cele două laturi ale drumului, nici nu puteau merge înainte, nici nu aveau unde să fugă [...], ci ostaşii regelui erau cu totul prinşi, ca nişte peşti [...]. Au căzut tineri şi bătrâni, principi şi nobili, fără nici o deosebire. [...] Şi românii au dus mulţi prinşi cu sine, atât răniţi, cât şi nevătămaţi, şi au luat foarte multe arme şi haine preţioase ale tuturor celor căzuţi [...] şi le-au dus la Basarab voievod. Iar regele şi-a schimbat însemnele armelor sale, cu care a îmbrăcat pe Desev, fiul lui Dionisie, pe care, crezându-l a fi însuşi regele, românii cu cruzime l-au omorât. Şi regele abia a scăpat cu câţiva inşi.”Legenda spune că păstorii din Maramureş, umblând în munţi cu vitele, au dat de o fiară ce se chema bour, şi după ce au alergat-o prin munţi cu câinii au ajuns la un şes lângă o apă. Acolo, fiind animalul obosit, l-au ucis la locul ce se cheamă Boureni şi s-a întemeiat sat. De atunci, pe pecetea ţării figurează bourul. Căţeaua Molda care a gonit fiara a murit şi ea. De la aceasta şi-a luat numele de Moldova atât apa ce curgea prin apropiere, cât şi ţara.”

Grigore Ureche – “Letopiseţul Ţării Moldovei”


MONUMENTUL STATUAR DRAGOŞ-VODĂ ŞI ZIMBRUL amândouă părţile de râpe foarte înalte de jur împrejur [...] Mulţimea nenumărată a românilor, sus pe râpi, alergând din toate părţile, arunca săgeţi asupra oastei ungureşti care era în fundul văii, [...] unde din princina înghesuielii, cei mai sprinteni cai şi ostaşi cădeau în luptă, pentru că din princina urcuşului prăpăstios nu se puteau sui împotriva românilor pe nici una din râpile de pe cele două laturi ale drumului, nici nu puteau merge înainte, nici nu aveau unde să fugă [...], ci ostaşii regelui erau cu totul prinşi, ca nişte peşti [...]. Au căzut tineri şi bătrâni, principi şi nobili, fără nici o deosebire. [...] Şi românii au dus mulţi prinşi cu sine, atât răniţi, cât şi nevătămaţi, şi au luat foarte multe arme şi haine preţioase ale tuturor celor căzuţi [...] şi le-au dus la Basarab voievod. Iar regele şi-a schimbat însemnele armelor sale, cu care a îmbrăcat pe Desev, fiul lui Dionisie, pe care, crezându-l a fi însuşi regele, românii cu cruzime l-au omorât. Şi regele abia a scăpat cu câţiva inşi.”

Este amplasat în oraşul Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava.Monumentul îl reprezintă pe Dragoş- Vodă, întemeietorul Moldovei, călare pe un cal şi cu un buzdugan în mână cu care intenţionează să lovească un zimbru care-l ataca.


S f r i t
S F Â R Ş I T amândouă părţile de râpe foarte înalte de jur împrejur [...] Mulţimea nenumărată a românilor, sus pe râpi, alergând din toate părţile, arunca săgeţi asupra oastei ungureşti care era în fundul văii, [...] unde din princina înghesuielii, cei mai sprinteni cai şi ostaşi cădeau în luptă, pentru că din princina urcuşului prăpăstios nu se puteau sui împotriva românilor pe nici una din râpile de pe cele două laturi ale drumului, nici nu puteau merge înainte, nici nu aveau unde să fugă [...], ci ostaşii regelui erau cu totul prinşi, ca nişte peşti [...]. Au căzut tineri şi bătrâni, principi şi nobili, fără nici o deosebire. [...] Şi românii au dus mulţi prinşi cu sine, atât răniţi, cât şi nevătămaţi, şi au luat foarte multe arme şi haine preţioase ale tuturor celor căzuţi [...] şi le-au dus la Basarab voievod. Iar regele şi-a schimbat însemnele armelor sale, cu care a îmbrăcat pe Desev, fiul lui Dionisie, pe care, crezându-l a fi însuşi regele, românii cu cruzime l-au omorât. Şi regele abia a scăpat cu câţiva inşi.”

Mihai Guţă


ad