Teologia i mplinirea de sine
Sponsored Links
This presentation is the property of its rightful owner.
1 / 91

Teologia şi împlinirea de sine PowerPoint PPT Presentation


  • 47 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

Teologia şi împlinirea de sine. - Repere pe traseul remodelării destinului -. Vocaţia interdisciplinară a teologiei. Era post-modernă fărâmiţează atenţia individului şi a societăţii în toate direcţiile ;

Download Presentation

Teologia şi împlinirea de sine

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Teologia i mplinirea de sine

- Repere pe traseul remodelrii destinului -


Vocaia interdisciplinar a teologiei

  • Era post-modern frmieaz atenia individului i a societii n toate direciile;

  • tiina nseamn de fapt tiine, propunnd fiecare o cunoatere sectorial, parial, doar a unui segment din complexa realitate;


Doar un singur lucru trebuie

  • Trim n universul specializrilor n care ne lipsete viziunea de ansamblu,sau nu ne intereseaz, deoarece ni se pare neimportant;


  • Universitatea modern este, n aceast privin, un campion: fiecare facultate are un propriu sector de interes, iar inter-disciplinaritatea este o cenureas.


  • Toate aceste "tiine" ne sunt de prisos dac nu reuim s trecem dincolo de ele, s pim n universul esenelor i al eternitii, univers nesupus legilor fluctuante ale materiei.


La urma urmelor, exist o unic problem care ne intereseaz, i aceasta este aceea a destinului nostru etern.


TEOLOGIE PASTORALSAU PASTORALITATE A TEOLOGIEI?


  • n aceast lume parcelizat i fracturat de interese tiinifice diferite, exist totui un spaiu

    • al interdisciplinaritii,

    • al "tiinei" universale,

    • al cunoaterii globale i exhaustive a realitii, unde putem descoperi complementaritatea cunotinelor noastre.


Compartimentarea interioar a Teologiei


Biblic

Studiul i Exegeza Noului Testament,

Studiul i Exegeza Vechiului Testament,

Limba ebraic, limba greac, limba latin etc.;

Istoric

Istoria Bisericii Ortodoxe Romne,

Istoria Bisericeasc Universal,

Bizantinologia,

Patrologia etc.;

3. Sistematic

Teologia Dogmatic,

Teologia Fundamental,

Teologia Moral,

Misiologia, Ecumenismul, Sectologia etc.

4. Practic

Teologia Liturgic,

Omiletica i Catehetica,

Dreptul Bisericesc,

Ritualul i Muzica bisericeasc,

Pastorala etc.

Patru filoane de baz:


Pastorala

  • Psihologia Pastoral;

    • Consilierea Pastoral

  • Teologia Pastoral;

    • Antropologia Pastoral;

    • Pedagogia Pastoral;

  • Sociologia Pastoral;

    • Aciunea pastoral n postmodernitate

  • Psihoterapia Pastoral

    • Psihopatologia i terapeutica cretin;

    • Medicina pastoral.


  • Abundena attor discipline teologice (cu subdiviziuni) comport riscul frmirii

    • Teologia Moral cuprinde i Mistica, Ascetica, Formarea Duhovniceasc;

    • Pastoralei i revine responsabilitatea sintezei, a extragerii numitorului comun: este disciplina cu vocaia esenializrii retrospective;


    Pastorala, o disciplin a prezentului

    • Arta aciunii duhovniceti n lumea de azi, expunnd strategiile concretizrii practice a vocaiei preoeti.

    • Este disciplina teologic cea mai ancorat n prezent: ea comunic cu realitatea vie de azi, reacioneaz la provocrile culturii contemporane;

    • Ea este disciplina teologic prin careTeologia n general comunic cu civilizaia lumii n care trim.


    Un manual de Pastoral este deja depit n momentele publicrii lui


    • Pastorala ncearc s ne introduc n mod responsabil n gndirea teologic i cultural a lumii contemporane.


    • Tot ceea ce am studiat la facultate este rupt de realitatea pastoral concret din parohie!


    Neglijarea Pastoralei determin falimentul preoiei nsei.


    Vai de pstorii care se pasc pe ei nii! Nu trebuie pstorii s pstoreasc turma? Voi mncai grsimea, v mbrcai cu lna, tiai ce e gras, dar nu patei oile!

    Iezechiel 34,2


    Vai, vou! Cci ai luat cheile mpriei. Voi niv n-ai intrat, iar pe cei care voiau s intre, i-ai mpiedicat.

    (Luca 11,52)


    Iezechiel 34, 15

    Pe viaa Mea zice Domnul Dumnezeu pentru c oile Mele au ajuns de jaf,

    mi voi lua napoi oile din minile pstorilor,

    nu-i voi mai lsa s-Mi pasc oile, i

    nu se vor mai pate nici pe ei nii, cci mi voi scpa oile din gura lor, i nu le vor mai sluji cu hran.

    Eu nsumi mi voi pate oile...


    S-a mplinit n vreun fel aceast profeie?


    Care tiine sunt mai apropiate de Teologie?


    Teologia versus Filosofia

    n cunoaterea global a realitii, un loc special l are filosofia.


    • Cnd omului i lipsete familiaritatea cu Biserica i cu lumea valorilor cretine, ea poate orienta fiina uman spre esenialitate.


    • Puine tiine au capacitatea de a te conduce spre o cunoatere real;


    Fiecrui om, la natere, i s d cheia spre porile raiului; Aceeai cheie deschide ns i porile iadului(Proverb budist)


    • Cunoaterea autentic este una reflexiv i contemplativ, iar nu doar informativ.


    • Filosofia este arta de a cunoate, n mod reflexiv i profund, realitatea de dincolo de aparene.


    • Filosofia este arena ntrebrilor eseniale, locul unde se pun cu competen ntrebrile corespunztoare interesului nostru ultim.


    Filosofia: pledoarie pentru esenialitate

    • Puterea filosofiei st n capacitatea de a pune bine ntrebrile, dar rspunsurile nu le poate da.

    • Important este ns faptul c ntr-o ntrebare bine pus gsim deja jumtate din rspuns.


    Care sunt ntrebrile existeniale?


    Nae Ionescu: Este o absurditate s nvei filosofia!


    • Tot ceea ce se scrie n filosofie nu este de nvat, ci este de judecat din nou, este de preluat din nou.

    • De asta n filosofie fiecare este pe cont propriu.


    • Aici, originalitatea are un sens aparte:

    • Nu nseamn s gndeti cum nu s-a mai gndit... Ci

    • a gndi prin tine nsui, tu ca filtru ce reine impuritile existenei tale, primenind-o.


    • Aa se face c adevratul filosof nu pune accent pe cultura filosofic.

    • Pentru el are nsemntate doar ceea provine din gndirea lui, dup lectur, eventual.


    • Filosofia este o crare spre adncime, spre descoperirea de sine.


    • Omul este mai mult dect pare la prima vedere, iar prin filosofie ajunge s-i descopere eul cel inaccesibil la prima vedere.


    • Filosofia este deci o cale spre o nou identitate, este poarta de acces spre unica adevrat identitate, spre eul nostru metafizic.


    • Filosofia este o reflecie sistematic care, dus pn la ultimele ei consecine, ne poart fie la extaz, fie la disperare.


    Dup ce filosofia l-a condus pe om la marile ntrebri existeniale, intervine teologia i Biserica cu marile rspunsuri.


    Fr o reflecie filosofic, omul se trezete c primete rspunsuri la ntrebri pe care nu i le-a pus niciodat.


    • Filosofia este capabil s determine orientarea culturii unei epoci.

    • Tocmai de aceea Biserica trebuie s fie preocupat de convertirea instituiilor care determin orientarea culturii: colile, facultile, universitile, academia etc.

    • Fr o convertire a acestora descretinarea societii este asigurat!


    Biserica este spaiul unei cunoateri metafizice, care este preocupat de ceea ce este dincolo de aparen.

    • Aceast cunoatere este, de fapt, cunoaterea lui Dumnezeu, care se realizeaz n Biseric, fiind ns diferit de cea obinut n urma eforturilor tiinifice.

    • Ea este direct i total, este rezultatul unei experiene, nu este de natur strict teoretic.


    • Este o experien de o asemenea for nct nu poate fi contestat de nimic.


    Pastorala poate crea contextul necesar pentru o astfel deexperien.


    Obiectivul prioritar al omului inteligent: experiena ntlnirii cu Dumnezeu


    De ce unii oameni l cunosc pe Dumnezeu, iar alii doar presupun existena Lui?


    • A doua categorie constituie imensa majoritate a populaiei planetei noastre.


    • Prima este alctuit dintr-un numr foarte mic de oameni, elita duhovniceasc;

    • Aceast elit are o anumit pudoare interioar n a-i mrturisi propria experien interioar.


    Pietrificarea inimii

    • Inima omului contemporan este mpietrit i nu-L mai simte pe Dumnezeu.

    • Experiena ntlnirii cu Dumnezeu, a cunoaterii i a unirii mistice cu El, nu este o experien uor de dobndit.


    Trebuie ndeplinite anumite condiii pentru a ajunge la aceast experien.


    Exist vreun test gril de evaluare a nivelului duhovnicesc al fiecruia dintre noi?


    • Odat dobndit, aceast experien este greu de comunicat.


    • Cuvintele nu pot surprinde complexitatea momentului n care Dumnezeu se reveleaz sufletului uman;

    • Dac ele insist s o fac, reuesc doar ntr-un mod reducionist, simplificant, trdtor chiar.


    Catafatism/prin afirmare

    • Occidentul s-a ncpnat mult n tentativa de a surprinde n cuvinte extazul mistic al sufletului care L-a gsit pe Dumnezeu, creznd c, prin cuvinte, va putea i comunica acest extaz.


    Apofatism/prin negaie

    Orientul, n schimb, s-a ncpnat s nege n mod sistematic faptul c expresiile raionale, folosite pentru a exprima experiena profund a sufletului n unire cu Dumnezeu, corespund exact tririlor sale duhovniceti.


    • Simirea lui Dumnezeu nu se poate comunica cu facilitate acelor oameni care

      • nu s-au pregtit pentru o experien a simirii lui Dumnezeu,

      • deci care nu au manifestat interes n direcia cunoaterii Sale.


    • Cea mai elementar form de cutare a lui Dumnezeu este dorina de a-L cunoate:

    • Dumnezeu se relev doar celor care triesc mai nti tensiunea cutrii Lui.


    Att timp ct o fiin uman este confortabil instalat n istorie, este lipsit de interes fa de tot ceea ce este dincolo de istorie!


    Ortodoxia poart cu sine peste veacuri, contiina valorii contemplaiei i a ascezei.

    • Asceza este capacitatea de a ti s-i limitezi propriile nevoi.

    • Occidentul, prin imperiul tehnologic pe care l-a instaurat pe pmnt, ncurajeaz i chiar impune creterea la infinit a nevoilor umane. Merge n direcie exact invers.


    Omul de astzi nu mai cunoate normele elementare ale vieii interioare

    • Examenul tcerii i al singurtii spune foarte mult

      • despre om,

      • despre nivelul lui duhovnicesc,

      • despre vigoarea relaiei lui cu Dumnezeu i

      • despre profunzimea raportului su cu semenii.


    Provocarea omului la tcere

    • Examenul izolrii de semeni;

    • Cei care nu s-au exersat n tainele vieii interioare vor trece prin cea mai puternic criz a existenei lor, n momentul n care vor fi interpelai de tcere i de izolare.


    • Cretinii sunt "n lume, dar nu "din lume" i, de aceea, sunt datori s-i identifice comportamentele care le dovedesc

      • un excesiv ataament fa de lume i

      • o trdare a lui Dumnezeu Cel de dincolo de lume.


    • De fapt, aceste dou demersuri sunt corelative. n fiecare clip, fiecare gest uman, fiecare vorb i fiecare gnd este o decis luare de poziie "pro" sau "contra" lui Dumnezeu.

    • Nu exist aciuni umane care s fie strict neutre din punct de vedere spiritual i moral, respectiv care s nu aib o orientare "pro" sau "anti" hristic.


    Cunoaterea lui Dumnezeu de ctre credincioi constituie elul aciunii pastorale.


    Care sunt etapele apropierii de Dumnezeu?


    • Drumul apropierii de Dumnezeu cunoate multe etape.

    • Prima dintre ele este suscitarea interesului pentru Dumnezeu a credincioilor

      • aflai n stare de anestezie duhovniceasc, adic

      • neinteresai n mod explicit de mesajul lui Dumnezeu pentru lumea de azi.


    Poate fi omul fericit, fr Dumnezeu?


    • Credincioii trebuie contientizai c ei pot ajunge la

      • fericire,

      • la mplinirea de sine,

      • la pacea interioar, doar pornind pe crarea ce duce la Dumnezeu.


  • Login