1 / 9

Cetatea “Alba Carolina”

TRIF PAUL a XI-a C. Cetatea “Alba Carolina”.

zocha
Download Presentation

Cetatea “Alba Carolina”

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. TRIF PAUL a XI-a C Cetatea “Alba Carolina”

  2. Cetatea bastionară de tip Vauban Alba Carolina este cea mai mare şi cea mai impresionantă cetate din ţara noastră şi din sud-estul Europei, fiind una dintre cele mai bine conservate fortificaţii de acest tip din Europa. Cetatea a fost construită de către autorităţile militare austriece între anii 1715-1738. În urma lucrărilor de restaurare şi conservare realizate în ultimii ani, fortificaţia a fost pusă în valoare fiind inclusă în circuit turistic. În acest sens, cetatea Alba Carolina a fost împărţită în mai multe trasee turistice: Traseul celor Trei Fortificaţii, Traseul Eroii Neamului Românesc, Traseul Porţilor, Traseul Sudic, Traseul Estic şi Traseul Nordic. În cadrul acestor trasee turistice au fost incluse atât elementele defensive ale cetăţii de tip Vauban cât şi clădirile cu valoare istorică din interiorul acesteia. Pentru a recrea atmosfera secolului al XVIII-lea a fost înfiinţată garda pedestră şi călare a cetăţii Alba Carolina. Soldaţii sunt îmbrăcaţi în uniforme militare austriece şi au rolul de a asigura securitatea în cadrul traseelor turistice. Garda poate fi văzută în fiecare zi defilând între porţile cetăţii începând cu ora 11:30 în cadrul ceremonialului de schimbare a gărzii. Sâmbăta acest ceremonial este mai spectaculos, schimbarea gărzii finalizându-se cu executarea a trei salve de tun. Tunurile sunt amplasate în cadrul Traseului celor Trei Fortificaţii. Cetatea “Alba Carolina”

  3. Traseul Porţilor Cetăţii este cel mai important traseu turistic al Cetăţii. Datorită amplasării Porţilor pe o singură axă de la Est la Vest, ceea ce asigură un acces uşor şi cursiv, cele şase Porţi ale Cetăţii sunt adevărate monumente de arhitectură în cadrul ansamblului de construcţii defensive ale fortificaţiilor militare din Cetate. Dintre cele şase porţi, Poarta I, Poarta a II-a, Poarta a III-a şi Poarta a IV-a sunt înnobilate cu decoraţia sculpturală deosebită, specifică barocului transilvănean. Porţile Cetăţii Alba Carolina – Poarta I Porţile Cetăţii Alba Carolina – Poarta a II-a Porţile Cetăţii Alba Carolina – Poarta a III-a Porţile Cetăţii Alba Carolina – Poarta a IV-a Porţile Cetăţii Alba Carolina – Poarta a V-a Poarta de sud a Castrului Roman Traseul Porţilor Cetăţii

  4. Poarta I a cetăţii bastionare Alba Carolina asigură accesul din direcţia estică, dinspre Oraşul de Jos. Aceasta este construită din piatră cioplită, având forma unui arc de trimf cu trei intrări. Cei patru stâlpi masivi care delimitează deschiderile sunt articulaţi de patru semicoloane care conferă porţii un aspect sobru. Poarta prezintă în ansamblu trei registre. Registrul superior cuprinde în centrul porţii, pe un piedestal stema Austriei, vulturul bicefal cu spadă, sceptru şi coroană, iar pe piept are monograma împăratului Carol al VI-lea. Deasupra pilaştrilor centrali, încadrând emblema Austriei, se află statuia zeului Marte îmbrăcat într-o armură de tip roman adaptată la moda barocă şi statuia zeiţei Venus – simbol al dragostei şi al frumuseţii – stând într-o poziţie relaxată, iar  la cele două extremităţi  se găsesc două bombarde în poziţie de tragere. Registrul al II-lea include patru basoreliefuri cu scene mitologice pe o faţadă şi pe cealaltă a porţii, deasupra intrărilor laterale. Pe faţada exterioară, în stânga, este înfăţişat Enea – întemeietorul mitic al Romei şi al dinastiei Iuliilor – salvând pe tatăl său Anchise, din cetatea Troia  incendiată de greci. În partea dreaptă este reprezentat Hercule în luptă cu Anteu, gigantul desprins de pe pământul care îl făcea invulnerabil. Basoreliefurile de pe faţada interioară îl înfăţişează, în stânga, pe Hercule – eroul mitic – îndeplinind una dintre cele douăsprezece munci ale sale: uciderea leului din Nemeea, iar în partea dreaptă, Perseu ţinând în mâini sabia şi capul tăiat al Meduzei, una dintre Gorgone. Registrul inferior este ocupat de deschiderile porţii propriu-zise. Aceasta dispune de trei intrări, una carosabilă şi două pietonale, însă cea carosabilă nu mai este deschisă circulaţiei rutiere. Întregul edificiu a fost restaurat între anii 2001-2005, iar astăzi este pus în valoare fiind inclus în circuitul turistic. Porţile Cetăţii Alba Carolina – Poarta I

  5. Poarta a II-a a cetăţii bastionare Alba Carolina este amplasată pe cea de-a doua linie de apărare, în capătul de sus al unui  culoar construit în rampă (130 m lungine, 12 m lăţime), prevăzut pe partea stângă la urcare, cu un zid de cărămidă şi cu un sistem de creneluri pentru flancarea şanţului. Reconstituirea porţii s-a putut realiza doar pe baza imaginilor de epocă, aceasta fiind demolată parţial în deceniul al IV-lea al secolului al XX-lea, pentru a permite desfăşurarea traficului de mare tonaj. Componentele artistice din piatră (atlanţii şi leii de pe coronamente) ale monumentului au fost puse la păstrare şi, chiar dacă aceste elemente nu au fost conservate în condiţii proprii, cel puţin au putut fi recuperate, consolidate, completate, restaurate şi puse în valoare acolo unde îşi au ele locul. Construită la scară redusă, poarta a II-a reproduce aspectele formale ale primei porţi, având aceleaşi elemente structive: pilaştrii laterali şi stâlpi centrali care delimitează cele trei intrări, cu deschiderile libere în partea superioară (fără  arcade de legătură). Pe fiecare din laturile de est a celor doi stâlpi centrali este adosată statuia unui Atlant (unul reprezentând un tânăr fără barbă şi altul un bătrân cu barbă ), iar deasupra un leu rampant, prezentând monograma împăratului Carol al VI-lea. Lucrările de consolidare, restaurare, reconstituire, conservare şi punere în valoare ale Porţii a II-a au fost efectuate pe parcursul anului 2009 prin grija Primăriei Municipiului Alba Iulia în cofinanţare cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional. Porţile Cetăţii Alba Carolina – Poarta a II-a

  6. Poarta a III-a este cea mai mare şi mai impunătoare dintre cele şase porţi ale cetăţii Vauban de la Alba Iulia, fiind aşezată la mijlocul curtinei între bastioanele Sfântul Eugeniu de Savoia şi Sfântul Capistrano, asigurând intrarea în fortăreaţa propriu-zisă. Remarcându-se prin masivitate şi bogăţia decorului ce o împodobeşte pe ambele faţade, monumentala poartă de intrare reprezintă cel mai important ansamblu sculptural al cetăţii. Întreaga construcţie în stil doric, are forma unui edificiu prismatic, cu dublu arc de triumf având trei intrări în arc semicircular, intrarea mediană supradimensionată faţă de celelalte două. Poarta masivă este susţinută de patru piloni şi opt pilaştrii angajaţi ce susţin prin arcuri puternice bolţile deasupra cărora se ridică postamentul statuii ecvestre a lui Carol al VI-lea, împăratul Imperiului austriac în timpul căruia s-a ridicat cetatea. Faţada exterioară a porţii principale este foarte bogat ornamentată. Aceasta cuprinde patru piloni şi opt pilaştrii angajaţi care delimitează cele trei deschideri ale porţii şi două basoreliefuri situate deasupra intrărilor laterale. Basorelieful din partea dreaptă cuprinde investirea lui Eugeniu de Savoia în calitate de comandant, de către împăratul austriac. Cel din partea stângă reprezintă alegoria întoarcerii victorioase a mareşalului Eugeniu de Savoia, biruitor asupra turcilor. În partea superioară a faţadei se află reprezentat vulturul bicefal austriac, purtând pe piept stema Transilvaniei, precum şi două grupuri sculpturale ce înfăţişează trofee şi câte doi prizonieri turci la bustul gol. Deasupra porţii a III-a se află statuia ecvestră a împăratului Carol al VI-lea, în ipostaza de învingător al turcilor. În soclul statuii se află amenajată celula unde a fost închis Horea, principalul conducător al marii răscoale ţărăneşti din 1784-1785. În memoria acestui martir, camera sa de detenţie a intrat în istoria noastră sub numele de „Celula lui Horea”. Porţile Cetăţii Alba Carolina – Poarta a III-a

  7. Poarta a IV-a este situată pe latura de vest a cetăţii bastionare Alba Carolina, la mijlocul curtinei ce leagă bastionul Trinitarienilor de bastionul Sfântul Mihail, fiind singura decorată de pe această latură, în stil baroc. Poarta este prevăzută cu o singură intrare semicirculară încadrată de pilaştri, camerele de gardă fiind aşezate simetric în valul de pământ al curtinei şi având deasupra o clădire care adăpostea un corp de gardă. Marcată printr-un ancadrament de piatră, faţada exterioară a porţii este lipsită de ornamente. Pe faţada interioară a porţii, deasupra pilaştrilor şi a colonetelor transformate în Atlanţi, bărbaţi cu trupuri puternice, acoperite parţial cu o mantie amplă, susţin pe creştet un capitel compozit, deasupra căruia se desfăşoară antablamentul simplu format dintr-o arhitravă şi o cornişă în acoladă. Pe bolţarul ancadramentului porţii este redată simbolic Mânia, sub aspectul unei măşti la care trăsăturile fizionomiei sunt exagerate pentru a accentua grimasa de furie. Câmpurile triunghiulare ale portalului au un bogat registru ornamental format din arme albe şi de foc, instrumente muzicale, steaguri şi fanioane cu însemnele împăratului Carol al VI-lea. În mijlocul antablamentului se află stema Austriei, pajura bicefală încoronată, purtând în gheare însemnele puterii: sceptrul şi sabia. Pe pieptul acvilei este redat un scut oval tăiat de o fâşie în două cartiere neornamentate. Ornamentaţia superioară a porţii a IV-a se închide lateral cu două ghiulele decorative care explodează. Poarta a IV-a a beneficiat de lucrări de conservare, consolidare, restaurare şi punere în valoare între anii 2003 şi 2006. Finanţarea lucrărilor a fost realizată de Primăria Municipiului Alba Iulia în parteneriat cu Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. Porţile Cetăţii Alba Carolina – Poarta a IV-a

  8. Poarta a V-a a fost amplasată pe colţul de sud-vest al ravelinului Sf. Mihail, demolat parţial în 1921, cu ocazia lucrărilor de construcţie a Catedralei Ortodoxe. Poarta este una dintre intrările secundare, aflate în partea vestică a cetăţii Alba Carolina. Arhitectura acesteia este una simplă, fără elemente sculpturale. În faţa porţii se găseşte un pod ridicător ce face legătura între ravelinul Sf. Mihail şi cea de-a treia linie de apărare a cetăţii numită contragardă. Poarta a V-a a beneficiat de lucrări de restaurare şi conservare. Acestea s-au desfăşurat pe parcursul anului 2010, proiectul de reabilitare fiind realizat de Primăria Municipiului Alba Iulia şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional. Lucrările de restaurare au fost finanţate cu bani proveniţi din Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Sponsorizarea a venit din partea Regatului Norvegiei, Islanda şi Liechtenstein. Porţile Cetăţii Alba Carolina – Poarta a V-a

  9. Din fortificaţia construită de romani la Alba Iulia după cucerirea Daciei, în prezent se mai păstrează doar poarta de sud. Acest monument a fost restaurat în perioada 2009-2010, fondurile pentru lucrări provenind din trei surse: Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi  S.C. Grup Corint S.A., firma care a executat lucrările de reconstituire şi restaurare. Reconstituirea castrului roman s-a realizat pe baza cercetărilor arheologice, iar ancadramentele porţii pe baza unor analogii cu porţi ale altor castre din Europa. Intrările castrelor erau folosite exclusiv pentru intrarea armatelor, motiv pentru care lipsesc elementele decorative. Acest lucru este valabil şi în cazul fortificaţiei romane de la Alba Iulia. Poarta de sud a Castrului Roman

More Related