1 / 6

Grigore Moisil (1906-1973)

Grigore Moisil (1906-1973). Personalitate marcantă a ştiinţei şi culturii româneşti. Grigore Moisil - Părintele şcolii româneşti de informatică şi al celei de logică matematică.

zarifa
Download Presentation

Grigore Moisil (1906-1973)

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. GrigoreMoisil(1906-1973) Personalitate marcantă a ştiinţei şi culturii româneşti

  2. Grigore Moisil - Părintele şcolii româneşti de informatică şi al celei de logică matematică. • Fondator al şcolii de algebră logicii şi teoria algebrică a mecanismelor automate, precum şi al studiilor de logică polivalentă şi logică nuanţată, care au stat la baza realizării primelor calculatoare româneşti; contribuţii remarcabile la dezvoltarea informaticii în România şi la formarea primelor generaţii de informaticieni (premiul Computer Pioneer Award al IEEE Computer Society).

  3. Moisil a adus o contribuţie însemnată la introducerea şi folosirea primelor maşini electronice de calcul în tara noastră. • Lucrări: "La mecanique analytique des systemes continus" (1929), "Logique modale" (1942), "Introducere în algebră" (1954), "Teoria algebrică a mecanismelor automate" (1959), "Circuite cu tranzistori" (2 vol, 1961-1962). • Grigore C. Moisil începe bătălia pentru înfiinţarea Centrului de Calcul al Universităţii din Bucureşti, pe care o câştigă în 1962 la o epoca de avânt eroic al ştiinţei calculului şi calculatoarelor pe plan mondial. Acest Centru a pregătit un efectiv puternic de cercetători în care intrau matematicieni, ingineri, fizicieni, lingvişti, logicieni. • Acest efectiv a reuşit ca în câteva săptămâni să stăpânească tehnica de calcul a primului calculator polonez ODRA, adus în expoziţie la Centrul de calcul, iar în 1966 să devină în câteva luni specialişti în programarea calculatorului IBM 360/30 care era atunci o noutate din generaţia III, adus de asemenea în expoziţie la Centrul de Calcul unde de altfel a rămas până astăzi. • Academicianul Grigore C. Moisil a cunoscut gloria pe toate meridianele fiind invitat să-şi expună lucrările în cele mai prestigioase centre ştiinţifice: Paris, Roma, Bologna, Firenze, Stanford, Chicago, New York, Detroit, Moscova, Leningrad, Berlin, Helsinki, Cambridge, Varsovia, Bruxelles, Sofia, Atena, Ankara, Istambul şi altele.

  4. Grigore Moisil (Tulcea, 10 ianuarie 1906 - Ottawa, Canada, 21 mai 1973) • Foştii lui studenţi şi-l aduc aminte nu numai ca pe un profesor emerit ci şi ca pe un om plin de haz. Una dintre vorbele sale de duh foarte gustate în epocă ar fi fost: „Fiecare bărbat are nevoie de o amantă! Nevasta crede că el e la amantă, amanta crede că e la nevastă, şi aşa, el poate să şadă liniştit în bibliotecă să citească!” • Şi-a dedicat viaţa matematicii, adoptând-o ca filosofie de viaţă. A fondat şcoala de algebra logicii şi teoria algebrică a mecanismelor automate, a fost deschizătorul de drum al studiilor de logică polivalentă şi logică nuanţată, care au stat la baza primelor calculatoare româneşti. • A avut contribuţii esenţiale la dezvoltarea informaticii şi la formarea primelor generaţii de informaticieni. A publicat lucrări în domeniile analizei matematice, algebrei, logicii matematice, geometriei, mecanicii. A creat o puternică şcoală românească de cercetători care au adus contribuţii foarte valoroase în domeniul informaticii începând din 1953. • Moisil a preconizat: „Foarte curând oamenii se vor împărţi în două categorii: oameni bătrâni şi oameni care ştiu să lucreze la calculator”. El nu a fost niciodată bătrân. După ce şi-a scrântit piciorul la 65 de ani, a replicat: „Ştiam că la vârsta mea te scrânteşti la cap, nu la picior.” • A fost membru al Academiei Române, al Academiei din Bologna şi al Institutului internaţional de filosofie. A devenit preşedintele Societăţii de ştiinţe matematice din ţara noastră. A primit titlul de „Om de ştiinţă emerit” şi a fost Laureat al Premiului de Stat.

  5. Grigore C. Moisil - matematician, extraordinar om de ştiinţă şi profesor, înzestrat cu un deosebit simţ al umorului • Omul de ştiinţă nu este pur şi simplu o fiinţă curioasă, redusă la un intelect care gândeşte. El este mai perfecţionat decât o maşină de calcul, este o fiinţă vie, iubeşte şi urăşte, are bucurii artistice, îşi pune probleme de etică etc. Toate duc la marea cultură generală, aşa cum ar trebui să fie înţeleasă de toată lumea.

  6. Maxime şi cugetări • Azi facem matematica ce va fi folosită mâine şi mai ales poimâine. Că dacă n-am face-o azi, poimâine ar trebui s-o importăm. • Ştiinţa se răzbună ca o femeie, nu când o ataci, ci când o neglijezi. • Un om la 20 de ani trebuie să fie admirat, la 30 apreciat, la 40 invidiat şi la 60 stimat. • Tot ce e gândire corectă este sau matematică sau susceptibilă de matematizare. • „Foarte curând oamenii se vor împărţi în două categorii: oameni bătrâni şi oameni care ştiu să lucreze la calculator”. El nu a fost niciodată bătrân. • Spre deosebire de vin, ştiinţa nu trebuie lăsată să se învechească. • Pentru a putea întrebuinţa calculatorul la studiul problemelor concrete, omul e obligat să înveţe să gândească exact şi abstract.

More Related