slide1 n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi Facultatea de Medicină Dentară PowerPoint Presentation
Download Presentation
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi Facultatea de Medicină Dentară

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 87

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi Facultatea de Medicină Dentară - PowerPoint PPT Presentation


  • 256 Views
  • Uploaded on

CURSURI an III – 10 ore REZIDENTIATUL DE CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARA MODULUL DE PARODONTOLOGIE (2 luni ). Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi Facultatea de Medicină Dentară Disciplina de PARODONTOLOGIE prof. univ. dr. SILVIA MÂRŢU. Etiopatogenia bolilor parodontale

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi Facultatea de Medicină Dentară


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
slide1

CURSURI an III – 10 ore

REZIDENTIATUL DE CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARA

MODULUL DE PARODONTOLOGIE (2 luni)

Universitatea de Medicină şi Farmacie

“Gr. T. Popa” Iaşi

Facultatea de Medicină Dentară

Disciplina de PARODONTOLOGIE

prof. univ. dr.

SILVIA MÂRŢU

  • Etiopatogeniabolilorparodontale
  • Metode de investigatie in bolileparodontale
  • Formeclinice ale boliiparodontale
  • Tratamentulcomplexa al bolilorparodontale
  • Rolulsiloculprofilaxiei in bolileparodontale
slide2

Factorietio – patogeniciaiboliiparodontale

ETIOPATOGENIA BOLII PARODONTALE

1. FACTORI ETIO-PATOGENICI

  • BOALAPARODONTALĂ:concept ce reuneşte forme de manifestare patologică la nivelul parodonţiului marginal
    • etiologieplurifactorială: factori determinanţi (PB)
    •  favorizanţi
    • evoluţie cronică (majoritatea cazurilor) cu perioade deactivitateşiinactivitate
    • tratament complex şi de lungă durată
    • în sens strict, boala parodontală cuprinde:
    •  gingivite
    •  parodontite
    •  manifestări parodontale
    • ale unor afecţiuni sistemice

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI DETERMINANŢI

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI FAVORIZANŢI

FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI

2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL

FACTORI DE RISC

INDICATORI DE RISC

PREDICTORI DE RISC

3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PARODONTALĂ

VIRULENŢA FACTORILOR PATOGENI

  • formeacuteformecronice
  • formereversibileformeireversibile
  • fenomenefenomenedegenerative
  • reparatorii (distructive)

MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI

INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ

slide3

Factorietio – patogeniciaiboliiparodontale

ETIOPATOGENIA BOLII PARODONTALE

1. FACTORI ETIO-PATOGENICI

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI DETERMINANŢI

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI FAVORIZANŢI

FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI

2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL

FACTORI DE RISC

INDICATORI DE RISC

PREDICTORI DE RISC

3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PARODONTALĂ

VIRULENŢA FACTORILOR PATOGENI

MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI

INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ

slide4

FACTORII ETIOPATOGENICI AI BOLII PARODONTALE

ETIOPATOGENIA BOLII PARODONTALE

1. FACTORI ETIO-PATOGENICI

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI DETERMINANŢI

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI FAVORIZANŢI

FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI

2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL

FACTORI DE RISC

INDICATORI DE RISC

PREDICTORI DE RISC

3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PARODONTALĂ

VIRULENŢA FACTORILOR PATOGENI

MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI

INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ

factori etio patogenici locali determinan i

ETIOPATOGENIA BOLII PARODONTALE

Factorietio–patogenicilocalideterminanţi

1. FACTORI ETIO-PATOGENICI

PLACA BACTERIANĂ

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALIDETERMINANŢI

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI FAVORIZANŢI

FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI

2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL

Aspect al colonizăriiiniţiale

FACTORI DE RISC

INDICATORI DE RISC

Aspect al colonizăriisecundare

PREDICTORI DE RISC

3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PARODONTALĂ

VIRULENŢA FACTORILOR PATOGENI

MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI

Depozite de placăbacteriană

INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ

factori etio patogenici locali favorizan i

ETIOPATOGENIA BOLII PARODONTALE

Factorietio–patogenicilocalifavorizanţi

1. FACTORI ETIO-PATOGENICI

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALIDETERMINANŢI

Factori de retenţieai plăcii bacteriene:

 factori naturali: tartru, incongruenţe dentare, perlă de smalţ

iatrogenii: obturaţii debordante, microproteze sau aparate gnatoprotetice neadaptate cervical, dispozitive ortodontice

Alţi factori: impactare alimentară, respiraţie orală, edentaţii, obiceiuri vicioase, parafuncţii

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI FAVORIZANŢI

FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI

2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL

FACTORI DE RISC

INDICATORI DE RISC

PREDICTORI DE RISC

3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PARODONTALĂ

VIRULENŢA FACTORILOR PATOGENI

MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI

INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ

factori etio patogenici locali favorizan i1

ETIOPATOGENIA BOLII PARODONTALE

Factorietio–patogenicilocalifavorizanţi

1. FACTORI ETIO-PATOGENICI

FACTORI DE IRITAŢIE

FACTORI MORFOLOGICI

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI DETERMINANŢI

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALIFAVORIZANŢI

FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI

2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL

FACTORI DE RISC

Perlă de smalţ

factor natural de retenţie

INDICATORI DE RISC

PREDICTORI DE RISC

3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PARODONTALĂ

VIRULENŢA FACTORILOR PATOGENI

MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI

INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ

Şanţuri de dezvoltare: factor natural de retenţie

slide8

Factorietio–patogenicigenerali

ETIOPATOGENIA BOLII PARODONTALE

1. FACTORI ETIO-PATOGENICI

  • reprezintă condiţii ce afectează starea generală a organismului în sensul modificării capacităţii sale de apărare
  • manifestările parodontale sunt funcţie de:
      •  specificul bolii
      •  factorul teren
      •  factorii locali existenţi
  • nu iniţiază procesul distructiv ci îi accelerează progresia şi rata de distrucţie tisulară

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI DETERMINANŢI

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI FAVORIZANŢI

FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI

2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL

FACTORI DE RISC

INDICATORI DE RISC

PREDICTORI DE RISC

3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PARODONTALĂ

VIRULENŢA FACTORILOR PATOGENI

MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI

INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ

slide9

Factorietio–patogenicigenerali

ETIOPATOGENIA BOLII PARODONTALE

1. FACTORI ETIO-PATOGENICI

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI DETERMINANŢI

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI FAVORIZANŢI

FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI

2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL

FACTORI DE RISC

INDICATORI DE RISC

PREDICTORI DE RISC

3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PARODONTALĂ

VIRULENŢA FACTORILOR PATOGENI

MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI

INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ

factori etio patogenici generali

ETIOPATOGENIA BOLII PARODONTALE

Factorietio–patogenicigenerali

1. FACTORI ETIO-PATOGENICI

MEDICAŢIA

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI DETERMINANŢI

  • HIPERCREŞTERI GINGIVALE
      •  modificarea metabolismului colagenului
      •  leziuni inflamatorii supra–adăugate
      •  răspuns inflamator exagerat
  • exemple:NIFEDIPIN
  • FENITOIN
  • CICLOSPORINĂ A
  • susceptibilitate genetică faţă de capacitatea de tolerare a administrării pe termen lung

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI FAVORIZANŢI

FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI

2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL

FACTORI DE RISC

INDICATORI DE RISC

PREDICTORI DE RISC

3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PARODONTALĂ

VIRULENŢA FACTORILOR PATOGENI

MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI

INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ

factori etio patogenici generali1

ETIOPATOGENIA BOLII PARODONTALE

Factorietio–patogenicigenerali

1. FACTORI ETIO-PATOGENICI

DISFUNCŢII PSIHO–SOMATICE

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI DETERMINANŢI

  • modalităţi de inducere complexe
      •  dezvoltarea unor obiceiuri traumatice
      •  efect direct SNV asupra echilibrului fiziologic tisular
  • factori emoţionali (stress, anxietate):
  • stressSNCcortizoldepresia sistemului imunitar
  • stress psiho–social SNV ADR.+ NOR–ADR.
  •  proteaze şi prostaglandine
  •  distrucţie tisulară
  • asocierea factorilor de risc: fumat, igienă orală

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI FAVORIZANŢI

FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI

2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL

FACTORI DE RISC

INDICATORI DE RISC

PREDICTORI DE RISC

3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PARODONTALĂ

VIRULENŢA FACTORILOR PATOGENI

MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI

INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ

riscul global parodontal

ETIOPATOGENIA BOLII PARODONTALE

Riscul global parodontal

1. FACTORI ETIO-PATOGENICI

  • RISCUL PARODONTAL
  • sumă de caractere/cauzeDOBÂNDITEprin:
    • stil de viaţă
    •  expunere la acţiunea mediului ambiant
  • şi / sau
  • sumă de caractereMOŞTENITEfilogenetic
  • studii epidemiologice care atestă ASOCIEREA la status-ul de boală parodontală
  • EVALUAREA RISCULUI PARODONTAL
  • PREDICŢIA DE RISC
    •  identificare - în termeni (parametri) de

factoride riscfactori externi

indicatoride risc

predictoride riscfactori interni

    •  evitare, reducere sau control

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI DETERMINANŢI

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI FAVORIZANŢI

FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI

2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL

FACTORI DE RISC

INDICATORI DE RISC

PREDICTORI DE RISC

3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PARODONTALĂ

VIRULENŢA FACTORILOR PATOGENI

MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI

INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ

interac ia patogeni gazd

ETIOPATOGENIA BOLII PARODONTALE

Interacţiapatogeni – gazdă

1. FACTORI ETIO-PATOGENICI

  • reacţia de apărare a parodonţiului INFLAMAŢIA
  • EVOLUŢIE:
        •  funcţie de agentul patogen
        •  reactivitatea tisulară
  • inflamaţie acută, subacută, cronică
  • FENOMENE REACŢIONALE:
      •  alterare celulară
      •  fenomene reacţionale (vasculare, tisulare)
  • STADII evolutive:
      •  leziunea iniţială
      •  leziunea de debut
      •  leziunea stabilită
      •  leziunea avansată (parodontită)

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI DETERMINANŢI

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI FAVORIZANŢI

FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI

2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL

FACTORI DE RISC

INDICATORI DE RISC

PREDICTORI DE RISC

3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PARODONTALĂ

GINGIVITA nu evoluează întotdeauna spre parodontită dar PARODONTITA este întotdeauna precedată de o gingivită.

VIRULENŢA FACTORILOR PATOGENI

MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI

INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ

slide14

ETIOPATOGENIA BOLII PARODONTALE

Interacţiapatogeni – gazdă

1. FACTORI ETIO-PATOGENICI

  • GINGIVITA
  • LEZIUNE INIŢIALĂ – modificări acute exsudative
  • – nu are evidenţă clinică
  • LEZIUNE DE DEBUT – dominant limfocite T
  • – evidentă clinic
  • LEZIUNE STABILIZATĂ – dominant plasmocite
  • funcţie de barieră a epiteliului joncţional periclitată prin proces inflamator
  • distrucţie ţesut conjunctiv via metaloproteinaze
  • eliberare crescută de metaloproteinaze via citokine

ELEMENTE CHEIE

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI DETERMINANŢI

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI FAVORIZANŢI

FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI

2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL

FACTORI DE RISC

INDICATORI DE RISC

PREDICTORI DE RISC

3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PARODONTALĂ

VIRULENŢA FACTORILOR PATOGENI

MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI

INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ

interac ia patogeni gazd1

ETIOPATOGENIA BOLII PARODONTALE

Interacţiapatogeni – gazdă

1. FACTORI ETIO-PATOGENICI

  • PARODONTITA
  • extinderea inflamaţiei spre:
      •  osul alveolar
      •  ligamentul parodontal
  • migrarea spre apical a epiteliului de joncţiune
  • distrucţia ţesutului conjunctiv de ataşament
      •  degradarea colagen
      •  resorbţie osoasă
      •  formare de pungi

ELEMENTE CHEIE

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI DETERMINANŢI

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI FAVORIZANŢI

FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI

2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL

FACTORI DE RISC

INDICATORI DE RISC

PREDICTORI DE RISC

3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PARODONTALĂ

MEDIATORI LOCALI AI

RESORBŢIEI OSOASE

1. Citokine: IL1, IL6, TNF

2. Prostaglandine: PGL2

3. Factori de creştere: derivaţi din

osteoblaste ce controlează activitatea

osteoclastelor

VIRULENŢA FACTORILOR PATOGENI

MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI

INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ

interac ia patogeni gazd2

ETIOPATOGENIA BOLII PARODONTALE

Interacţiapatogeni – gazdă

1. FACTORI ETIO-PATOGENICI

  • PATOGENIA BOLII PARODONTALE
  • dezechilibrul relaţiei patogen – gazdă
  • activarea răspunsului inflamator şi imunitar
  • sinteză crescută de mediatori (citokine)
  • episoade de degradare a
      •  ţesutului conjunctiv
      •  ţesutului osos
  • relaţie nouă de echilibru patogeni – gazdă

ELEMENTE CHEIE

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI DETERMINANŢI

FACTORI ETIO-PATOGENICI LOCALI FAVORIZANŢI

FACTORI ETIO–PATOGENICI GENERALI

2. RISCUL GLOBAL PARODONTAL

FACTORI DE RISC

INDICATORI DE RISC

PREDICTORI DE RISC

3. ELEMENTE DE PATOLOGIE PARODONTALĂ

VIRULENŢA FACTORILOR PATOGENI

MECANISME DE APĂRARE ALE GAZDEI

INTERACŢIA PATOGENI–GAZDĂ

algoritmul examenului clinic

EXAMENUL CLINIC GENERAL.

FOAIA DE OBSERVAŢIE

Algoritmulexamenului clinic
  • DEZIDERATELE EXAMENULUI CLINIC GENERAL
    • eficienţă
    • complexitate
    • randament
  • ETAPE:
    • examen clinic SUBIECTIV
      •  DATE PERSONALE
      •  ANAMNEZĂ
    • examen clinic OBIECTIV
      •  GENERAL
      •  LOCO–REGIONAL (intra– şi extra–oral)
      •  relaţii mandibulo–craniene
      •  igienă orală (indici clinico–biologici)
    • examene COMPLEMENTARE

1. EXAMEN CLINIC GENERAL

ASPECTE GENERALE

ALGORITM

EXAMEN CLINIC

EXAMEN CLINIC SUBIECTIV

EXAMEN CLINIC OBIECTIV

2. FOAIA DE OBSERVAŢIE

EXAMEN PARACLINIC

examen clinic subiectiv

EXAMENUL CLINIC GENERAL.

FOAIA DE OBSERVAŢIE

Examen clinic subiectiv

 MOTIVELEPREZENTĂRII

 ANAMNEZA

1. EXAMEN CLINIC GENERAL

  • majoritatea problemelor de sănătate parodontală:
    •  frecvent, nu constituie un motiv de solicitare a asistenţei de specialitate
    •  excepţie  URGENŢELE
          •  gingivită ulcero–necrotică
          •  abces parodontal etc.

ASPECTE GENERALE

ALGORITM

EXAMEN CLINIC SUBIECTIV

EXAMEN CLINIC OBIECTIV

2. FOAIA DE OBSERVAŢIE

MOTIVE asociate bolii parodontale

 sângerare gingivală, halitoză

 tulburări funcţionale masticatorii

(mobilitate dentară, migrări)

 tulburări funcţionale estetice (recesiuni)

examen clinic subiectiv1

EXAMENUL CLINIC GENERAL.

FOAIA DE OBSERVAŢIE

 MOTIVELEPREZENTĂRII

 ANAMNEZA

Examen clinic subiectiv

DURERE

SÂNGERARE

HALITOZĂ SUPURATIE

1. EXAMEN CLINIC GENERAL

ASPECTE GENERALE

ALGORITM

Abcesparodontal

Gingivităulcero–necrotică

EXAMEN CLINIC SUBIECTIV

EXAMEN CLINIC OBIECTIV

SÂNGERARE

2. FOAIA DE OBSERVAŢIE

Gingivităsimplă

Mobilitatedentar

TULBURĂRI

ESTETICE

TULBURĂRI

MASTICATORII

Recesiunegeneralizată

examen clinic subiectiv2

EXAMENUL CLINIC GENERAL.

FOAIA DE OBSERVAŢIE

Examen clinic subiectiv

 ISTORICUL BOLII

 ANAMNEZA

  • PREZENTARE CRONOLOGICĂa suferinţei – modalitate de apariţie şi evoluţie de la debut până în momentul prezentării
  • necesitatea REDACTĂRII SECVENŢIALE pe elemente ale sistemului stomatognat funcţie de motivele prezentării ca importanţă şi gravitate
  • identificarea SIMPTOMATOLOGIEI DOMINANTE şi a celei ASOCIATE

1. EXAMEN CLINIC GENERAL

ASPECTE GENERALE

ALGORITM

EXAMEN CLINIC SUBIECTIV

EXAMEN CLINIC OBIECTIV

2. FOAIA DE OBSERVAŢIE

  • MOMENTUL şi MODUL de debut(brusc, insidios)
  • EVOLUŢIE: staţionară, rapidă
  • lentă (spre agravare sau remitere)
  • etc.
  • FACTORI de agravare sau ameliorare
  • COMPLICAŢII asociate locale, regionale, generale
  • TRATAMENTEurmate, respectate sau nu
  • (cauze, complianţă faţă de tratament)
examen clinic obiectiv

EXAMENUL CLINIC GENERAL.

FOAIA DE OBSERVAŢIE

Examen clinic obiectiv

EXAMEN CLINIC EXTRA–ORAL

1. EXAMEN CLINIC GENERAL

INSPECŢIE

ASPECTE GENERALE

  • simetrie facială, dimensiunea verticală
  • aspectul tegumentelor
  • tip de respiraţie (competenţă labială)
  • sensibilităţi cutanate particulare
  • inserţii musculare, contururi şi suprafeţe osoase
  • grupe ganglionare (adenopatii)
  • tumefacţii

ALGORITM

EXAMEN CLINIC SUBIECTIV

EXAMEN CLINIC OBIECTIV

2. FOAIA DE OBSERVAŢIE

PALPARE

examen clinic obiectiv1

EXAMENUL CLINIC GENERAL.

FOAIA DE OBSERVAŢIE

Examen clinic obiectiv

EXAMEN CLINIC INTRA–ORAL

IGIENA ORALĂ

1. EXAMEN CLINIC GENERAL

INDICELE DE PLACĂ (PI):frecvent, ca exprimare procentuală a suprafeţelor dentare acoperite de placă bacteriană

0 = absenţa plăcii

1 = film subţire la proximitatea marginii gingivale evidenţiat cu ajutorul sondei

2 = depozite moderate de–a lungul margii gingivale, vizibile cu ochiul liber

3 = depozite mari care ocupă ambrazura cervicală

nr. suprafeţe cu placă

PI = x 100

nr. suprafeţe fără placă

ASPECTE GENERALE

ALGORITM

EXAMEN CLINIC SUBIECTIV

EXAMEN CLINIC OBIECTIV

2. FOAIA DE OBSERVAŢIE

examen clinic obiectiv2

EXAMENUL CLINIC GENERAL.

FOAIA DE OBSERVAŢIE

Examen clinic obiectiv

EXAMEN CLINIC INTRA–ORAL

IGIENA ORALĂ

1. EXAMEN CLINIC GENERAL

INDICELE DE TARTRU (CI):

0 = tartru absent

1 = tartru supragingival până la 1/3 din suprafaţa dentară

2 = tartru între 1/3 şi 2/3 supragingival şi prezenţa concomitentă a tartrului subgingival

3 = tartru supragingival peste 2/3 din suprafaţa dintelui sau bandă continuă subgingival

suma notelor acordate

CI =

6

ASPECTE GENERALE

ALGORITM

EXAMEN CLINIC SUBIECTIV

EXAMEN CLINIC OBIECTIV

2. FOAIA DE OBSERVAŢIE

interpretarea anatomiei radiografice

EXAMENE COMPLEMENTARE

1. EXAMENUL RADIOGRAFIC

Interpretareaanatomieiradiografice

ELEMENTE URMĂRITE

 dinţi:rapoarteradiculare, raport de volumcoroană / rădăcină, dimensiunilecamereipulpare, tratamenteefectuate

 parodonţiu:os alveolar (nivelososrestant), spaţiudesmodontal (normal, lărgit) înraportmezio–distal, sept inter–radicular

 trabeculaţiaosuluispongios– sept inter– dentar, zone de furcaţie – densitate

 conturulcorticaleiosoase: binedefinit, şters

 poziţiacresteiseptale

 lamina dura: continuă, discontinuă, absentă

 zone de furcaţie

structuriapicale leziuniendo–parodontale

BILANŢUL RADIOGRAFIC

2. EXAMENE BACTERIOLOGICE

Aspecte generale

Teste de diagnostic

3. MAERKERI AI BOLII PARODONTALE

4. ALTE EXAMENE COMPLEMENTARE

evaluarea radiografic

EXAMENE COMPLEMENTARE

1. EXAMENUL RADIOGRAFIC

RAPORT COROANĂ–RĂDĂCINĂ

Evaluarearadiografică

BILANŢUL RADIOGRAFIC

EVALUAREA RADIOGRAFICĂ OSOASĂ

2. EXAMENE BACTERIOLOGIC

ASPECTE GENERALE

TESTE DE DIAGNOSTIC

3. MAERKERI AI BOLII PARODONTALE

4. ALTE EXAMENE COMPLEMENTARE

foaia de observa ie

EXAMENUL CLINIC GENERAL.

FOAIA DE OBSERVAŢIE

Foaia de observaţie
  • variabilitate în prezentare chiar pentru un anumit tip de foaie de observaţie – fişă parodontală de tip:
      •  ORA (Oral Risk Assessment)
      •  PSR (Periodontal Screening & Recording)
  • alegerea unei forme anume depinde de:
      • obiective (clinice, epidemiologice etc.)
      • opţiunea medicului
  • pentru practica clinică curentă:
      •  modalitate simplă de prezentare
      •  uşor de completat şi de analizat
      •  să conţină informaţia relevantă cazului

1. EXAMEN CLINIC GENERAL

ASPECTE GENERALE

ALGORITM

EXAMEN CLINIC SUBIECTIV

EXAMEN CLINIC OBIECTIV

2. FOAIA DE OBSERVAŢIE

forme clinice de gingivite

FORME CLINICE DE GINGIVITE

Formeclinice de gingivite

1. INTRODUCERE

2. ASPECTE CLINICE

GINGIVITA

SÂNGERAREA GINGIVALĂ

  • condiţie inflamatorie a ţesuturilor moi peridentare
  • răspuns imun direct la existenţa plăcii bacteriene
  • modificată de o sumă de factori:
      •  fumat, terapie medicamentoasă
      •  modificări hormonale (disfuncţii, condiţii)

MODIFICĂRI DE CULOARE

MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ

MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE SUPRAFAŢĂ

MODIFICĂRI DE POZIŢIE

INFLAMAŢIA GINGIVALĂ

3. FORME CLINICE DE GINGIVITE

  • modificare patologică PRIMARĂ şi SINGULARĂ
  • modificare patologică SECUNDARĂ asociată unui fond sistemic
  • factor responsabil de PRECIPITARE al modificărilor clinice în condiţii sistemice care nu produc afectare gingivală decelabilă clinic
gingivite aspecte clinice

FORME CLINICE DE GINGIVITE

GINGIVITE - Aspecteclinice

1. INTRODUCERE

2. ASPECTE CLINICE

EVOLUŢIE ŞI DURATĂ

SÂNGERAREA GINGIVALĂ

MODIFICĂRI DE CULOARE

  • GINGIVITĂ ACUTĂ
      •  condiţie dureroasă
      •  debut spontan
      •  evoluţie de scurtă durată
  • GINGIVITĂ SUBACUTĂ: faza mai puţin severă a condiţiei acute
  • GINGIVITĂ RECURENTĂ: reapare după ce a fost eliminată prin tratament sau dispare spontan şi reapare
  • GINGIVITĂ CRONICĂ
      •  debut insidios, evoluţie de lungă durată, fluctuantă, cu exacerbări acute / subacute
      •  cea mai frecventă formă

MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ

MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE SUPRAFAŢĂ

MODIFICĂRI DE POZIŢIE

3. FORME CLINICE DE GINGIVITE

gingivite aspecte clinice1

FORME CLINICE DE GINGIVITE

GINGIVITE - Aspecteclinice

1. INTRODUCERE

2. ASPECTE CLINICE

DISTRIBUŢIE

SÂNGERAREA GINGIVALĂ

MODIFICĂRI DE CULOARE

  • GINGIVITĂ LOCALIZATĂ: limitată la gingia în relaţie cu un dinte sau un grup de dinţi
  • GINGIVITĂ GENERALIZATĂ: afectează întreg paro– donţiul de înveliş al unei arcade
  • GINGIVITĂ MARGINALĂ: interesează gingia margi– nală dar poate interesa prin contiguitate o parte din gingia ataşată
  • GINGIVITĂ PAPILARĂ: interesează papila inter– dentară şi se extinde adesea la gingia marginală, loc de debut a primelor semne de gingivită
  • GINGIVITĂ DIFUZĂ: interesează întreg parodonţiul de înveliş

MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ

MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE SUPRAFAŢĂ

MODIFICĂRI DE POZIŢIE

3. FORME CLINICE DE GINGIVITE

gingivite aspecte clinice2

FORME CLINICE DE GINGIVITE

GINGIVITE - Aspecteclinice

1. INTRODUCERE

2. ASPECTE CLINICE

SÂNGERAREA GINGIVALĂ

MODIFICĂRI DE CULOARE

MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ

Gingivitălocalizată

Gingivităgeneralizată

MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE SUPRAFAŢĂ

MODIFICĂRI DE POZIŢIE

3. FORME CLINICE DE GINGIVITE

Gingivitămarginală

Gingivităpapilară

Gingivitădifuză

modific ri de culoare gingivita cronic

FORME CLINICE DE GINGIVITE

Modificări de culoareGINGIVITA CRONICĂ

1. INTRODUCERE

2. ASPECTE CLINICE

SÂNGERAREA GINGIVALĂ

MODIFICĂRI DE CULOARE

MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ

Gingivităcronică

MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE SUPRAFAŢĂ

MODIFICĂRI DE POZIŢIE

3. FORME CLINICE DE GINGIVITE

Aspect regenerativ (fibrotic).

Aspect degenerativ (inflamator).

Proceshiperkeratozic (leucoplazie

modific ri de culoare

FORME CLINICE DE GINGIVITE

Modificări de culoare

1. INTRODUCERE

MODIFICĂRI DE CULOARE ÎN GINGIVITA ACUTĂ

2. ASPECTE CLINICE

SÂNGERAREA GINGIVALĂ

MODIFICĂRI DE CULOARE

  • diferă ca natură şi distribuţie de cele din gingivita cronică
  • MODIFICĂRI CULOARE – pot fi:
      •  marginale gingivita ulcero–necrotică
      •  difuze gingivostomatita herpetică
      •  tip peteşii iritaţii chimice
  • culoarea variază funcţie de intensitatea inflamaţiei şi a modificărilor patologice tisulare
      •  gri lucios (inflamaţie acută severă)
  • roşu – viu
      •  gri închis (necroză tisulară)

MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ

MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE SUPRAFAŢĂ

MODIFICĂRI DE POZIŢIE

3. FORME CLINICE DE GINGIVITE

modific ri de consisten

FORME CLINICE DE GINGIVITE

Modificări de consistenţă

1. INTRODUCERE

2. ASPECTE CLINICE

GINGIVITĂ CRONICĂ

SÂNGERAREA GINGIVALĂ

  • edem difuz – semnul godeului
  • friabilitate
  • (infiltrat inflamator, degenerare ţesut conjunctiv şi epitelial)
  • consistenţă fermă (fibroză, proliferare epitelială)
  • edem inflamator – inflamaţie acută
  • suprafeţe erodate, debriuri – necroză
  • pseudomembrane
  • aspecte veziculare – edem inter- şi intra-celular

PROCES DESTRUCTIV

MODIFICĂRI DE CULOARE

MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ

MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE SUPRAFAŢĂ

MODIFICĂRI DE POZIŢIE

MODIFICĂRI DE CONTUR

MODIFICĂRI DE DIMENSIUNE

PROCES REPARATOR

3. FORME CLINICE DE GINGIVITE

GINGIVITĂ ACUTĂ

modific ri de pozi ie

FORME CLINICE DE GINGIVITE

Modificări de poziţie

1. INTRODUCERE

2. ASPECTE CLINICE

SÂNGERAREA GINGIVALĂ

  • modificarea poziţiei marginii gingivale libere în raport cu joncţiunea amelo–cementară
      •  spre coronar: HIPERCREŞTERE GINGIVALĂ
      •  spre apical: RECESIUNE
  • POZIŢIA APARENTĂ: nivelul marginii gingivale
  • libere
  • POZIŢIA REALĂ: nivelul ataşamentului epitelial
  • dictează severitatea recesiunii

MODIFICĂRI DE CULOARE

MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ

MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE SUPRAFAŢĂ

MODIFICĂRI DE POZIŢIE

MODIFICĂRI DE CONTUR

MODIFICĂRI DE DIMENSIUNE

3. FORME CLINICE DE GINGIVITE

RECESIUNE VIZIBILĂ

RECESIUNE INVIZIBILĂ

modific ri de dimensiune hipercre teri

FORME CLINICE DE GINGIVITE

Modificări de dimensiune (hipercreşteri)

1. INTRODUCERE

2. ASPECTE CLINICE

  • I. Hipercreştere inflamatorie (hipertrofie)
      •  cronică
      •  acută
  • II. Hipercreştere fibrotică (hiperplazie)
      •  indusă medicamentos
      •  idiopatică
  • III. Hipercreştere combinată
  • IV. Hipercreşteri asociate unor condiţii/afecţiuni sistemice
      •  condiţii: pubertate, sarcină etc.
      •  afecţiuni: leucemie, boli granulomatoase etc.
  • V. Hipercreşteri neoplazice
      •  benigne
      •  maligne
  • VI. False hipercreşteri

SÂNGERAREA GINGIVALĂ

MODIFICĂRI DE CULOARE

MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ

MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE SUPRAFAŢĂ

MODIFICĂRI DE POZIŢIE

MODIFICĂRI DE CONTUR

MODIFICĂRI DE DIMENSIUNE

3. FORME CLINICE DE GINGIVITE

ginigivite forme clinice acute

FORME CLINICE DE GINGIVITE

GINIGIVITE - Formeclinice acute

1. INTRODUCERE

2. ASPECTE CLINICE

GINGIVITA ULCERO–NECROTICĂ

SÂNGERAREA GINGIVALĂ

  • condiţie inflamatorie destructivă a gingiei cu semne şi simptome caracteristice, gravitate variabilă
  • frecvent – acută; uneori – subacută, recurentă
  • localizată sau generalizată
  • ETIOLOGIE
      •  placă bacteriană specifică
      •  gingivită pre–existentă
      •  FACTORI LOCALI
        •  igienă orală deficitară
        •  zone de retenţie, fumat
      •  FACTORI SISTEMICI
        •  stress, vârstă, aspecte sezoniere
        •  fumat (nicotină)

MODIFICĂRI DE CULOARE

MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ

MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE SUPRAFAŢĂ

MODIFICĂRI DE POZIŢIE

MODIFICĂRI DE CONTUR

MODIFICĂRI DE DIMENSIUNE

3. FORME CLINICE DE GINGIVITE

FORME CLINICE ACUTE

FORME CLINICE CRONICE

gingivite forme clinice cronice

FORME CLINICE DE GINGIVITE

GINGIVITE - Formeclinicecronice

1. INTRODUCERE

GINGIVITA CRONICĂ SIMPLĂ

2. ASPECTE CLINICE

  • ETIOLOGIE
  • expunerea la acţiunea plăcii bacteriene
  • factori de retenţie naturali şi iatrogenici ai plăcii
  • DISTRIBUŢIE localizată / generalizată
  • CLINIC
  • cea mai frecventă formă
  • debut insidios, evoluţie îndelungată
  • asiptomatică cu excepţia exacerbării acute
  • alternanţa fenomenelor inflamatorii şi reparatorii
  • DEBUT papilar / marginal, evoluând treptat; poate interesa gingia ataşată
  • uneori aspect de masă sesilă / pediculată

SÂNGERAREA GINGIVALĂ

MODIFICĂRI DE CULOARE

MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ

MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE SUPRAFAŢĂ

MODIFICĂRI DE POZIŢIE

MODIFICĂRI DE CONTUR

MODIFICĂRI DE DIMENSIUNE

3. FORME CLINICE DE GINGIVITE

FORME CLINICE ACUTE

FORME CLINICE CRONICE

gingivite forme clinice cronice1

FORME CLINICE DE GINGIVITE

GINGIVITA DE PUBERTATE

GINGIVITE - Formeclinicecronice

1. INTRODUCERE

GINGIVITE CONDIŢIONATE

2. ASPECTE CLINICE

  • interesează ambele sexe în zona cu iritaţie locală
  • răspunsinflamatorexagerat la iritanţilocali care în mod normal arfideterminat o gingivitămedie
  • hipercreşteregingivalăaccentuată
  • CLINIC
  • papile (vestibulare) proeminente
  • suprafaţă cu aspect eritematos, lucioasă
  • caracteristicile clinice ale gingivitei cronice
  • diferenţiere
      •  hipercreştere excesivă la iritanţi locali
      •  recurenţă la iritaţie locală
      • rezoluţie spontană după pubertate şi după eliminarea iritanţilor locali

SÂNGERAREA GINGIVALĂ

MODIFICĂRI DE CULOARE

MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ

MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE SUPRAFAŢĂ

MODIFICĂRI DE POZIŢIE

MODIFICĂRI DE CONTUR

MODIFICĂRI DE DIMENSIUNE

3. FORME CLINICE DE GINGIVITE

FORME CLINICE ACUTE

FORME CLINICE CRONICE

gingivite forme clinice cronice2

FORME CLINICE DE GINGIVITE

GINGIVITE - Formeclinicecronice

1. INTRODUCERE

2. ASPECTE CLINICE

GINGIVITE CONDIŢIONATE

GINGIVITA DE SARCINĂ

SÂNGERAREA GINGIVALĂ

MODIFICĂRI DE CULOARE

MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ

  • DISTRIBUŢIE MARGINALĂ generalizată
  • agravarea inflamaţiei pre–existente (accentuarea răspunsului inflamator) – incidenţă 10–70 %
  • condiţia nu apare în absenţa iritantului local
  • CLINIC
  • modificări generalizate, proeminente interproximal
  • LEZIUNE – culoare roşie intensă, suprafaţă netedă, lucioasă, de aspect friabil
  • sângerare spontană sau la simple atingeri

MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE SUPRAFAŢĂ

MODIFICĂRI DE POZIŢIE

MODIFICĂRI DE CONTUR

MODIFICĂRI DE DIMENSIUNE

3. FORME CLINICE DE GINGIVITE

FORME CLINICE ACUTE

FORME CLINICE CRONICE

gingivite forme clinice cronice3

FORME CLINICE DE GINGIVITE

GINGIVITE - Formeclinicecronice

1. INTRODUCERE

2. ASPECTE CLINICE

GINGIVITE CONDIŢIONATE

MANIFESTĂRI GINGIVALE ÎN BOLI SISTEMICE

SÂNGERAREA GINGIVALĂ

MODIFICĂRI DE CULOARE

MODIFICĂRI DE CONSISTENŢĂ

  • GINGIVITA DIN LEUCEMII
  • hipercreştere gingivală
      •  difuză sau marginală
      •  localizată sau generalizată
  • poate apare ca
      •  hipercreştere difuză a mucoasei gigivale
      •  supradimensionare a gingiei marginale
      •  masă pseudo–tumorală discretă interproximală
  • aspect roşu–albăstrui, suprafaţă netedă, lucioasă, consistenţă moderat–fermă spre friabil
  • sângerare spontană

MODIFICĂRI ALE TEXTURII DE SUPRAFAŢĂ

MODIFICĂRI DE POZIŢIE

MODIFICĂRI DE CONTUR

MODIFICĂRI DE DIMENSIUNE

3. FORME CLINICE DE GINGIVITE

FORME CLINICE ACUTE

FORME CLINICE CRONICE

forme clinice de parodontite

FORME CLINICE DE PARODONTITE MARGINALE

Formeclinice de parodontite

1. ASPECTE GENERALE

  • PARODONTITA
      •  întotdeaunaprecedată de gingivită
      •  răspunsunic al gazdei la acţiuneaplăciibacterieneparodontogene
      •  afectează un anumit segment al populaţiei
      •  predilecţie / specificitate de subiectşi de situsodontal
  • PROGRESIE
      •  caracter de ireversibilitate
      •  continuă cu perioade de exacerbare
      •  influenţată de individualitatearăspunsuluiimunitarşiinflamator

2. SEMNE CLINICE

INFLAMAŢIA GINGIVALĂ

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ

MOBILITATEA DENTARĂ

RECESIUNEA

3. FORME CLINICE

PARODONTITA LENT PROGRESIVĂ

PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ

PARODONTITA JUVENILĂ

PARODONTITA PRE–PUBERTARĂ

  • SEMNE OBLIGATORII
      •  inflamaţiagingivală
      •  pungaparodontală
      •  resorbţiaosoasă

PARODONTITA ULCERO–NECROTICĂ

PARODONTITA REFRACTARĂ

forme clinice de parodontite1

FORME CLINICE DE PARODONTITE MARGINALE

Formeclinice de parodontite

CLASIFICAREA PARODONTITELOR MARGINALE

1. ASPECTE GENERALE

2. SEMNE CLINICE

  • 1. PARODONTITA CRONICA LENT PROGRESIVĂ
  • 2. PARODONTITA AGRESIVA RAPID PROGRESIVĂ
      • cu debut la vârstaadultă
          • PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ
      • cu debut precoce
          • PARODONTITA JUVENILĂ
          • PARODONTITA PRE–PUBERTARĂ
  • 3. PARODONTITA ULCERO – NECROTICĂ
  • 4. PARODONTITA DIN BOLILE SISTEMICE
  • 5. TRAUMA DIN OCLUZIE

INFLAMAŢIA GINGIVALĂ

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ

MOBILITATEA DENTARĂ

RECESIUNEA

3. FORME CLINICE

PARODONTITA LENT PROGRESIVĂ

PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ

PARODONTITA JUVENILĂ

PARODONTITA PRE–PUBERTARĂ

PARODONTITA ULCERO–NECROTICĂ

PARODONTITA REFRACTARĂ

slide43

FORME CLINICE DE PARODONTITE MARGINALE

SEMNE CLINICE ALE PARODONTITELOR MARGINALE

1. ASPECTE GENERALE

2. SEMNE CLINICE

INFLAMAŢIA GINGIVALĂ

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ

  • SEMNE OBLIGATORII
      •  inflamaţia gingivală
      •  punga parodontală
      • resorbţia osoasă

ALTE SEMNE

      • mobilitatea dentara
      • migrarea dentara
      • recesiunea parodontala
      • halena

MOBILITATEA DENTARĂ

RECESIUNEA

3. FORME CLINICE

PARODONTITA LENT PROGRESIVĂ

PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ

PARODONTITA JUVENILĂ

PARODONTITA PRE–PUBERTARĂ

PARODONTITA ULCERO–NECROTICĂ

PARODONTITA REFRACTARĂ

punga parodontal

FORME CLINICE DE PARODONTITE MARGINALE

Pungaparodontală

1. ASPECTE GENERALE

PUNGA PARODONTALĂ

CLASIFICARE

2. SEMNE CLINICE

  • MODUL DE APARIŢIE
      •  deplasarea coronară a marginii gingivale
      • PUNGA GINGIVALĂ / FALSĂ
      •  deplasarea apicală a epiteliului de joncţiune
      • PUNGA PARODONTALĂ / ADEVĂRATĂ
  • relaţia PUNGII PARODONTALE cu osul alveolar
      •  PUNGĂ SUPRAOSOASĂ (baza pungii este situată coronar de creasta osoasă)
      •  PUNGĂ INFRAOSOASĂ (baza pungii este situată apical de nivelul osului alveolar)
  • numărul de suprafeţe dentare interesate
      •  PUNGI SIMPLE
      •  PUNGI COMPUSE
      •  PUNGI COMPLEXE (SERPIGINOASE)

INFLAMAŢIA GINGIVALĂ

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ

MOBILITATEA DENTARĂ

RECESIUNEA

3. FORME CLINICE

PARODONTITA LENT PROGRESIVĂ

PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ

PARODONTITA JUVENILĂ

PARODONTITA PRE–PUBERTARĂ

PARODONTITA ULCERO–NECROTICĂ

PARODONTITA REFRACTARĂ

resorb ia osoas

FORME CLINICE DE PARODONTITE MARGINALE

Resorbţiaosoasă

1. ASPECTE GENERALE

RESORBŢIA OSOASĂ

PROCES INFLAMATOR

2. SEMNE CLINICE

INFLAMAŢIA GINGIVALĂ

  • extinderea inflamaţiei spre structurile de susţinere odontală este influenţată de
      •  potenţialul patogen al plăcii (invazie)
      •  rezistenţa gazdei
  • modalitatea de extindere a inflamaţiei este critică, ea influenţând tiparul de distrucţie osoasă
  • caracterizează pierderea orizontală de os
  • tiparul distrucţiei osoase este influenţat de
      •  căile de evoluţie a procesului inflamator
      •  raza de acţiune bacteriană (1.5 – 2.5 mm)
      •  morfologia osoasă
      •  perioadele de distrucţie osoasă
      •  procesele de neoformaţie osoasă

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ

MOBILITATEA DENTARĂ

RECESIUNEA

3. FORME CLINICE

PARODONTITA LENT PROGRESIVĂ

PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ

PARODONTITA JUVENILĂ

PARODONTITA PRE–PUBERTARĂ

PARODONTITA ULCERO–NECROTICĂ

PARODONTITA REFRACTARĂ

resorb ia osoas1

FORME CLINICE DE PARODONTITE MARGINALE

Resorbţiaosoasă

1. ASPECTE GENERALE

RESORBŢIA OSOASĂ

TIPARE DE DISTRUCŢIE OSOASĂ

2. SEMNE CLINICE

INFLAMAŢIA GINGIVALĂ

  • 1. LIZĂ OSOASĂ ORIZONTALĂ
  • cel mai comun tipar de resorbţie osoasă
  • os redus în înălţime dar în ansamblu marginea osoasă este perpendiculară pe suprafaţa dentară
  • pentru un situs odontal dat resorbţia nu este în proporţie egală ci variază pentru
        •  septurile interdentare
        •  corticalele osoase vestibulare şi orale
  • este asociată pungii parodontale supraosoase

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ

MOBILITATEA DENTARĂ

RECESIUNEA

3. FORME CLINICE

PARODONTITA LENT PROGRESIVĂ

PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ

PARODONTITA JUVENILĂ

PARODONTITA PRE–PUBERTARĂ

PARODONTITA ULCERO–NECROTICĂ

PARODONTITA REFRACTARĂ

resorb ia osoas2

FORME CLINICE DE PARODONTITE MARGINALE

Resorbţiaosoasă

1. ASPECTE GENERALE

RESORBŢIA OSOASĂ

TIPARE DE DISTRUCŢIE OSOASĂ

2. SEMNE CLINICE

INFLAMAŢIA GINGIVALĂ

  • 2. DEFECTE OSOASE. DEFECTE ANGULARE
  • sunt caracterizate prin liză osoasă verticală
  • baza defectului situată apical de osul adiacent
  • frecvent asociate pungii parodontale infraosoase
  • CLASIFICARE funcţie de numărul de pereţi osoşi
      •  1 perete / HEMISEPTURI
      •  2 pereţi / CRATERE DENTARE
      •  3 pereţi / DEFECTE
  • funcţie de localizare pot fi sau nu decelabile prin examen radiografic

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ

MOBILITATEA DENTARĂ

RECESIUNEA

3. FORME CLINICE

PARODONTITA LENT PROGRESIVĂ

PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ

PARODONTITA JUVENILĂ

PARODONTITA PRE–PUBERTARĂ

PARODONTITA ULCERO–NECROTICĂ

PARODONTITA REFRACTARĂ

resorb ia osoas3

FORME CLINICE DE PARODONTITE MARGINALE

Resorbţiaosoasă

1. ASPECTE GENERALE

RESORBŢIA OSOASĂ

TIPARE DE DISTRUCŢIE OSOASĂ

2. SEMNE CLINICE

INFLAMAŢIA GINGIVALĂ

  • 3. LEZIUNI DE FURCAŢIE
  • se referă la afectarea bi– sau tri–furcaţiilor dinţilor pluri–radiculari
  • cel mai frecvent sunt descrise la nivelul molarilor mandibulari
  • denudarea zonei de furcaţie poate fi vizibilă clinic sau poate fi mascată de ţesutul gingival
  • CLASIFICARE în funcţie de liza osoasă în plan orizontal şi în plan vertical
      •  defect orizontal (clasele I, IIa şi IIIa)
      •  defect vertical (subclasele A, B şi C)

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ

MOBILITATEA DENTARĂ

RECESIUNEA

3. FORME CLINICE

PARODONTITA LENT PROGRESIVĂ

PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ

PARODONTITA JUVENILĂ

PARODONTITA PRE–PUBERTARĂ

PARODONTITA ULCERO–NECROTICĂ

PARODONTITA REFRACTARĂ

mobilitatea dentar

FORME CLINICE DE PARODONTITE MARGINALE

Mobilitateadentară

1. ASPECTE GENERALE

MOBILITATEA DENTARĂ

MOBILITATE PATOLOGICĂ

2. SEMNE CLINICE

INFLAMAŢIA GINGIVALĂ

  • reprezintă gradul de mobilitate ce depăşeşte valorile fiziologice normale
  • FACTORI ce contribuie la creşterea mobilităţii dentare:
      •  pierderea ţesuturilor de suport odontal
      •  trauma din ocluzie “fenomen de adaptare”
      •  proces inflamator parodontal
      •  modificări hormonale (sarcină)
      •  procese patologice osoase, radiculare
      •  după intervenţii chirurgicale

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ

MOBILITATEA DENTARĂ

RECESIUNEA

3. FORME CLINICE

PARODONTITA LENT PROGRESIVĂ

PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ

PARODONTITA JUVENILĂ

PARODONTITA PRE–PUBERTARĂ

PARODONTITA ULCERO–NECROTICĂ

PARODONTITA REFRACTARĂ

migrarea dentar

FORME CLINICE DE PARODONTITE MARGINALE

Migrareadentară

1. ASPECTE GENERALE

MIGRAREA PATOLOGICĂ

2. SEMNE CLINICE

INFLAMAŢIA GINGIVALĂ

  • MIGRAREA PATOLOGICĂ – deplasarea dinţilor ca o consecinţă a perturbării prin boală parodontală a echilibrului de factori ce menţin poziţia fiziologică a dintelui
  • FACTORI majori
      •  status–ul parodontal
      •  forţe de solicitare odontală
  • MECANISMUL şi DIRECŢIA migrării depind de:
      •  gradul de distrucţie parodontală
      •  prezenţa / absenţa punctului de contact
      •  natura forţei de solicitare odontală
      • (amplitudine, direcţie, frecvenţă)
      •  tendinţa de mezializare

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ

MOBILITATEA DENTARĂ

RECESIUNEA

3. FORME CLINICE

PARODONTITA LENT PROGRESIVĂ

PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ

PARODONTITA JUVENILĂ

PARODONTITA PRE–PUBERTARĂ

PARODONTITA ULCERO–NECROTICĂ

PARODONTITA REFRACTARĂ

recesiunea

FORME CLINICE DE PARODONTITE MARGINALE

Recesiunea

1. ASPECTE GENERALE

RECESIUNEA

RECESIUNEA INFLAMATORIE

2. SEMNE CLINICE

INFLAMAŢIA GINGIVALĂ

PUNGA PARODONTALĂ

  • consecinţă a afectării inflamatorii parodontale
  • simptom constant în boala parodontală cu GRADE diferite de interesare parodontală
      •  RECESIUNEA VIZIBILĂ
  • marginea gingivală liberă  joncţiunea amelo–cementară
      •  RECESIUNEA INVIZIBILĂ
  • baza pungii  marginea gingivală liberă
      •  PIERDEREA TOTALĂ DE ATAŞAMENT
  • recesiunea invizibilă + recesiunea vizibilă

RESORBŢIA OSOASĂ

MOBILITATEA DENTARĂ

RECESIUNEA

3. FORME CLINICE

PARODONTITA LENT PROGRESIVĂ

PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ

PARODONTITA JUVENILĂ

PARODONTITA PRE–PUBERTARĂ

PARODONTITA ULCERO–NECROTICĂ

PARODONTITA REFRACTARĂ

parodontita lent progresiv

FORME CLINICE DE PARODONTITE MARGINALE

Parodontita lent progresivă

1. ASPECTE GENERALE

  • ASPECTE GENERALE
  • sinonim: parodontitacronică (a adultului)
  • ceamaifrecventăformă (după a 3–a decadă)
  • creşteînprevalenţăşiseveritate cu vârsta
  • intereseazăsubiecţie de ambesexe
  • rata progresieişistarea de activitatecunoaşte o specificitate de situsodontal
  • progresiaboliicunoaştealternanţaperioadelor de activitate (destructive) şi de inactivitate (reparatorii)

2. SEMNE CLINICE

INFLAMAŢIA GINGIVALĂ

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ

MOBILITATEA DENTARĂ

RECESIUNEA

3. FORME CLINICE

PARODONTITA LENT PROGRESIVĂ

  • ETIOLOGIE
  • asociatăprezenţeiplăciibacteriene, deficienţeiînigienaorală
  • nu se descrieasocierea cu deficitesistemicesauimunologice
  • afecţiunilesistemice
      •  influenţeazărăspunsulgazdei
      •  accelereazăprogresiabolii
      •  exacerbeazăseveritateaşiîntinderea
      • distrucţieitisulare

PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ

PARODONTITA JUVENILĂ

PARODONTITA PRE–PUBERTARĂ

PARODONTITA ULCERO–NECROTICĂ

PARODONTITA REFRACTARĂ

parodontita rapid progresiv

FORME CLINICE DE PARODONTITE MARGINALE

Parodontita rapid progresivă

1. ASPECTE GENERALE

  • ASPECTE GENERALE
  • intereseazăsubiecţi cu vârste 21– 35 ani
  • celmaiprobabilsubiecţinediagnosticaţi, netrataţi de parodontităjuvenilă
  • intereseazăsubiecţi de ambesexe
  • intereseazăfrecventmembriaiaceleeaşifamilii
  • progresieepisodică cu perioade de activitateşi de repaos

2. SEMNE CLINICE

INFLAMAŢIA GINGIVALĂ

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ

  • ETIOLOGIE
  • populaţiebacterianăparticulară
  • alterarefuncţională a răspunsuluichemotactic al neutrofilelor
  • posibilrol al autoimunităţii

MOBILITATEA DENTARĂ

RECESIUNEA

3. FORME CLINICE

PARODONTITA LENT PROGRESIVĂ

  • ASPECTE CLINICE
  • similareparodontitei lent progresivedarmaipregnante, maiagresiveînperioadele de repausşi de distrucţie
  • SEVERITATE:  edentaţiişi/saudefecteosoase
      •  zonele de retenţie
  • distribuţiageneralizată a leziunilor, fără un tiparcaracteristic (tiparelezionaleasociate LJP şi SPP)
  • DEFECTUL OSOS
      •  uni/bilateral (arc cerc) molariprimi, incisivi
      •  generalizat

PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ

PARODONTITA JUVENILĂ

PARODONTITA PRE–PUBERTARĂ

PARODONTITA ULCERO–NECROTICĂ

PARODONTITA REFRACTARĂ

parodontita juvenil

FORME CLINICE DE PARODONTITE MARGINALE

  • ASPECTE CLINICE
  • în mod caracteristic
      •  absenţaclinică a inflamaţiei
      •  prezenţapungilorprofunde
      •  absenţarelativă a plăciişitartrului
  • simptomecomune INIŢIALE
      •  obilitateaşimigrareapatologicămolariprimişiincisivi-diastema
      • tiparulocluzal, pulsiunealinguală pot modificagradul de migrare
  • ULTERIOR
      •  hiperestezie (prindenudarearadiculară)
      •  dureresurdă (prinmobilitate, impactare)
Parodontitajuvenilă

1. ASPECTE GENERALE

2. SEMNE CLINICE

INFLAMAŢIA GINGIVALĂ

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ

MOBILITATEA DENTARĂ

RECESIUNEA

3. FORME CLINICE

  • FORMA LOCALIZATĂ
  • lizăosoasărapidă (molariprimi, incisivicentrali)
  • DIAGNOSTIC
      •  de obiceiîntre 10 – 15 ani
      • celpuţin 2 situs–uri cu pierdereataşament > 3 mm (molariprimi
      • şi / sauincisivi
  • prinprogresiaboliilizaosoasădevinebilaterală
  • tipar radiologic de lizăosoasăîn “arc de cerc”
  • FORMA GENERALIZATĂ
  • suntinteresaţimolariiprimişiincisiviiprecumşialţidinţi
  • tipar de resorbţie de obiceimaiorizontal

PARODONTITA LENT PROGRESIVĂ

PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ

PARODONTITA JUVENILĂ

PARODONTITA PRE–PUBERTARĂ

PARODONTITA ULCERO–NECROTICĂ

PARODONTITA REFRACTARĂ

parodontita pre pubertar

FORME CLINICE DE PARODONTITE MARGINALE

  • ASPECTE GENERALE
  • intereseazădentiţiaprimarăsaumixtă
  • formărară de afectare cu debut precoce
  • debut  1 – 3…10 – 12 ani
      • frecvent 5 – 10 ani (diagnostic)
  • nivel minim de placăbacteriană, tartru
  • incidenţăcarioasăscăzută
Parodontita pre–pubertară

1. ASPECTE GENERALE

2. SEMNE CLINICE

INFLAMAŢIA GINGIVALĂ

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ

  • ETIOLOGIE
  • condiţiaasociată cu afecţiunisistemice
      •  sindromPapillon–Lefèvre, sindrom Down
      •  hipofosfatazie, leucemieacută / subacută
      • LAD (LeucocyteAdhesion Deficiency)
  • florăbacterianăinsuficientinvestigată
  • alterarefuncţională a neutrofilelor

MOBILITATEA DENTARĂ

RECESIUNEA

3. FORME CLINICE

PARODONTITA LENT PROGRESIVĂ

  • FORMA LOCALIZATĂ
  • inflamaţiegingivalăminoră / absentă clinic
  • distrucţieosoasălentă
  • tiparmai sever de lizăosoasăînformeleavansate cu interesareazonei de furcaţie
  • FORMA GENERALIZATĂ
  • stadiivariate de gingivităproliferativăacută
  • distrucţieosoasărapidă, importantă
  • frecventasociatăanomaliilorgenetice

PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ

PARODONTITA JUVENILĂ

PARODONTITA PRE–PUBERTARĂ

PARODONTITA ULCERO–NECROTICĂ

PARODONTITA REFRACTARĂ

parodontita ulcero necrotic

FORME CLINICE DE PARODONTITE MARGINALE

Parodontitaulcero–necrotică

1. ASPECTE GENERALE

  • ASPECTE GENERALE
  • urmeazăepisoadelorrepetate, petermen lung, de gingivităulcero–necrotică
  • mecanism de trecere de la gingivita la parodontitaulcero–necrotică NEINVESTIGAT
  • intereseazăsubiecţimalnutriţisaucideficienţeimune (context HIV–SIDA)
  • netratată, evolueazăsprestomatităulcero– necrotică / nomă (expunerea, necrozaşisechestrareaosului alveolar)

2. SEMNE CLINICE

INFLAMAŢIA GINGIVALĂ

PUNGA PARODONTALĂ

RESORBŢIA OSOASĂ

MOBILITATEA DENTARĂ

RECESIUNEA

3. FORME CLINICE

PARODONTITA LENT PROGRESIVĂ

PARODONTITA RAPID PROGRESIVĂ

  • ETIOLOGIE
  • insuficientstudiată
  • factorietiologicisimilaricelorai GUN
  • similitudinea nu estestabilităcidoarpresupusă

PARODONTITA JUVENILĂ

PARODONTITA PRE–PUBERTARĂ

PARODONTITA ULCERO–NECROTICĂ

spirochete

PARODONTITA REFRACTARĂ

complica iile bolii parodontale

EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII.

PROGNOSTIC

Complicaţiileboliiparodontale

ABCESUL PARODONTAL

1. EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII

ASPECTE GENERALE

  • complicaţie frecventă a bolii parodontale
  • (URGENŢĂ)
  • reprezintă o perioadă de distrucţie osoasă activă (exacerbare)
  • DEFINIŢIE
  • leziune - distrucţia ţesuturilor parodontale
  • debut rapid cu simptomatologie caracteristică
  • leziune circumscrisă, purulentă, localizată în peretele moale al pungii parodontale

EVOLUŢIA BOLII PARODONTALE

COMPLICAŢIILE BOLII PARODONTALE

2. PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE

PROGNOSTICUL BOLII GINGIVALE

PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE

complica iile bolii parodontale1

EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII.

PROGNOSTIC

Complicaţiileboliiparodontale

ABCESUL PARODONTAL

1. EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII

  • ETIOLOGIE
  • asociat direct bolii parodontale
      •  exacerbare acută a bolii netratate
      •  exacerbare în cursul terapiei parodontale
      •  exacerbare în parodontita refractară
      •  exacerbare în perioada de menţinere
  • asociat situs–urilor fără pungă parodontală pre– existentă
      •  impactarea corpilor străini
      •  perforare laterală (tratament endodontic)
      •  chist lateral infectat
      •  factori morfologici locali de retenţie

ASPECTE GENERALE

EVOLUŢIA BOLII PARODONTALE

COMPLICAŢIILE BOLII PARODONTALE

2. PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE

PROGNOSTICUL BOLII GINGIVALE

PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE

complica iile bolii parodontale2

EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII.

PROGNOSTIC

Complicaţiileboliiparodontale

ABCESUL PARODONTAL

ABCESUL PARODONTAL ACUT

1. EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII

ASPECTE GENERALE

  • SUBIECTIV
  • tumefacţie circumscrisă în dreptul unei rădăcini
  • durere pulsatilă, iradiată
  • sensibilitate la atingere, mobilitate dentară
  • OBIECTIVPARODONTAL
  • tumefacţie gingivală circumscrisă, fistulizată sau nu
  • gingie edemţiată, eritematoasă, suprafaţă netedă, lucioasă, dureroasă la palpare, consistenţă variabilă
  • exprimare puroi la presiune
  • pungă redusă ce comunică cu abcesul

EVOLUŢIA BOLII PARODONTALE

COMPLICAŢIILE BOLII PARODONTALE

2. PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE

PROGNOSTICUL BOLII GINGIVALE

PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE

complica iile bolii parodontale3

EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII.

PROGNOSTIC

ABCESUL PARODONTAL

Complicaţiileboliiparodontale

ABCESUL PARODONTAL ACUT

1. EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII

ASPECTE GENERALE

EVOLUŢIA BOLII PARODONTALE

COMPLICAŢIILE BOLII PARODONTALE

2. PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE

Abcesparodontalacut:

exprimare de puroi la presiune

Abcesparodontalacut

PROGNOSTICUL BOLII GINGIVALE

PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE

Abcesparodontalacutpecale de fistulizare

complica iile bolii parodontale4

EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII.

PROGNOSTIC

Complicaţiileboliiparodontale

ABCESUL PARODONTAL

ABCESUL PARODONTAL CRONIC

1. EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII

ASPECTE GENERALE

  • CLINIC
  • asimptomatic - excepţia episoadelor de exacerbare
  • antecedente
      •  istoric de activitate la nivelul pungii
      •  episoade de durere surdă,
      •  senzaţie de egresiune
  • fistulă pe mucoasa gingivală în lungul unei rădăcini
      •  acoperită sau nu cu ţesut de granulaţie
      •  continuitate cu marginea gingivală
  • RADIOGRAFIC
  • uneori – aspect normal sau neconcludent
  • zonă de radiotransparenţă de–a lungul unei supra-feţe radiculare

EVOLUŢIA BOLII PARODONTALE

COMPLICAŢIILE BOLII PARODONTALE

2. PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE

PROGNOSTICUL BOLII GINGIVALE

PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE

complica iile bolii parodontale5

EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII.

PROGNOSTIC

Complicaţiileboliiparodontale

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

1. EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII

ASPECTE GENERALE

EVOLUŢIA BOLII PARODONTALE

COMPLICAŢIILE BOLII PARODONTALE

2. PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE

PROGNOSTICUL BOLII GINGIVALE

PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE

complica iile bolii parodontale6

EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII.

PROGNOSTIC

CARIILE DE SUPRAFAŢĂ RADICULARĂ

Complicaţiileboliiparodontale

1. EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII

  • agent etiologic dominant: A. viscosus
  • interesează suprafeţele radiculare denudate
  • evoluţie lentă, în suprafaţă, cu traiect serpiginos
  • complicaţii
      •  fractura coroanei dentare
      •  sensibilitate dureroasă
      •  patologie pulpară

ASPECTE GENERALE

EVOLUŢIA BOLII PARODONTALE

COMPLICAŢIILE BOLII PARODONTALE

2. PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE

PROGNOSTICUL BOLII GINGIVALE

PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE

Invaziatubulilordentinarideschişi

complica iile bolii parodontale7

EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII.

PROGNOSTIC

Complicaţiileboliiparodontale

LEZIUNI CUNEIFORME

1. EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII

ASPECTE GENERALE

  • pierderi de substanţă dentară pe altă suprafaţă coronară decât cea expusă forţelor ocluzale
  • etiologie plurifactorială
      •  factori generali (tulburări digestive)
      •  factori locali (tipar ocluzal, parafuncţii)
  • mecanisme multiple, unul fiind dominant
  • iniţial – localizate în 1/3 cervicală a feţei vestibulare
  • (joncţiunea amelo–cementară)
  • ulterior – cuprinde zona de recesiune vizibilă
  • suprafaţa lezională
      •  netedă, lucioasă sau
      •  acoperită de placă bacetriană, detritus–uri
      • (miloliză “murdară”)

EVOLUŢIA BOLII PARODONTALE

COMPLICAŢIILE BOLII PARODONTALE

2. PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE

PROGNOSTICUL BOLII GINGIVALE

PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE

complica iile bolii parodontale8

EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII.

PROGNOSTIC

Complicaţiileboliiparodontale

HIPERSENSIBILITATEA RADICULARĂ

1. EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII

ASPECTE GENERALE

  • suprafeţe radiculare expuse prin recesiune şi lipsite de protecţie cementară
  • sensibilitate dureroasă la contactul suprafeţei cu agenţi mecanici, termici, chimici
  • poate apare
      •  spontan (recesiune)
      •  după terapie parodontală
  • dispare prin terapie adecvată

EVOLUŢIA BOLII PARODONTALE

COMPLICAŢIILE BOLII PARODONTALE

2. PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE

PROGNOSTICUL BOLII GINGIVALE

PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE

complica iile bolii parodontale9

EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII.

PROGNOSTIC

Complicaţiileboliiparodontale

INTER–RELAŢIA ENDODONŢIU – PARODONŢIU

1. EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII

Pulpă integră

Parodonţiu

infectat

ASPECTE GENERALE

foramen apical,

fractură verticală

radiculară

EVOLUŢIA BOLII PARODONTALE

COMPLICAŢIILE BOLII PARODONTALE

foramen apical,

canale laterale

tubuli dentinari

fractură verticală

2. PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE

foramen apical,

canale laterale

tubuli dentinari

perforaţii radiculare

fractură verticală

PROGNOSTICUL BOLII GINGIVALE

PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE

Pulpă infectată,

necrotică

Parodonţiu

sănătos

foramen apical,

canale laterale

perforaţii radiculare

fractură verticală

prognosticul bolii parodontale

EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII.

PROGNOSTIC

Prognosticulboliiparodontale

1. EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII

  • PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE
  • determinarea prognosticului pacientului cu boală parodontală presupune evaluarea:
  • PROGNOSTICULUI GLOBAL
  •  tip de boală parodontală  malocluzii
  •  vârstă  varia
  •  afecţiuni sistemice
  • PROGNOSTICULUI ODONTAL
  •  mobilitate  morfologia odontală
  • punga parodontală  alţi factori
  •  probleme muco–gingivale
  • afectarea furcaţiei

ASPECTE GENERALE

EVOLUŢIA BOLII PARODONTALE

COMPLICAŢIILE BOLII PARODONTALE

2. PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE

PROGNOSTICUL BOLII GINGIVALE

PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE

prognosticul bolii parodontale1

EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII.

PROGNOSTIC

Prognosticulboliiparodontale

APLICAŢII CLINICE

1. EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII

  • nu există pierdere osoasă
  • condiţie gingivală excelentă
  • complianţă terapeutică

PROGNOSTIC EXCELENT

ASPECTE GENERALE

EVOLUŢIA BOLII PARODONTALE

COMPLICAŢIILE BOLII PARODONTALE

  • suport osos restant adecvat
  • control adecvat al factorilor etiologici
  • complianţă terapeutică

PROGNOSTIC

BUN

2. PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE

  • suport osos restant relativ adecvat
  • mobilitate dentară redusă
  • leziuni inter–radiculare grad I
  • posibilităţi adecvate de menţinere
  • posibilităţi de complianţă terapeutică

PRONOSTIC

ACCEPTABIL

PROGNOSTICUL BOLII GINGIVALE

PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE

prognosticul bolii parodontale2

EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII.

PROGNOSTIC

APLICAŢII CLINICE

Prognosticulboliiparodontale
  • suport osos redus
  • mobilitate dentară crescută
  • leziuni inter–radiculare grad I şi II
  • zone greu accesibile
  • complianţă terapeutică redusă

PROGNOSTIC SLAB

1. EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII

ASPECTE GENERALE

EVOLUŢIA BOLII PARODONTALE

COMPLICAŢIILE BOLII PARODONTALE

  • pierdere avansată de suport osos
  • mobilitate dentară avansată
  • leziuni inter–radiculare grad II şi III
  • zone inaccesibile

PROGNOSTIC

REZERVAT

2. PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE

PROGNOSTICUL BOLII GINGIVALE

PROGNOSTICUL BOLII PARODONTALE

  • pierdere accentuată de suport osos
  • mobilitate dentară foarte mare
  • leziuni inter–radiculare grad II şi III
  • zone inaccesibile, indicaţii de extracţie

PROGNOSTIC

GRAV

slide70

TERAPII COMPLEXE IN BOALA PARODONTALA

ETAPE DE TRATAMENT

ASPECTE DIAGNOSTICE ŞI TERAPEUTICE ÎN BOALA PARODONTALĂ

1. BOALA PARODONTALĂ

  • 1. măsuri de control şiautocontrol al plăcii
    • substanţepentruevidenţiere
    •  mijloaceprincipale, auxiliare, profesionale
    •  substanţeadjuvante de control
  • 2. terapiamedicamentoasă
    •  sistemică
    • topică  sisteme de eliberarecontrolată
  • 3. re-echilibrareocluzala
  • 4. terapieortodontica
  • 5. imobilizareprovizorie
  • 6. terapiechirurgicala – chiuretajulparodontal

I. ETAPA ETIOLOGICĂ DE TRATAMENT

ASPECTE ETIOPATOGENICE

MANIFESTĂRI CLINICE

EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII

2. ASPECTE DIAGNOSTICE

ASPECTE GENERALE

STAREA DE ACTIVITATE

STADIUL DE EVOLUŢIE

3. ASPECTE TERAPEUTICE

AUTOCONTROL

CONTROL MECANIC

CONTROL CHIMIC

4. PROTOCOALE TERAPEUTICE

slide71

ETAPE DE TRATAMENT

in patologiaparodontala

ASPECTE DIAGNOSTICE ŞI TERAPEUTICE ÎN BOALA PARODONTALĂ

II. ETAPA CURATIVA - CORECTIVĂ DE TRATAMENT

1. BOALA PARODONTALĂ

  • 1. terapieendodontică – sindromulendo-parodontal
  • 2. restaurări definitive odontale
  • 3. reevaluareasi re- echilibrareaocluziei
  • 4. terapieortodontica – etapa de mentinere
  • 5. chirurgiemuco-gingivalăsiosoasa
  • 6. protezareafixaşi/sauamovibile

ASPECTE ETIOPATOGENICE

MANIFESTĂRI CLINICE

EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII

2. ASPECTE DIAGNOSTICE

ASPECTE GENERALE

STAREA DE ACTIVITATE

STADIUL DE EVOLUŢIE

3. ASPECTE TERAPEUTICE

AUTOCONTROL

CONTROL MECANIC

CONTROL CHIMIC

4. PROTOCOALE TERAPEUTICE

slide72

ASPECTE DIAGNOSTICE ŞI TERAPEUTICE ÎN BOALA PARODONTALĂ

ETAPE DE TRATAMENT

in patologiaparodontala

II. ETAPA CORECTIVĂ DE TRATAMENT

Chirurgicala

  • 1. tratamentulpungilorparodontale
    • gingivectomie & gingivoplastie
    •  ENAP
    •  intervenţii cu lambou (Widman)
  • 2. tratamentulleziunilorosoase
    •  substracţie
    •  adiţie
    •  regenerareghidată
    •  tehnicicombinate
  • 3. chirurgiemuco-gingivală

1. BOALA PARODONTALĂ

ASPECTE ETIOPATOGENICE

MANIFESTĂRI CLINICE

EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII

2. ASPECTE DIAGNOSTICE

ASPECTE GENERALE

STAREA DE ACTIVITATE

STADIUL DE EVOLUŢIE

3. ASPECTE TERAPEUTICE

AUTOCONTROL

CONTROL MECANIC

CONTROL CHIMIC

4. PROTOCOALE TERAPEUTICE

slide73

ETAPE DE TRATAMENT

in patologia parodontala

ASPECTE DIAGNOSTICE ŞI TERAPEUTICE ÎN BOALA PARODONTALĂ

III. ETAPA DE MENŢINERE

  • menţinerea status–ului parodontal obţinut prin tratament
  • prevenirea recurenţei bolii
  • re–examinări periodice şi verificări ale
      •  plăcii bacteriene, tartrului
      •  condiţiei parodontale
      •  ocluziei, mobilităţii dentare
      •  altor modificări patologice

1. BOALA PARODONTALĂ

ASPECTE ETIOPATOGENICE

MANIFESTĂRI CLINICE

EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII

2. ASPECTE DIAGNOSTICE

ASPECTE GENERALE

STAREA DE ACTIVITATE

STADIUL DE EVOLUŢIE

3. ASPECTE TERAPEUTICE

AUTOCONTROL

CONTROL MECANIC

CONTROL CHIMIC

4. PROTOCOALE TERAPEUTICE

controlul chimic al pl cii antiseptice

ASPECTE DIAGNOSTICE ŞI TERAPEUTICE ÎN BOALA PARODONTALĂ

CLORHEXIDINA

Controlulchimic al plăciiAntiseptice
  • produs sinteză, grupa antisepticelor biguanidice
  • dication, afinitate pentru peretele bacterian
  • puternic caracter bazic (pH > 3.5)
  • forme de prezentare:
      •  digluconat şi acetat CHX (hidrosolubile)
      •  clorhidrat CHX (practic insolubilă)
  • acţiune funcţie de concentraţie
      •  bacteriostatică, bactericidă
      •  efect de lungă durată (legături ionice cu GP salivare, smalţ)
  • eficienţă funcţie de concentraţie, pH, temperatură, timp de contact

1. BOALA PARODONTALĂ

ASPECTE ETIOPATOGENICE

MANIFESTĂRI CLINICE

EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII

2. ASPECTE DIAGNOSTICE

ASPECTE GENERALE

  • forme de condiţionare
      •  soluţii Corsodyl 0.2 % (clătiri orale)
      • Peridex 0.12 % (irigaţii subgingivale)
      •  geluri
      •  suport biodegradabil Perio–Chips
      •  pulberi
  • pulberile sunt introduse în amestec cu oxid zinc şi acizi graşi în vederea realizării pansamentelor de protecţie parodontală
  • efecte adverse (utilizare > 14 zile)
      •  pigmentaţii dentare, mucosale
      •  leziuni descuamative
      •  modificări gustative

STAREA DE ACTIVITATE

STADIUL DE EVOLUŢIE

3. ASPECTE TERAPEUTICE

AUTOCONTROL

CONTROL MECANIC

CONTROL CHIMIC

4. PROTOCOALE TERAPEUTICE

terapia antibacterian controlul chimic

TERAPIA CONSERVATOARE PARODONTALĂ ÎN REABILITAREA ORALĂ

Terapia antibacterianăControlul chimic

1. ASPECTE GENERALE

ASPECTE ETIOPATOGENICE

ASPECTE TERAPEUTICE

2. MIJLOACE PROFILACTICE

NIVELURI ALE PREVENŢIEI

ASPECTE PROFILACTICE

3. TERAPIA CONSERVATOARE

ASPECTE GENERALE

TERAPIA ANTIBACTERIANĂ

TERAPIA OCLUZALĂ

TERAPIA ORTODONTICĂ

IMOBILIZAREA

controlul chimic al pl cii antibiotice

ASPECTE DIAGNOSTICE ŞI TERAPEUTICE ÎN BOALA PARODONTALĂ

  • ADMINISTRARE SISTEMICĂ
  • AMOXICILINĂ
  •  GUN, PUN,  parodontităjuvenilă, parodontitărefractară
      • 250 – 500 mg la 6 ore, 7 – 10 zile
  • AUGMENTIN , (amoxicilină 250 mg + clavulanat K 125 mg)
      •  parodontitărefractară, parodontităjuvenilă
      •  insuccesantibioterapieanterioară
      •  1 comprimat la 8 ore, 7 – 10 zile
Controlulchimic al plăciiAntibiotice

1. BOALA PARODONTALĂ

ASPECTE ETIOPATOGENICE

MANIFESTĂRI CLINICE

EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII

  • TETRACICLINĂ
      •  terapieparodontalăactivă
      • 250 mg la 6 ore, 14 – 21 zile
  • MINOCICLINĂ
      •  parodontităadultului
      • 100 mg la 12 ore, 7 zile
  • SPIRAMICINĂ (Rovamicină, Rodogyl)
      •  formeavansate de boalăparodontală
      •  500.000 – 1.500.000 UI, 2– 3 ori / zi

2. ASPECTE DIAGNOSTICE

ASPECTE GENERALE

STAREA DE ACTIVITATE

STADIUL DE EVOLUŢIE

3. ASPECTE TERAPEUTICE

AUTOCONTROL

  • METRONIDAZOL
      • gingiviteşiparodontiteulcero–necrotice
      •  înasociereforme rapid progresiveşiformerefractare

CONTROL MECANIC

CONTROL CHIMIC

250 mg la 6 ore, 7 zile

4. PROTOCOALE TERAPEUTICE

terapia ocluzal

TERAPIA CONSERVATOARE PARODONTALĂ ÎN REABILITAREA ORALĂ

Terapia ocluzală
  • ASPECTE GENERALE
  • reducereaselectivăireversibilăşipermanentă a zonelorocluzale cu modificareaschemeiocluzale
  • OBIECTIVE
  • eliminareainterferenţelor din funcţieşiparafuncţie
  • eliminareacontactelor premature
  • obţinereacontactelor stabile cuspid – fosetă
  • obţinereastopurilorocluzale multiple şi uniform distribuite
  • obţinereastimulăriifuncţionalenecesareprezervăriisănătăţiiparodontale

1. ASPECTE GENERALE

ASPECTE ETIOPATOGENICE

ASPECTE TERAPEUTICE

2. MIJLOACE PROFILACTICE

NIVELURI ALE PREVENŢIEI

ASPECTE PROFILACTICE

3. TERAPIA CONSERVATOARE

ASPECTE GENERALE

TERAPIA ANTIBACTERIANĂ

Interferenţăprotruzivă

TERAPIA OCLUZALĂ

TERAPIA ORTODONTICĂ

Interferenţălaterotruzivă

IMOBILIZAREA

Traumăocluzală

terapia ortodontic

TERAPIA CONSERVATOARE PARODONTALĂ ÎN REABILITAREA ORALĂ

Terapiaortodontică
  • CONSIDERAŢII TERAPEUTICE
  • severitateaafectăriiparodontale
  • posibilitateaameliorăriicondiţieiprintratament
  • nivelulosuluiremanent
  • OBIECTIVE TERAPEUTICE
  • reducereazonelor de retenţie a plăcii
  • ameliorareaconturului gingival şiosos
  • facilitarearestaurărilorprotetice
  • ameliorareaesteticiidento–somato–faciale

1. ASPECTE GENERALE

ASPECTE ETIOPATOGENICE

ASPECTE TERAPEUTICE

2. MIJLOACE PROFILACTICE

NIVELURI ALE PREVENŢIEI

ASPECTE PROFILACTICE

3. TERAPIA CONSERVATOARE

Limiteşiriscuri ale terapieiortodontice.

ASPECTE GENERALE

Indicaţii ale terapieiortodontice.

TERAPIA ANTIBACTERIANĂ

TERAPIA OCLUZALĂ

TERAPIA ORTODONTICĂ

IMOBILIZAREA

imobilizarea dintilor parodontotici

TERAPIA CONSERVATOARE PARODONTALĂ ÎN REABILITAREA ORALĂ

Imobilizareadintilorparodontotici

1. ASPECTE GENERALE

ASPECTE ETIOPATOGENICE

ASPECTE TERAPEUTICE

2. MIJLOACE PROFILACTICE

NIVELURI ALE PREVENŢIEI

ASPECTE PROFILACTICE

Atelăcontinuă.

3. TERAPIA CONSERVATOARE

ASPECTE GENERALE

TERAPIA ANTIBACTERIANĂ

TERAPIA OCLUZALĂ

TERAPIA ORTODONTICĂ

IMOBILIZAREA

chiuretajul parodontal

TERAPIA CHIRURGICALĂ ŞI DE REGENERARE PARODONTALĂ

Chiuretajul parodontal

1. TRATAMENTUL PUNGILOR PARODONTALE

CHIURETAJUL PARODONTAL

  • CONDIŢII
      •  pungi parodontale inactive
      •  respectarea ataşamentului parodontal
  • INDICAŢII
      •  leziuni localizate (dinte / grup de dinţi)
  • OBIECTIVE – SCOP CURATIV
      •  pungi supra-osoase < 4–5 mm
      •  pungi parodontale înguste
      •  pro–operator pentru pungi > 5 mm
  • OBIECTIVE – SCOP PALEATIV
      •  recidivă în terapia de menţinere
      •  compromis la pacienţi contraindicaţi inter-venţiilor cu lambou

CHIURETAJUL PARODONTAL

TEHNICA E.N.A.P.

GINGIVECTOMIA

INTERVENŢII CU LAMBOU

2. CHIRURGIA OSOASĂ

CHIRURGIE SUBSTRACTIVĂ

CHIRURGIE ADITIVA

CHIRURGIE REGENERATIVĂ

TEHNICI COMBINATE

3. CHIRURGIA MUCO–GINGIVALĂ

4. ASPECTE TERAPEUTICE

i tratamentul urgentelor parodontale gingivita ulcero necrotic

TERAPIA CONSERVATOARE PARODONTALĂ ÎN REABILITAREA ORALĂ

I. TratamentulurgentelorparodontaleGingivitaulcero-necrotică
  • OBIECTIVE
  • amendareasimptomatologiei acute
  • tratamentulboliicronice
  • amendareasimptomelortoxico–septice
  • corectareastăriigenerale
  • STABILIREA DIAGNOSTICULUI
  • STABILIREA PLANULUI DE TRATAMENT:
  • - tratament in clinicachirurgicala
  • - tratamentambulator

1. ASPECTE GENERALE

ASPECTE ETIOPATOGENICE

ASPECTE TERAPEUTICE

2. MIJLOACE PROFILACTICE

NIVELURI ALE PREVENŢIEI

ASPECTE PROFILACTICE

3. TERAPIA CONSERVATOARE

ASPECTE GENERALE

TERAPIA ANTIBACTERIANĂ

TERAPIA OCLUZALĂ

TERAPIA ORTODONTICĂ

IMOBILIZAREA

i tratamentul urgentelor parodontale parodontita ulcero necrotic

TERAPIA CONSERVATOARE PARODONTALĂ ÎN REABILITAREA ORALĂ

I. TratamentulurgentelorparodontaleParodontitaulcero-necrotică
  • categorieaparte de pacienţi
  • necesitateaconsultuluiinterdisciplinarpentruidentificareafactoruluisistemicpredispozant
  • tratament local şisistemic
  • terapieantimicrobianăpeseamaantibiogramei

1. ASPECTE GENERALE

ASPECTE ETIOPATOGENICE

ASPECTE TERAPEUTICE

2. MIJLOACE PROFILACTICE

NIVELURI ALE PREVENŢIEI

ASPECTE PROFILACTICE

3. TERAPIA CONSERVATOARE

ASPECTE GENERALE

Parodontităulcero–necrotică

TERAPIA ANTIBACTERIANĂ

TERAPIA OCLUZALĂ

TERAPIA ORTODONTICĂ

Aspect clinic după 6 luni de tratament

IMOBILIZAREA

i tratamentul urgentelor parodontale abces parodontal acut

TERAPIA CONSERVATOARE PARODONTALĂ ÎN REABILITAREA ORALĂ

I. TratamentulurgentelorparodontaleAbcesparodontalacut
  • OBIECTIVE
  • amendareadurerii
  • controlulrăspândiriiinfecţiei
  • restabilireadrenajului
  • DRENAJ PRIN PUNGĂ
  • anestezietopică
  • se deschidesau se lărgeşteintrareaînpungă
  • se stabileştedrenajul
      •  chiuretămică
      •  detartror fin

1. ASPECTE GENERALE

ASPECTE ETIOPATOGENICE

ASPECTE TERAPEUTICE

2. MIJLOACE PROFILACTICE

NIVELURI ALE PREVENŢIEI

  • Abcesul gingival
  • anestezietopică
  • incizareazoneifluctuentesaulargirea
  • incizieuşorlărgităpentru a permitedrenajul
  • spălareaplăgiişiprotejarea cu o compresă
  • reprogramareşiindicaţiaspălării la 2 ore cu apăcălduţă
  • dacăleziunearezidualăesteprea mare poate fi îndepărtată chirurgical
  • Pericoronarita
  • Tratamentantinflamator local sisistemicdacaestecazul
  • Chirurgical- inciziasidrenajul cu mesa iodoformata
  • Ulterior exciziacapusonuluimucossauextractiadintelui ( Rx)

ASPECTE PROFILACTICE

3. TERAPIA CONSERVATOARE

ASPECTE GENERALE

TERAPIA ANTIBACTERIANĂ

TERAPIA OCLUZALĂ

TERAPIA ORTODONTICĂ

IMOBILIZAREA

ii protocoale terapeutice in gingivite 1 gingivit simpl bacterian

TERAPIA CONSERVATOARE PARODONTALĂ ÎN REABILITAREA ORALĂ

II. Protocoaleterapeutice in gingivite1. Gingivităsimplăbacteriană
  • ŞEDINŢA I
  • examen clinic şi diagnostic – identificareasurselor de iritaţielocală
  • chestionarasupraobiceiurilor de igienăorodentară
  • evidentiereafactorilor de risc
  • conştientizareapacientului
  • recomandareatehnicilor de autocontrol al plăcii
  • ŞEDINŢA II
  • demonstrareaşicorectareatehnicilor de igienă
  • controlulprofesional al plăciisitartrului (detratrajsiperiajprofesional)
  • lustruireasuprafeţelor
  • îndepărtareaaltorsurse de iritaţielocală

1. ASPECTE GENERALE

ASPECTE ETIOPATOGENICE

ASPECTE TERAPEUTICE

2. MIJLOACE PROFILACTICE

NIVELURI ALE PREVENŢIEI

ASPECTE PROFILACTICE

  • ŞEDINŢA III
  • identificareazonelor cu inflamaţiepersistentă
  • recomandareamodalităţilorchimice de control
  • indicareamodalităţilorauxiliare de control mecanic
  • IDENTIFICAREA CAUZELOR DE EŞEC
  • particule de tartruremanente
  • lustruireincompletă
  • persistenţaaltorsurse de iritaţielocală
  • instruireinsuficientăşi control incorect al plăcii

3. TERAPIA CONSERVATOARE

Aspect clinic la 2 luni

de tratament

ASPECTE GENERALE

TERAPIA ANTIBACTERIANĂ

TERAPIA OCLUZALĂ

TERAPIA ORTODONTICĂ

IMOBILIZAREA

ii protocoale terapeutice in parodontite parodontita cronica

TERAPIA CONSERVATOARE PARODONTALĂ ÎN REABILITAREA ORALĂ

  • Terapieetiologica , curativa
  • si de mentinere
  • Debridaregingivala , detartraj,
  • Tratamentantimicrobiansiantiinflamator ca in gingivita
  • Tratament chirurgical ,Bioterapie de reactivare
II PROTOCOALE TERAPEUTICE IN PARODONTITE Parodontitacronica

1. ASPECTE GENERALE

ASPECTE ETIOPATOGENICE

Parodontităformămedie

ASPECTE TERAPEUTICE

2. MIJLOACE PROFILACTICE

Aspect clinic la 2 luni de tratament

NIVELURI ALE PREVENŢIEI

ASPECTE PROFILACTICE

Parodontitămedie.

Migrăripatologice

3. TERAPIA CONSERVATOARE

Aspect clinic la 6 ani.

Diastema a dispărutdupă 6 luni de tratament

ASPECTE GENERALE

TERAPIA ANTIBACTERIANĂ

Parodontităavansată

TERAPIA OCLUZALĂ

TERAPIA ORTODONTICĂ

Aspect clinic după

3 luni de tratament

IMOBILIZAREA

ii protocoale terapeutice in parodontite 2 parodontite agresive

TERAPIA CONSERVATOARE PARODONTALĂ ÎN REABILITAREA ORALĂ

II. PROTOCOALE TERAPEUTICE IN PARODONTITE 2.Parodontiteagresive
  • a.PARODONTITĂ PREPUBERTARĂ
  • identificareaşicorectareacondiţieisistemice
  • terapielocalăconvenţională
  • antibioterapieţintită
  • b. PARODONTITĂ JUVENILĂ
  • prognostic funcţie de extindereabolii
  • prognosticuldicteazăeficienţaterapiei standard
  • tetraciclină 250 mg la 6 ore
  • doxiciclină 100 mg / zicelpuţin 7 zile
  • înformelerefractareamoxicilină + metronidazol

1. ASPECTE GENERALE

ASPECTE ETIOPATOGENICE

  • diagnostic microbian, teste de susceptibilitate
  • terapieconvenţionalălocalăasociată cu o terapieantibioticăsistemică (antibiograma)
  • AUGMENTIN 375 mg la 8 ore , 14 zile
  • CLINDAMICIN 150 mg la 6 ore, 7 zile
  • asociereantioticăîncazurile cu florăasociată

ASPECTE TERAPEUTICE

2. MIJLOACE PROFILACTICE

NIVELURI ALE PREVENŢIEI

ASPECTE PROFILACTICE

  • c. PARODONTITĂ RAPID PROGRESIVĂ
  • tratament similar parodontiteirefractare
  • programarefrecventă
  • colaborareinterdisciplinară
  • monitorizareastăriigenerale
  • terapielocală de eliminare a factoriloriritativilocali
  • pot finecesaremanopere de detartrajşisurfasajîncâmpdeschis
  • terapieantibioticăsistemică

3. TERAPIA CONSERVATOARE

ASPECTE GENERALE

TERAPIA ANTIBACTERIANĂ

TERAPIA OCLUZALĂ

TERAPIA ORTODONTICĂ

IMOBILIZAREA

ii protocoale terapeutice in parodontite 3 complicatii

TERAPIA CONSERVATOARE PARODONTALĂ ÎN REABILITAREA ORALĂ

II. PROTOCOALE TERAPEUTICE IN PARODONTITE 3.Complicatii
  • 1. HIPERESTEZIA DENTINARĂ
  • utilizareaagenţilor de desensibilizare
      •  aplicaţi de pacient
      •  aplicaţiîn mod profesional
  • paste de dinţi: Sensodyne, Duraphat gel
  • soluţii: Elmexgel, Nafestezine
  • modalităţiprofesionale
      •  varnish-uri
      •  agenţi anti-inflamatori
  • 2. CARIILE DE SUPRAFATA RADICULARA
  • Obturatii definitive cu materiale compozite2.

1. ASPECTE GENERALE

ASPECTE ETIOPATOGENICE

ASPECTE TERAPEUTICE

2. MIJLOACE PROFILACTICE

NIVELURI ALE PREVENŢIEI

ASPECTE PROFILACTICE

  • LEZIUNI ENDO–PARODONTALE
  • LEZIUNI ENDODONTICE complicate parodontal
      •  terapieendodontică
      •  eventual terapieparodontală
  • LEZIUNI PARODONTALE complicate endodontal
      •  tratamentparodontal
      •  tratament endodontic
  • LEZIUNI COMBINATE ADEVĂRATE – tratament endodontic şiparodontal

3. TERAPIA CONSERVATOARE

ASPECTE GENERALE

TERAPIA ANTIBACTERIANĂ

TERAPIA OCLUZALĂ

TERAPIA ORTODONTICĂ

IMOBILIZAREA