Download
1 / 9
1.39k likes | 2.71k Views
1 Martie este în calendarul ortodox ziua Evdochiei, o femeie martir, numită şi Dochia. Sărbătoarea vine, de fapt, din perioada de dinaintea creştinătăţii, iar Dochia este un personaj păgân.
E N D
1 Martie este în calendarul ortodox ziua Evdochiei, o femeie martir, numită şi Dochia. Sărbătoarea vine, de fapt, din perioada de dinaintea creştinătăţii, iar Dochia este un personaj păgân. Mărţişorul este o moştenire de la romani, cuvântul are origini latine şi este numele popular al lunii martie. În vechiul calendar roman, 1 Martie era prima zi din an, atunci se desfăşurau serbările lui Marte, zeul forţelor naturii, al primăverii şi agriculturii. La traci, se sărbătorea zeul care a inventat fluierul, cultul său fiind legat de pământ, vegetaţie, flori, natură şi primăvară.
Semnificaţia mărţişorului a rămas aceeaşi de-a lungul timpului– simbol al primăverii, al revenirii la viaţă, care ne aduce optimism şi credinţă. Dar, forma lui s-a schimbat. La început a fost o monedă, apoi apare sub forma unor pietricele de râu vopsite în alb şi roşu înşirate pe o aţă. Acum, mărţişoarele sunt sub formă de flori, animale, coşar etc.
Există şi o poveste a şnurului alb-roşu: soarele a fost răpit de un zmeu, iar un voinic a pornit în căutarea lui, drumul a durat 3 anotimpuri, iar castelul zmeului a fost descoperit primăvara. S-au luptat, soarele a fost eliberat, s-a ridicat pe cer şi a început să bucure lumea. Dar, voinicul nu a mai văzut primăvara. Sângele din răni i-a curs pe zăpadă; când aceasta se topea, apăreau ghiocei. De atunci, oamenii împletesc şnurul alb cu roşu – albul simbolizează puritate şi sănătate, iar roşul – dragostea pentru tot ce e frumos, amintind de sângele voinicului.
Se mai spune că la originile mărţişorului a stat o monedă de aur sau argint, la care se ataşa un şnur din două fire răsucite alb şi roşu sau alb şi negru, ce semnifică lupta vieţii cu moartea, a sănătăţii cu boala, de aceea mărţişoarele se purtau mai ales de persoanele sensibile (copii, fete tinere). Mai exista şi credinţa că mărţişorul aduce noroc şi fericire.
La noi, mărţişorul a fost răspândit în toate provinciile ţării şi este pentru prima oară pomenit de Iordache Golescu. În Moldova şi Bucovina, mărţişorul consta dintr-o monedă de aur sau argint pe un şnur roşu cu alb şi era purtat de copii la gât. Şi fetele îl purtau 12 zile la gât, după care îl prindeau în păr până la sosirea berzelor sau până înflorea primul pom. După aceea, legau şnurul de creanga pomului, iar cu banul cumpărau caş, pentru ca tot anul să le fie faţa frumoasă şi albă.
Mărţişoarele se poartă o perioadă bine determinată, după care se agaţă de copacii ce urmează să înflorească. În sud, oamenii dau jos mărţişorul când văd un stol de berze, iar fetele nemăritate îl pun sub o piatră şi încearcă să-şi ghicească ursitul. Scoaterea mărţişorului are un scop bine întemeiat: să marcheze tranziţia dintre sfârşitul iernii şi noul anotimp care începe.
Mărţişorul, această amuletă magică, moştenită de la predecesori, este primul semn al venirii primăverii. El simbolizează credinţa fiecăruia că toate vor fi mai bune în anul care abia a început.
