slide1 n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
E A PowerPoint Presentation
Download Presentation
E A

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 91

E A - PowerPoint PPT Presentation


  • 123 Views
  • Uploaded on

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informa ţ iei. lectronică pentru utomobile. E A. Prelegerea nr. 5 CONTROLUL ELECTRONIC AL INJECŢIEI DE BENZINĂ ÎN MOTOARELE CU APRINDERE PRIN SCÂNTEIE. Sistemul de alimentare cu aer.

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'E A' - kaz


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
slide1

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

lectronică pentruutomobile

E A

Prelegerea nr. 5 CONTROLUL ELECTRONIC AL INJECŢIEI DE BENZINĂ ÎN MOTOARELE CU APRINDERE PRIN SCÂNTEIE

Sistemul de alimentare cu aer

slide2

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Controlul electronic al amplificării presiunii

Turbocompresoarele trebuie să atingă presiunile amplificate specificate, dar în acelaşi timp trebuie să asigure un răspuns bun (creşterea presiunii) la turaţii reduse ale motorului.

Obiectivele proiectării sunt amplificare mare la turaţii reduse, caracteristici de presiune – şi în acest fel şi de cuplu – echilibrate la toate turaţiile şi poziţiile pedalei de acceleraţie şi nivele optime ale eficienţei volumetrice.

Capacitatea turbocompresorului cu regulator mecanic de a realiza aceste obiective este limitată.

PRELEGEREA nr. 5

Sistemul de alimentare cu aer

slide3

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

În schimb, un mecanism electronic cu poartă de descărcare, împreună cu turbocompresorul corespunzător, îmbină o curbă de amplificare virtual optimă, extinsă în întreg domeniul de funcţionare a motorului, cu un răspuns tranzitoriu bun.

Datele privind amplificarea presiunii pentru toate valorile de turaţie şi sarcină ale motorului sunt stocate sub formă de cartograme. Informaţia despre sarcină poate proveni de la depresiunea din galeria de admisie sau de la debitmetrul (eventual masic) de aer din admisie.

PRELEGEREA nr. 5

Sistemul de alimentare cu aer

slide4

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Pentru a asigura o funcţionare eficientă fără probleme, dispozitivul de control al amplificării presiunii funcţionează întotdeauna în tandem cu un sistem de control al detonaţiei. Acesta permite motorului să funcţioneze cu valoarea maximă a avansului la aprindere, rămânând în acelaşi timp imun la defectele provocate de detonaţie (figura 4.8).

PRELEGEREA nr. 5

Sistemul de alimentare cu aer

slide5

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

●1-admisie de aer

●2-compresor,

●3-turbină

●4-la sistemul de evacuare

●5-valvă cu poartă de scăpare

●6-clapetă de acceleraţie

●7-potenţiometrul clapetei de acceleraţie

●8-sensor de temperatură

●9-sensor detonaţie

●10-valvă de control EGR

●11-unitate electronică de control

Figura 4.8

PRELEGEREA nr. 5

Sistemul de alimentare cu aer

slide6

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Dacă sistemul determină că o reducere excesivă a avansului ameninţă turbocompresorul, el răspunde mai întâi prin îmbogăţirea amestecului aer-benzină pentru a proteja turbocompresorul de valori excesive ale temperaturii gazelor de evacuare. Dacă aceste măsuri se dovedesc a fi insuficiente, sistemul reduce amplificarea de presiune.

PRELEGEREA nr. 5

Sistemul de alimentare cu aer

slide7

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Recircularea gazelor de evacuare (EGR)

Recircularea gazelor de evacuare (EGR = Exhaust Gas Recirculation) asigură un mijloc eficient de reducere a emisiilor de oxizi de azot.

Sistemul adaugă gaze de evacuare (arse) în amestecul proaspăt aer-benzină cu scopul de a reduce temperaturile de vârf din timpul arderii. În acest fel se reduc emisiile de oxizi de azot legate de temperaturile ridicate.

PRELEGEREA nr. 5

Sistemul de alimentare cu aer

slide8

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

O anumită proporţie de gaze de evacuare este recirculată "intern" în timpul suprapunerii deschiderii ("încrucişării") supapelor de admisie şi de evacuare.

Aceasta este o particularitate inerentă de proiectare a tuturor motoarelor cu ardere internă. O anumită cantitate reziduală de gaze de evacuare – dependentă de gradul de suprapunere – este reintrodusă în cilindru împreună cu amestecul aer-benzină proaspăt.

La motoarele cu distribuţie variabilă este teoretic posibil să se influenţeze emisiile de NOx prin modificarea ratei de recirculare internă a gazelor de evacuare.

PRELEGEREA nr. 5

Sistemul de alimentare cu aer

slide9

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

În mod virtual toate sistemele EGR utilizate pe automobilele contemporane funcţionează pe principiul recirculării "externe" a gazelor de evacuare. O anumită proporţie din gazele de evacuare ale motorului este extrasă şi transmisă înapoi în amestecul proaspăt aer-benzină prin intermediul unei valve de control.

Recircularea gazelor de evacuare este în general controlată de un sistem pneumatic sau mecanic proiectat pentru a doza gazele de evacuare în concordanţă cu anumiţi factori cum ar fi turaţia motorului, presiunea din galeria de admisie şi temperatura motorului.

Pentru a activa valva EGR, în unele sisteme, unitatea electronică de control foloseşte un traductor electro-pneumatic.

PRELEGEREA nr. 5

Sistemul de alimentare cu aer

slide10

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Sistemul EGR poate fi folosit pentru a reduce emisiile de NOx cu până la 40%. Creşterea emisiilor de hidrocarburi nearse împreună cu o funcţionare brutală a motorului impun o limită superioară a ratei de recirculare.

În acest fel sistemul EGR este decuplat la mers în gol, când oricum nivelul emisiilor de NOx este nesemnificativ.

Recircularea gazelor de evacuare este în general activată pe timpul funcţionării la sarcini parţiale, unde sistemul este foarte eficient. Condiţiile nefavorabile de presiune limitează aplicarea EGR la sarcini extreme.

PRELEGEREA nr. 5

Sistemul de alimentare cu aer

slide11

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Controlul emisiilor de vapori

Intrucât benzina din rezervor se evaporă, în atmosferă scapă hidrocarburi. Intensitatea procesului creşte cu temperatura.

Armonizarea cu reglementările oficiale privind emisiile de vapori se realizează prin instalarea canistrelor cu carbon activ care să stocheze vaporii emanaţi din rezervor. Rezervorul este ventilat în mod exclusiv numai pe circuitul canistrei. Totuşi, volumul limitat de acumulare impune o regenerare continuă a cărbunelui.

PRELEGEREA nr. 5

Sistemul de alimentare cu aer

slide12

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Cu motorul în funcţiune, aerul este absorbit prin cărbunele canistrei, ceea ce antrenează benzina care va fi folosită pentru ardere în motor. Pentru a asigura o funcţionare lină şi a respecta reglementările privind noxele de evacuare, sistemul de management al motorului controlează rata de recirculare folosind o aşa-numită valvă de purjare a canistrei.

PRELEGEREA nr. 5

Sistemul de alimentare cu aer

slide13

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU BENZINĂ

Asigurarea alimentării de benzină într-un sistem de injecţie electronică este funcţia subsistemului de alimentare cu benzină. Acesta este format din: pompa electrică de benzină, filtru de benzină, rampă, regulator de presiune, amortizor hidraulic de pulsaţii şi injectoare electromagnetice.

PRELEGEREA nr. 5

Componente ale sistemului de alimentare cu benzină

slide14

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Pompa de benzină, de tip cu role, furnizează benzina adusă din rezervor prin filtru într-o conductă de distribuţie la o presiune de 2 … 2,5 bari.

Rampa asigură (prin efect de acumulator) alimentarea în mod egal a injectoarelor electromagnetice.

La capătul din amonte al rampei se găseşte regulatorul de presiune ce menţine constantă diferenţa dintre presiunea benzinei şi presiunea din galeria de admisie.

Surplusul este transmis înapoi în rezervor printr-un amortizor de pulsaţii. Prin curgerea uniformă, liniştită, a benzinei, aceasta este oricând utilizabilă în sistem, fiind prevenită formarea bulelor de vapori, ceea ce asigură o pornire bună la cald a motorului.

O schemă simplificată a sistemului de alimentare cu benzină este prezentată în figura 4.9.

PRELEGEREA nr. 5

Componente ale sistemului de alimentare cu benzină

slide15

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

●1-rezervor de benzină

●2-pompă electrică de benzină

●3-filtru de benzină

●4-rampă de carburant

●5-injector de benzină

●6- regulator de presiune

Figura 4.9

PRELEGEREA nr. 5

Componente ale sistemului de alimentare cu benzină

slide16

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Pompa de benzină este de tip cu role, cu antrenare electrică. Pompa şi motorul de antrenare sunt încapsulate într-o carcasă unică, astfel încât benzina asigură răcirea electromotorului. Schema, într-o secţiune longitudinală a pompei, este prezentată în figura 4.10.

●1-conducta de absorbţie

●2-limitator de presiune

●3-pompa cu role

●4-motor electric de antrenare

●5-supapă de siguranţă

●6-ieşire de presiune

Figura 4.10

PRELEGEREA nr. 5

Componente ale sistemului de alimentare cu benzină

slide17

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Întotdeauna pompa furnizează mai multă benzină decât are nevoie motorul, astfel încât, pentru toate regimurile de funcţionare se asigură o presiune suficientă în sistemul de alimentare.

Pompa cu role, aşa cum rezultă din figura 4.11, constă dintr-o cameră cilindrică şi în care se găseşte un rotor plan excentric.

PRELEGEREA nr. 5

Componente ale sistemului de alimentare cu benzină

slide18

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

●1 – intrare

●2 – placa rotorului

●3 – rolă

●4 – canalul rolei

●5 – ieşire (de presiune)

Figura 4.11

PRELEGEREA nr. 5

Componente ale sistemului de alimentare cu benzină

slide19

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Pe periferia rotorului sunt prevăzute degajări ce permit antrenarea rolelor. Forţa centrifugă presează rolele spre exterior; acestea funcţionează ca o membrană ce se rostogoleşte.

Pomparea are loc întrucât rotorul excentric cu role formează periodic un volum mărit la intrare şi un volum descrescător la ieşire.

PRELEGEREA nr. 5

Componente ale sistemului de alimentare cu benzină

slide20

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

După pornirea motorului, pompa funcţionează atât timp cât contactul este pus. Un circuit de siguranţă opreşte pomparea benzinei când aprinderea este conectată dar motorul nu se roteşte.

În acest mod se limitează riscurile de incendiu, de exemplu în cazul unui accident. Pompa este realizată în construcţie etanşă, de tipul fără întreţinere.

PRELEGEREA nr. 5

Componente ale sistemului de alimentare cu benzină

slide21

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Filtrul de benzină reţine toate impurităţile ce pot exista în benzină, înainte ca acestea să ajungă la injectoare.

Având în vedere fineţea constructivă a injectoarelor, filtrarea de înaltă calitate a benzinei este o operaţiune esenţială, ce evită decalibrarea dozajelor.

Din acest motiv, filtrul este realizat în principal cu hârtie micrometrică cu pori de 10 μm. Durata de utilizare a unui filtru depinde de gradul de impurificare a benzinei.

PRELEGEREA nr. 5

Componente ale sistemului de alimentare cu benzină

slide22

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Rampa de benzină asigură alimentarea injectoarelor cu cantităţi egale de benzină.

De asemenea serveşte ca acumulator: în comparaţie cu cantitatea de benzină injectată pentru un ciclu motor, volumul rampei este suficient de mare pentru a suprima fluctuaţiile de presiune.

În acest mod injectoarele ce comunică cu rampa sunt sub o presiune de benzină constantă.

Suplimentar, printr-o construcţie adecvată, rampa permite montarea şi demontarea simplă a injectoarelor.

PRELEGEREA nr. 5

Componente ale sistemului de alimentare cu benzină

slide23

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Regulatorul de presiune menţine constantă presiunea diferenţială dintre benzină şi presiunea din galeria de admisie.

În acest mod, cantitatea de benzină furnizată de injectoarele electromagnetice este determinată numai de timpul de deschidere a injectoarelor. Principiul de funcţionare rezultă din figura 4.12.

PRELEGEREA nr. 5

Componente ale sistemului de alimentare cu benzină

slide24

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Regulatorul de presiune este de tip cu membrană, fiind construit dintr-o carcasă (capsulă metalică), despărţită în două părţi de o membrană (5), formându-se astfel o cameră pentru benzină şi una pentru arcul ce pretensionează membrana (6).

●1 – intrare benzină

●2 – racord retur

●3– supapă (cu bilă)

●4 – scaun supapă

●5 – membrană;

●6 – arc;

●7 –racord la galeria de admisie

Figura 4.12

PRELEGEREA nr. 5

Componente ale sistemului de alimentare cu benzină

slide25

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Presiunea ce poate fi controlată ajunge la valori de 2,5 … 3 bari. Când presiunea fixată este depăşită, se deschide o supapă (3), antrenată de membrană, surplusul de benzină fiind transmis printr-un retur (2), înapoi în rezervorul de benzină.

Camera cu arcul de pretensionare este conectată printr-un tub la galeria de admisie, racordul fiind realizat într-un punct situat după clapeta de acceleraţie.

Figura 4.12

PRELEGEREA nr. 5

Componente ale sistemului de alimentare cu benzină

slide26

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

În acest mod, presiunea de alimentare cu benzină este dependentă de presiunea absolută din galeria de admisie, astfel încât căderea de presiune pe injectoare se menţine constantă pentru orice poziţie a obturatorului.

PRELEGEREA nr. 5

Componente ale sistemului de alimentare cu benzină

slide27

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Injectoarele electromagnetice, controlate electronic, pulveri-zează benzina dozată cu precizie în poarta supapelor de admisie.

Se foloseşte câte un injector pentru fiecare cilindru (pentru injecţia multipunct) sau un injector unic (pentru injecţia monopunct).

În figura 4.13 se prezintă structura unui injector de tipul celor folosite în sistemele de injecţie multipunct.

PRELEGEREA nr. 5

Componente ale sistemului de alimentare cu benzină

slide28

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

●1 – filtru

●2 – conexiune electrică

●3 – arc spiral

●4 – înfăşurare electromagnet

●5 – corp

●6 – duză

●7 – garnitură O-ring

●8 – ac

●9 – corp supapă

●10 – armătură mobilă

Figura 4.13

PRELEGEREA nr. 5

Componente ale sistemului de alimentare cu benzină

slide29

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Supapele injectoarelor sunt deschise şi închise în mod electromagnetic, cu impulsuri electrice furnizate de unitatea electronică de control.

Funcţie de modul de conectare, injectoarele furnizează benzina în mod simultan, o dată sau de două ori pe un ciclu complet.

Cu supapa de admisie închisă, benzina este temporar stocată lângă injector. Când supapa se deschide, benzina este absorbită împreună cu aerul în interiorul cilindrului.

Microcomputerul unităţii electronice de control calculează timpul de injecţie funcţie de condiţiile de funcţionare ale motorului.

Figura 4.13

PRELEGEREA nr. 5

Componente ale sistemului de alimentare cu benzină

slide30

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Injectorul constă dintr-un corp şi un ac antrenat de o armătură electromagnetică.

Corpul conţine înfăşurarea electromagnetului şi ghidajul acului. Atât timp cât nu se alimentează înfăşurarea, acul este împins pe scaunul supapei de un arc spiral.

Când înfăşurarea este alimentată, acul se ridică cu aproximativ 0,1 mm, ceea ce permite benzinei să treacă printr-o deschidere inelară calibrată.

Capătul acului are o zonă lustruită profilată ce pulverizează benzina. Timpii de deschidere şi de revenire pentru supapă au valorile tipice de 1 … 1,5 ms.

Figura 4.13

PRELEGEREA nr. 5

Componente ale sistemului de alimentare cu benzină

slide31

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Montarea injectoarelor în ghidaje se face cu garnituri de cauciuc ce asigură izolare termică, împiedicându-se astfel formarea bulelor de vapori de benzină în interiorul lor. Aceasta contribuie la o pornire satisfăcătoare cu motor cald.

Garniturile din cauciuc asigură de asemenea şi protecţia împotriva vibraţiilor. Racordarea injectoarelor la rampa de alimentare se face cu ajutorul unor cuplaje cu siguranţe şi garnituri O-ring.

Figura 4.13

PRELEGEREA nr. 5

Componente ale sistemului de alimentare cu benzină

slide32

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Amestecul aer-benzină se formează în poarta supapei de admisie şi în interiorul cilindrului. Injectorul electromagnetic pulverizează benzina în cantităţi precise, calculate de microcomputer, în partea superioară a curentului din poarta supapei de admisie.

Când supapa de admisie se deschide, benzina pulverizată este antrenată în interiorul cilindrului. Turbulenţa de pe durata admisiei şi compresiei ajută la vaporizarea benzinei şi la formarea unui amestec omogen aer-benzină, cu bune caracteristici de aprindere.

Figura 4.13

PRELEGEREA nr. 5

Componente ale sistemului de alimentare cu benzină

slide33

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Amortizorul de pulsaţii previne apariţia pulsaţiilor presiunii benzinei în circuitul hidraulic al injectoarelor electromagnetice. Principiul de funcţionare rezultă din figura 4.14.

PRELEGEREA nr. 5

Componente ale sistemului de alimentare cu benzină

slide34

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

●1 - racord benzină

●2 – şurub de fixare;

●3 – membrană

●4 – arc spiral

●5 – corp;

●6 – şurub de reglaj

Figura 4.14

PRELEGEREA nr. 5

Componente ale sistemului de alimentare cu benzină

slide35

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Amortizorul de pulsaţii se montează pe returul de benzină, între regulatorul de presiune şi rezervor.

Constructiv este similar cu regulatorul de presiune, dar fără conexiunea la galeria de admisie.

El reduce fluctuaţiile de presiune, suprimând zgomotul provenit din variaţiile normale de presiune cauzate de deschiderea injectoarelor sau de funcţionarea regulatorului de presiune.

Figura 4.14

PRELEGEREA nr. 5

Componente ale sistemului de alimentare cu benzină

slide36

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

DOZAREA BENZINEI

Măsurarea debitului de aer este o problemă esenţială a sistemului de injecţie electronică. Cantitatea de aer absorbită de motor este o măsură exactă a sarcinii la care funcţionează acesta.

Pe baza cantităţii de aer măsurate şi a turaţiei motorului, microcomputerul stabileşte punctul optim de aprindere şi timpul de injecţie corespunzător. Ca şi în cazul avansului la aprindere, se face o ajustare a timpului de injecţie, funcţie de condiţiile de lucru ale motorului.

Întrucât aerul trebuie să treacă mai întâi prin traductorul de debit, înainte de a ajunge la motor, semnalul despre sarcină precede umplerea cilindrului respectiv. În acest mod se asigură formarea amestecurilor corecte pe durata tranziţiilor (la schimbarea sarcinii).

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide37

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Traductorul debitului de aer funcţionează pe principiul voletului, măsurând debitul total de aer cu mare precizie şi furnizând unităţii de control semnalul despre cantitatea de aer pe unitatea de timp.

În figura 4.15 se prezintă schema de principiu a traductorului debitului de aer.

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide38

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

●1 – şurub de reglare a amestecului la mers în gol

●2 – by-pass

●3 – volet

●4 – volet de compensare

●5 – volum de amortizare

Figura 4.15

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide39

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Principiul de funcţionare este măsurarea forţei exercitate asupra voletului traductorului de către aerul ce trece prin traductor. Contraforţa necesară pe volet este exercitată de un arc spiral (calibrat). Pentru un anumit debit voletul este deviat cu un anumit unghi.

Cu creştrea unghiului, secţiunea efectivă de curgere a aerului creşte.

Pentru a minimiza influenţa asupra voletului a fluctuaţiilor provocate de timpii de admisie de pe fiecare cilindru, este prevăzut un volet de compensare, cuplat rigid cu voletul-sensor.

Figura 4.15

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide40

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Fluctuaţiile afectează voletul de compensare în mod egal, dar în sens contrar, astfel încât efectul acestora se anulează şi la ieşire nu mai afectează măsurarea debitului.

Voletul-sensor antrenează cursorul unui potenţiometru ce transformă unghiul de rotaţie α al voletului într-o tensiune de semnal corespunzătoare Us, semnalul astfel obţinut fiind transmis unităţii de control.

Potenţiometrul este format din opt segmente rezistive de valoare mare. Cursorul şi rezistenţele sunt calibrate astfel încât Us creşte cu creşterea unghiului de rotaţie a voletului.

Figura 4.15

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide41

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Potenţiometrul este de tip cu peliculă groasă, pe suport ceramic. Rezistenţele şi niturile de contact sunt realizate din materiale extrem de rezistente la uzură. Potenţiometrul este proiectat astfel încât să se obţină o dependenţă liniară între cantitatea de carburant furnizată şi tensiunea de pe cursor.

Temperaturile ridicate şi modificările bruşte ce apar în compartimentul motorului nu afectează acurateţea măsurării debitului de aer întrucât, prin intermediul tensiunii Us, unitatea de control evaluează numai rapoartele de rezistenţe (practic neafectate de condiţiile menţionate).

Figura 4.15

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide42

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

În sistemele recente de management al motorului se foloseşte din ce în ce mai mult măsurarea debitului masic de aer.

Debitmetrele masice de aer bazate pe efect termic reprezintă o abordare favorabilă a problemei măsurării debitului de aer şi sunt folosite în soluţiile de control bazate pe măsurarea directă a masei de aer din circuitul de admisie.

Funcţie de detaliile de proiectare, ele asigură o măsurare aproape directă a debitului de aer, ceea ce simplifică strategia de control al motorului.

Principiul fizic de funcţionare se bazează pe ideea îndepărtării prin convecţie a căldurii de pe suprafaţa încălzită (fir, peliculă) de către curentul de aer.

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide43

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Cantitatea de căldură îndepărtată este măsurată de către circuitul electronic şi este proporţională cu debitul masic de aer, aşa cum rezultă din următoarea relaţie, aplicabilă în cazul debitmetrului masic cu fir cald:

unde:

●ΔP – modificarea puterii electrice pentru o valoare dată a debitului de aer;

●ΔT– diferenţa de temperatură între aer şi sensor;

●Ct – conductivitatea termică a aerului;

●d– diametrul firului cald;

●Cv – capacitatea termică a aerului;

●Qma – debitul masic de aer.

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide44

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Se observă faptul că primul termen al ecuaţiei nu este proporţional cu valoarea debitului.

Aceasta impune, pentru o măsurare precisă a debitului masic, fie o modelare corespunzătoare care să permită îndepărtarea respectivului termen, fie o minimizare a efectului modificării temperaturii aerului ambiant.

Circuitele de control pot în principiu să funcţioneze pentru a asigura putere constantă elementului încălzit sau pentru a menţine o diferenţă de temperatură constantă între elementul încălzit şi mediul ambiant.

O primă variantă este debitmetrul de aer cu fir cald. Sturctura acestui tip de debitmetru se poate urmări în figura 4.16.

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide45

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

●1 – placă de circuit imprimat

●2 – circuit hibrid;

●3 – tub Venturi interior

●4 – rezistor de precizie

●5 – elementul cu fir cald

●6 – rezistorul de compensare temperatură

●7 – dispozitiv de protecţie

●8 – corp

Figura 4.16

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide46

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

În interiorul unui tub Venturi este plasat un fir din platină cu o grosime de numai 70 μm. Tubul Venturi de măsurare constă din două jumătăţi din plastic. Pe aceste jumătăţi sunt montate inelul de fixare al firului cald, rezistorul de precizie şi sensorul de temperatură.

Partea electronică este plasată în interiorul corpului. Circuitul hibrid cuprinde o parte din rezistorii punţii de măsurare, precum şi circuitul de control al auto-curăţirii.

În proiectare s-a folosit sistemul modular, astfel încât componentele sunt asociate în grupuri funcţionale.

Figura 4.15

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide47

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Debitmetrul masic de aer cu fir cald funcţionează pe principiul ”temperatură constantă”. Firul cald este unul din braţele circuitului în punte (figura 4.17).

●RH – fir cald

●RK – sensor compensare temperatură

●R1, R2 – rezistoare de valori mari

●R3 – rezistor de precizie

●UM – tensiune de semnal pentru debitul de aer

●IH – curent de încălzire

●tL – temperatură aer

●Qma – masa de aer pe unitatea de timp (debit masic)

Figura 4.17

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide48

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Tensiunea pe diagonala punţii este menţinută la zero prin modificarea curentului de încălzire. Pe măsură ce debitul de aer creşte, firul se răceşte şi valoarea rezistenţei firului cald scade.

Aceasta modifică relaţia de tensiune din punte. Circuitul de control corectează imediat această situaţie prin creşterea curentului de încălzire.

Creşterea curentului se produce astfel încât firul cald revine din nou la temperatura iniţială.

Aceasta asigură o relaţie bine definită între debitul masic de aer şi curentul de încălzire: curentul de încălzire este o măsură a masei de aer absorbită de motor.

Figura 4.17

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide49

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Reglajul de menţinere la temperatură constantă a firului cald este foarte rapid. Datorită masei reduse a firului, rezultă constante de timp de câteva milisecunde.

Această caracteristică asigură un avantaj major: în eventualitatea unor pulsaţii ale aerului (pe timpul funcţionării la sarcină plină), se măsoară valoarea reală a masei de aer, astfel că se evită erori de tipul celor care apar la debitmetrul cu volet.

Eroarea de măsurare se produce numai dacă apare debit invers. Situaţia se constată la turaţii reduse şi clapeta de acceleraţie complet deschisă. Totuşi, această eroare poate fi compensată folosind mijloace electronice.

Figura 4.17

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide50

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Curentul prin firul cald este măsurat prin intermediul căderii de tensiune pe un rezistor de precizie.

Valorile rezistenţei firului cald şi a rezistorului de precizie sunt alese prin proiectare astel încât curentul de încălzire variază în domeniul 500 la 1200 mA, funcţie de valoarea debitului de aer.

Pe celălat braţ al punţii, curentul reprezintă numai o fracţiune a curentului de încălzire, întrucât aici se folosesc rezistori de valori ridicate.

La fel se întâmplă şi cu rezistorul de compensare a temperaturii RK care are o rezistenţă în jur de 500 ohmi.

Figura 4.17

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide51

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Rezistorul de compensare trebuie să-şi păstreze valoarea constantă, să fie rezistent la coroziune şi să prezinte răspuns rapid.

Pe baza acestor cerinţe, s-a adoptat soluţia unui rezistor cu peliculă de platină.

Efectul de compensare poate fi ajustat cu ajutorul rezistorului serie R1 (figura 4.17). Sensorul de temperatură este necesar pentru a compensa temperatura aerului din admisie.

Compensarea trebuie să se producă rapid, întrucât efectul temperaturii este pronunţat.

Figura 4.17

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide52

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Experimentele au arătat că este necesară o constantă de timp de 3 ms sau mai mică pentru a asigura o dependenţă corectă între semnalul de ieşire al sensorului şi temperatura aerului din admisie.

Acest lucru se poate obţine datorită masei reduse a sensorului şi a conexiunilor.

Întrucât semnalul de ieşire se poate modifica dacă suprafaţa firului cald se murdăreşte, firul cald este încălzit la o temperatură ridicată timp de 1 secundă de fiecare dată când motorul se opreşte. Prin această acţiune se arde orice impuritate depusă pe firul cald.

Figura 4.17

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide53

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

O altă variantă de debitmetru masic, bazat pe acelaşi principiu, foloseşte ca element sensibil o peliculă încălzită.

Structura debitmetrului masic cu peliculă caldă este prezentată în figura 4.18, iar în figura 4.19 se detaliază modul de realizare a sensorului.

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide54

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

●a) carcasă

●b) sensor cu peliculă încălzită

●1 – substrat ceramic

●2 – degajare

●RK – sensor compensare temperatură

●1 – corp rece

●2 –gel protector

●R1 – rezistenţă din punte

●3 – suport

●RH – rezistenţă de încălzire

●4 – circuit hibrid

●RS – rezistenţă sensor

●5 – sensor

Figura 4.18

Figura 4.19

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide55

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

În această abordare elementul sensibil este realizat cu peliculă din platină depusă pe un corp de încălzire. Sensorul se găseşte împreună cu celalte componente ale punţii pe o placă suport din ceramică.

Separarea sensorului pentru debitul masic de elementul de încălzire avantajoasă din punctul de vedere al răspunsului sistemului de reglaj.

Elementul de încălzire şi sensorul pentru temperatura aerului din admisie sunt separate din punct de vedere termic cu ajutorul degajărilor din substratul ceramic (cum se poate observa şi în figura 4.19). Întreg circuitul electronic se găseşte pe acelaşi substrat.

Tensiunea pe elementul de încălzire este o mărime proporţională cu debitul masic de aer. Aceasta va fi folosită de circuitul electronic pentru a obţine semnalulul de tensiune necesar în sistemul de control.

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide56

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Modul de conectare a diferitelor componente în sistemul de măsurare este prezentat în figura 4.20.

●RS – rezistenţă sensor

●RH – rezistenţă de încălzire

●RK – sensor compensare temperatură

●R1, R2, R3 – rezistoare din punte

●UM – tensiune de semnal pentru debitul de aer

●IH – curent de încălzire

●tL – temperatură aer

●Qma – masa de aer pe unitatea de timp (debit masic)

Figura 4.20

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide57

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Sensorul de acest tip nu necesită curăţirea suprafeţei peliculei din platină prin supraîncălzire (ardere - cum se procedează la debitmetrul masic cu fir cald). Acest fapt se explică prin aceea că murdăria se depune în principal pe faţa expusă curentului de aer.

Cum substratul ceramic este relativ subţire şi se plasează cu faţa pe care sunt depuse rezistenţele paralel cu curentul de aer, cea mai expusă la murdărire este suprafaţa laterală cea mai îngustă (pe care oricum nu există elemente active pentru procesul de măsurare).

Figura 4.20

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide58

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

De asemenea spre partea de intrare a aerului în debitmetru se plasează zona pe care este depus sensorul pentru compensarea temperaturii aerului, în timp ce elementul sensibil cu peliculă din platină este în partea opusă, aşa cum se poate observa şi din figura 4.19, ceea ce face ca pericolul de contaminare să fie şi mai redus.

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide59

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Al doilea semnal important pentru dozarea benzinei este cel despre turaţia motorului.

Întrucât benzina este dozată în mod discontinuu, pe fiecare ciclu de bază, turaţia motorului trebuie măsurată în concordanţă cu măsurarea debitului de aer. În acest fel microcomputerul calculează cantitatea de aer pentru o cursă a pistonului sau pe unitatea de timp.

Traductorul de turaţie este de tipul celui folosit pentru controlul aprinderii.

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide60

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Procesarea semnalelor este realizată de microcomputerul unităţii de control. Acesta calculează durata injecţiei pe baza informaţiilor despre debitul de aer şi turaţie, cu luarea în considerare şi a factorilor de mediu.

Semnalele obţinute controlează etajul final pentru comanda injectoarelor electromagnetice.

Pentru calculul timpului de injecţie se folosesc ca bază semnalele despre cantitatea de aer şi turaţia motorului, ce dau o măsură a sarcinii motorului (cantitatea de aer absorbită pe ciclu).

În concordanţă cu condiţiile de funcţionare, factorii de corecţie afectează valoarea timpului de injecţie. În mod suplimentar se utilizează o corecţie de tensiune pentru a compensa efectele variaţiilor tensiunii de la baterie asupra timpilor de deschidere a injectoarelor electromagnetice.

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide61

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Principalele elemente ce concură la realizarea dozării benzinei rezultă şi din figura 4.21.

Figura 4.21

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide62

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Datorită presiunii diferenţiale dintre presiunea benzinei şi cea din galeria de admisie menţinută constantă, timpul efectiv de injecţie multiplicat cu constanta injectorului constituie o măsură a cantităţii de benzină injectată pe ciclu (constanta injectorului este o mărime ce ia în considerare efectele hidrodinamice de curgere a benzinei prin injectorul electromagnetic).

Timpul efectiv de injecţie este definit ca fiind timpul ce se obţine prin scăderea timpilor de deschidere şi de închidere ai injectorului din timpul total de comandă (durata impulsurilor electrice aplicate înfăşurării electromagnetice).

Figura 4.21

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide63

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Modul de determinare a factorilor de corecţie rezultă din figura 4.22.

Figura 4.22

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide64

0

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Modul de determinare a factorilor de corecţie rezultă din figura 4.22.

Figura 4.22

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide65

0

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Modul de determinare a factorilor de corecţie rezultă din figura 4.22.

Figura 4.22

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide66

0

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Modul de determinare a factorilor de corecţie rezultă din figura 4.22.

Figura 4.22

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide67

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Semnalul de sarcină, “cantitate de aer pe ciclu” este calculat, aşă după cum s-a văzut, pornind de la semnalele debit de aer şi turaţie motor. Semnalul, la debitmetrul cu volet, nu este însă întotdeauna strict proporţional cu cantitatea de aer.

Abaterile rezultă din variaţiile sistemului, cum ar fi cantităţile pulsatorii de aer şi diferitele densităţi ale aerului.

Influenţa pulsaţiilor determinate de frecvenţa de pompare a fiecărui piston justifică ajustarea într-o oarecare măsură a cartogramei Lambda.

Figura 4.22

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide68

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Variaţiile de densitate ale aerului sunt compensate de către microcomputer cu ajutorul unui factor de corecţie dependent de temperatura aerului în admisie şi, dacă este cazul, şi de presiunea absolută a aerului (corecţie altimetrică).

În figura 4.22 se ilustrează procesul de calcul pentru timpul de injecţie. Se indică funcţiile speciale corespunzătoare diferitelor regimuri de funcţionare.

În mod independent de valorile calculate, timpul de injecţie are atât limite inferioare cât şi superioare.

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide69

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Sub o valoare minimă a timpului de injecţie nu se mai poate forma amestec carburant. Limita inferioară evită prezenţa hidrocarburilor nearse în evacuare.

Valori mai mari decât limita superioară pot rezulta la scurtcircuitarea potenţiometrului debitmetrului de aer, cum ar fi în situaţia acţionării bruşte a pedalei de acceleraţie, ceea ce poate determina o supraîncălzire a amestecului.

Valoarea superioară este fixată la un nivel corespunzător funcţie de temperatura motorului.

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide70

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Cel mai bun reglaj posibil al raportului de amestec aer-benzină, pentru orice condiţie de funcţionare se realizează cu ajutorul unei cartograme Lambda, în unitatea electronică de control.

Cartograma Lambda este memorată în secţiunea digitală a unităţii de control. O asemenea cartogramă este mai întâi determinată prin probe de stand cu frâna (dinamometrică), apoi optimizată din criterii de economie de benzină, emisii poluante minime şi motricitate optimă.

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide71

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Cu ajutorul cartogramei Lambda este posibilă reglarea dozajului aer-benzină pentru toate condiţiile de funcţionare în concordanţă cu următoarele criterii:

●consum minim de benzină;

●emisii poluante reduse;

●motricitate bună;

●putere.

Se poate nota faptul că determinarea unui punct particular de funcţionare nu are nici o influenţă asupra altor puncte.

Astfel în situaţia clapetă de acceleraţie complet deschisă raportul aer-benzină este controlat pentru întreg domeniul de turaţii după criteriul cuplului maxim, ceea ce corespunde unui coeficient de exces de aer λ = 0,85 … 0,95, cu evitarea detonaţiei. Identificarea acestei situaţii de funcţionare se realizează cu ajutorul întrerupătorului clapetei de acceleraţie.

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide72

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

La sarcini parţiale, unitatea electronică reglează dozajul pentru a asigura un consum minim de benzină şi emisii poluante cât mai reduse.

Pentru mersul în gol, prioritatea este acordată funcţionării fără şocuri (mers “rotund”).

Suplimentar, cu ajutorul cartogramei Lambda, abaterile de la traductorul debitului de aer pot fi compensate cu precizie în punctul de pe cartogramă unde aceste abateri apar, fără a influenţa alte puncte de funcţionare.

PRELEGEREA nr. 5

Dozarea benzinei

slide73

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

ADAPTAREA LA CONDIŢIILE DE FUNCŢIONARE

Controlul dozajului trebuie adaptat la condiţiile concrete de funcţionare.

Astfel, în cazul pornirii la rece se injectează o cantitate suplimentară de benzină pentru o perioadă limitată de timp, dependentă de temperatura motorului. Timpul de injecţie se modifică în mod corespunzător.

Pe durata pornirii la rece, amestecul aer-benzină devine sărac datorită amestecului slab al picăturilor de benzină cu aerul la turaţii mici şi temperaturi reduse ale motorului, minimei evaporări şi considerabilei udări cu benzină a pereţilor galeriei de admisie şi a cilindrilor.

PRELEGEREA nr. 5

Adaptarea la condiţiile de funcţionare

slide74

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Pentru a compensa aceste fenomene şi a facilita pornirea la rece a motorului, trebuie furnizată o cantitate suplimentară de benzină şi corectat momentul aprinderii.

Datorită variaţiilor rapide ale turaţiei pe perioada pornirii, ce determină lipsa de acurateţe la măsurarea debitului de aer, unitatea electronică de control furnizează pe această perioadă un semnal fix de sarcină. Acest semnal este corelat cu temperatura motorului cu ajutorul unui factor de legătură adecvat.

Injecţia benzinei suplimentare de pornire la rece se face fie cu un injector suplimentar de pornire la rece, fie cu un control adecvat de pornire la rece ce acţionează asupra injectoarelor electromagnetice de pe cilindri.

PRELEGEREA nr. 5

Adaptarea la condiţiile de funcţionare

slide75

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Pentru cele mai multe motoare injectorul suplimentar de pornire poate fi eliminat. Injectoarele electromagnetice ale fiecărui cilindru asigură dozajul suplimentar de benzină, cu ajutorul unui control complex al duratei injecţiei.

Pentru a asigura formarea unui amestec cât mai omogen şi a evita umezirea bujiilor, injectoarele sunt acţionate de mai multe ori pentru o rotaţie a arborelui cotit. Sistemul controlează durata injecţiei şi, pe baza numărului de ture efectuate şi turaţiei, cantitatea de benzină injectată în mod suplimentar.

Reducerea cantităţii de benzină, iniţial mare, începe fie după atingerea unui anumit prag al turaţiei (de exemplu 200 … 300 rot/min), fie după un număr prestabilit de rotaţii.

Microcomputerul ajustează în mod suplimentar punctul de aprindere pentru a îmbunătăţi pornirea.

PRELEGEREA nr. 5

Adaptarea la condiţiile de funcţionare

slide76

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Punctul optim de aprindere depinde de turaţia arborelui cotit şi de temperatură: cu motor rece şi turaţii reduse, punctul ideal este lângă punctul mort interior (p.m.i.). Dacă avansul este prea mare, peste 10 ˚RAC (Rotaţie Arbore Cotit), pot apărea cupluri inverse, pornirea fiind mult mai dificilă, uneori chiar imposibilă.

La turaţii mari ale motorului, un anumit avans îmbunătăţeşte pornirea. Cu motor cald, cuplurile inverse apar pentru avansuri mai mici decât în cazul motorului rece. Suplimentar, pentru a evita detonaţia pe durata pornirii, apare ca necesară reducerea avansului în cazul pornirii la cald.

PRELEGEREA nr. 5

Adaptarea la condiţiile de funcţionare

slide77

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Pe durata încălzirii, motorul primeşte cantităţi de benzină precis dozate şi avans la aprindere corespunzător, valorile fiind dependente de temperatura, sarcina şi turaţia motorului.

Îmbogăţirea amestecului pe această durată compensează condensarea unei cantităţi de benzină pe pereţii cilindrilor şi este corelată cu ajustarea avansului la aprindere. Un avans suplimentar pentru sarcini parţiale îmbunătăţeşte motricitatea pe durata fazei de încălzire.

Pentru mers în gol constant, pe durata etapei de încălzire, turaţia de mers în gol este mărită. În acest mod se asigură o încălzire rapidă a motorului.

Un dispozitiv de aer suplimentar, sub forma unui by-pass peste clapeta de acceleraţie, controlează aerul suplimentar furnizat motorului, pe baza unei dependenţe de temperatură.

PRELEGEREA nr. 5

Adaptarea la condiţiile de funcţionare

slide78

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Funcţie de aerul suplimentar se dozează o cantitate corespunzător mai mare de benzină.

Controlul aerului suplimentar poate fi asigurată, de exemplu, la sisteme mai vechi de un dispozitiv cu lamă bimetalică, controlat cu ajutorul unei înfăşurări de încălzire, aşa cum se poate observa şi din figura 4.23.

Soluţiile moderne folosesc un dispozitiv electromagnetic, controlat electronic (cu impulsuri modulate PWM).

●1 – conector

●2 – rezistenţă de încălzire

●3 – lamă bimetalică

●4 – obturator

Figura 4.23

PRELEGEREA nr. 5

Adaptarea la condiţiile de funcţionare

slide79

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Condiţiile necesare în faza de încălzire sunt prezentate sub forma unei cartograme. Pe baza sa se controlează îmbogăţirea amestecului, funcţie de turaţia motorului şi sarcină. Se asigură în acest mod un răspuns bun la acceleraţie şi o motricitate bună. Îmbogăţirea pentru regimurile necritice este mai redusă.

●1 – conector

●2 – rezistenţă de încălzire

●3 – lamă bimetalică

●4 – obturator

Figura 4.23

PRELEGEREA nr. 5

Adaptarea la condiţiile de funcţionare

slide80

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Sensorul de temperatură este de tipul rezistor semiconductor cu coeficient negativ de temperatură şi se montează în blocul motor la motoarele răcite cu aer şi în circuitul lichidului de răcire la motoarele răcite cu apă.

PRELEGEREA nr. 5

Adaptarea la condiţiile de funcţionare

slide81

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Mersul în gol este un alt regim important de funcţionare. Parametrii de consum ai motorului sunt determinaţi în principal de eficienţa termică a motorului şi de turaţia de mers în gol. Un amestec prea sărac determină rateuri, deci un mers neuniform şi brutal, în timp ce un amestec bogat conduce la un consum excesiv de benzină.

Este important de menţionat faptul că peste 30% din benzina consumată de motorul automobilului în trafic aglomerat se datorează mersului în gol. Aceasta justifică menţinerea turaţiei de mers în gol cât mai jos posibil.

În acelaşi timp însă, trebuie să permită menţinerea în stare de funcţionare a unei instalaţii încărcate, uneori cu anumiţi consumatori semnificativi, cum ar fi: compresor pentru aer condiţionat, sarcina unei transmisii automate etc. şi toate acestea cu un mers lin, “rotund”, fără şocuri sau chiar oprire.

PRELEGEREA nr. 5

Adaptarea la condiţiile de funcţionare

slide82

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Ca urmare, problema este de a asigura cantitatea de amestec strict necesară pentru a putea menţine o turaţie prestabilită, indiferent de sarcina motorului.

Suplimentar, se pot menţine niveluri constante ale emisiilor poluante pe durate mari de timp, fără reglarea mersului în gol. Controlul electronic al amestecului stabilizează efectiv turaţia de mers în gol.

În unitatea electronică de control mai sunt preluate şi informaţii despre poziţia clapetei de acceleraţie. Întrerupătorul clapetei de acceleraţie sesizează regimurile “mers în gol” şi “sarcină plină”. Schema de principiu rezultă din figura 4.24.

PRELEGEREA nr. 5

Adaptarea la condiţiile de funcţionare

slide83

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Întrerupătorul clapetei este cuplat cu axul clapetei. Cu ajutorul unei came se antrenează un contact pentru mersul în gol la un capăt şi un contact pentru sarcină plină la celălat capăt.

●1 – contact de sarcină plină;

●2 – camă comutator

●3 – axul clapetei

●4 – contact de mers în gol

●5 – conexiune electrică

Figura 4.24

PRELEGEREA nr. 5

Adaptarea la condiţiile de funcţionare

slide84

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Sesizarea celor două regimuri de funcţionare este esenţială pentru corecta adaptare a dozajului la regimurile de funcţionare.

La sarcină plină motorul trebuie să furnizeze puterea maximă. În acest caz amestecul trebuie să fie mai bogat decât pentru orice sarcină parţială.

Circuitul electronic comandă creşterea timpilor de injecţie şi prin aceasta îmbogăţirea amestecului atunci când se detectează contactul de sarcină plină închis.

Figura 4.24

PRELEGEREA nr. 5

Adaptarea la condiţiile de funcţionare

slide85

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Îmbogăţirea este dependentă de turaţia motorului, asigurând suprimarea fluctuaţiilor de semnal de la debitmetrul de aer şi motorul dezvoltă cuplul maxim posibil pe întreg domeniul de funcţionare.

Condiţia de cuplu maxim se obţine pentru o valoare λ = 0,9 … 0,95.

Figura 4.24

PRELEGEREA nr. 5

Adaptarea la condiţiile de funcţionare

slide86

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Pe durata decelerăriiblocul electronic comandă completa întrerupere a alimentării cu benzină, chiar şiîn trafic urban. Cum nu se mai arde benzină, nu mai apar nici emisii poluante.

Întreruperea alimentării cu benzină intră în acţiune cu o anumită întârziere. Aprinderea este întârziată faţă de momentul normal, ceea ce asigură o trecere lină spre frâna de motor.

În momentul în care turaţia scade sub o valoare prestabilită, puţin mai mare decât turaţia de mers în gol, alimentarea cu benzină revine la normal pe durata câtorva cicluri. În acest interval de timp unitatea de control creşte avansul la aprindere în mod gradat, pentru a asigura o tranziţie lină.

PRELEGEREA nr. 5

Adaptarea la condiţiile de funcţionare

slide87

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

În regim de accelerare, unitatea de control asigură o îmbogăţire a dozajului. O deschidere bruscă a clapetei de acceleraţie determină o sărăcire momentană a amestecului. Pentru a asigura un răspuns tranzitoriu bun în acest caz apare necesară îmbogăţirea de scurtă durată a amestecului.

Cererea de acceleraţie este sesizată de unitatea centrală pe baza efectuării unei diferenţe între semnalele succesive de sarcină. Dacă se detectează o creştere a sarcinii motorului, ceea ce semnifică o cerere de accelerare, se iniţiază îmbogăţirea amestecului la un coeficient λ = 0,9 în ideea asigurării cuplului maxim.

PRELEGEREA nr. 5

Adaptarea la condiţiile de funcţionare

slide88

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

În timpul fazei de încălzire, îmbogăţirea de bază pentru acceleraţie nu este suficientă, apărând necesitatea unei îmbogăţiri suplimentare. Factorul de îmbogăţire este dependent de temperatură, descrescând liniar cu temperatura.

La deservirea unei cereri de accelerare, coeficientul de îmbogăţire scade liniar într-un interval de timp de ordinul secundelor, panta de scădere fiind independentă de temperatură.

PRELEGEREA nr. 5

Adaptarea la condiţiile de funcţionare

slide89

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Un alt factor important ce trebuie luat în considerare pentru adaptarea controlului injecţiei îl constituie densitatea aerului în admisie.

Astfel, temperatura aerului în admisie este măsurată cu un traductor rezistiv (de exemplu cu coeficient negativ de temperatură NTC). Valoarea temperaturii afectează densitatea aerului absorbit de motor. Informaţia despre temperatura aerului în admisie este utilizată de unitatea de control pentru stabilirea unei corecţii a factorului de îmbogăţire a amestecului, ceea ce afectează în final timpul de injecţie.

De regulă, traductorul de temperatură a aerului din admisie este plasat în înteriorul debitmetrului de aer.

PRELEGEREA nr. 5

Adaptarea la condiţiile de funcţionare

slide90

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Pentru funcţionarea corectă a motoarelor în munţi de mare altitudine, trebuie ţinută seama de reducerea densităţii aerului ca urmare a scăderii presiunii atmosferice.

Corecţia necesară, numită corecţie altimetrică, este special prevăzută în cazul sistemelor de control electronic pentru automobilele ce sunt destinate circulaţiei pe drumuri de foarte mare altitudine.

Necesitatea sa apare din aceea că debitul volumetric (măsurat de debitmetrul de aer cu volet) respectă etalonarea numai pentru debite masice mici. Cum debitul masic se va modifica la scăderea presiunii atmosferice, corecţia altimetrică înlătură efectul erorilor ce apar prin scăderea densităţii aerului.

PRELEGEREA nr. 5

Adaptarea la condiţiile de funcţionare

slide91

Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Tensiunea baterieieste fluctuantă şi afectează timpii de acţionare a electroinjectoarelor. O scădere a tensiunii bateriei va fi compensată printr-o creştere corespunzătoare a timpului de injecţie.

PRELEGEREA nr. 5

Adaptarea la condiţiile de funcţionare