Parteneriate in domeniile prioritare Competitia 1 / 2007 Rezultate obtinute

1. Parteneriate in domeniile prioritareCompetitia 1 / 2007Rezultate obtinute

2. Cercetare ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică sunt principalele activităţi creatoare şi generatoare de progres economic şi social

3. Etapele cercetării până la dezvoltarea de produs, tehnologie, serviciu sunt: • Cercetare fundamentală – reprezintă lucrarea experimentală sau teoretică realizată în principal pentru a dobândi cunoştinţe noi despre cauzele fenomenelor şi faptelor observabile, fără nicio aplicabilitate practică directă sau utilizare avută în vedere. • Cercetare industrială – reprezintă cercetarea planificată sau investigaţia critică ce serveşte la dobândirea unor cunoştinţe şi competenţe noi în vederea dezvoltării de noi produse, procese sau servicii sau la descoperirea unei îmbunătăţiri semnificative a produselor, proceselor sau serviciilor existente. Cuprinde crearea de componente pentru sisteme complexe, necesară pentru cercetarea industrială, în special pentru validarea tehnologică generică şi exclude prototipurile care intră în domeniul de aplicare al dezvoltării experimentale. • Dezvoltare experimentală – reprezintă dobândirea, îmbinarea, conturarea şi utilizarea cunoştinţelor şi competenţelor existente în domeniul ştiinţific, tehnologic, de afaceri şi a altor cunoştinţe şi competenţe relevante, în vederea producerii de planuri sau modele pentru produse, procese şi servicii noi, modificate sau îmbunătăţite. Acestea pot include şi alte activităţi desfăşurate în scopul definirii, planificării şi documentării conceptuale a produselor, proceselor sau serviciilor noi. Activităţile pot cuprinde elaborarea de schiţe, desene, planuri şi alte documentaţii, numai dacă acestea sunt destinate uzului comercial.

4. Tipurile de activitati de CDI care pot fi abordate in cadrul Programului 4: A – ACTIVITATI DE CERCETARE DEZVOLTARE • A.1Cercetare fundamentala • A.1.1Formularea şi verificarea de ipoteze • A.1.2Elaborarea modele conceptuale şi teorii • A.2Cercetare industriala • A.2.1Studii, analize • A.2.2Elaborare model experimental/ solutie noua pentru produs/ metoda/ sistem/ tehnologie/ serviciu, etc • A.2.3Elaborare documentatie model functional • A.2.4Proiectare model experimental /functional, tehnologie de laborator • A.2.5Realizare model experimental, model functional, tehnologie de laborator, variante experimentale,Simulare model experimental si model functional • A.2.6Experimentarea modelului/ solutiei propuse • A.2.7Demonstrarea functionalitatii si utilitatii modeluluiX • A. 3Dezvoltare experimentala • A.3.1Proiectare si elaborare documentatie de analiza tehnico-economica • A.3.2Elaborare / definitivare referenţial (specificatie tehnica, etc) • A.3.3Elaborarea documentatiei tehnice a produsului/ tehnologiei/ metodei/ sistemului/ serviciului, etc • A.3.4Proiectare prototip/ instalatie pilot (sau echivalent) • A.3.5Realizarea produsului/ prototip/ instalatie pilot /tehnologiei/ metodei/ sistemului/ serviciului, • A.3.6Experimentarea si verificarea produsului/ prototip/ instalatie pilot /tehnologiei/ metodei/ sistemului/ serviciului, B – ACTIVITATI SUPORT • B.1Identificarea si atribuirea drepturilor de proprietate intelectuala asupra rezultatelor; taxa de brevetare institutionala • B.2Diseminarea pe scară largă prin comunicarea si publicarea nationala sau internationala a rezultatelor • B.3Participare la manifestari tehnico-stiintifice din domeniii specifice proiectului (mese rotunde, workshopuri, simpozioane naţionale / internationale, targuri naţionale / internationale) • B.4Participare la cursuri de formare si perfectionareX (max 1 luna) • B.5Organizarea de cursuri de formare si perfectionareX (max 1 luna) • B.6Conectarea la retelele de cercetare nationale si internationale • B.7Vizite de lucru / schimburi de buna practicaX

5. In general:- 10% din cercetarea fundamentala se finalizeaza in cercetari aplicative, - 85% din cercetarile aplicative sunt transformate in dezvoltari experimentale,- 75% din rezultatele dezvoltarii experimentale se folosesc in pregatirea si dezvoltarea productiei. Definiţiile cercetării conform OG 57/2002 sunt: • Cercetarea fundamentală – activitatea desfăşurată, în principal, pentru a dobândi cunoştinţe noi cu privire la fenomene şi procese, precum şi în vederea formulării şi verificării de ipoteze, modele conceptuale şi teorii. • Cercetarea aplicativă – activitatea destinată, în principal, utilizării cunoştinţelor ştiinţifice pentru perfecţionarea sau realizarea de noi produse, tehnologii şi servicii. • Dezvoltarea tehnologică – formată din activităţile de inginerie a sistemelor şi de inginerie tehnologică, prin care se realizează aplicarea şi transferul rezultatelor cercetării către agenţii economici, precum şi în plan social, având ca scop introducerea şi materializarea de noi tehnologii, produse, sisteme şi servicii, precum şi perfecţionarea celor existente, şi care cuprinde: • Cercetarea precompetitivă, ca activitate orientată spre transformarea rezultatelor cercetării aplicative în planuri, scheme sau documentaţii pentru noi produse, procese sau servicii, incluzând fabricarea modelului experimental şi a primului prototip, care nu pot fi utilizate în scopuri comerciale, • Cercetarea competitivă, ca activitate orientată spre transformarea rezultatelor cercetării precompetitive în produse, procese şi servicii care pot răspunde, în mod direct, cererii pieţei, incluzând şi activităţile de inginerie a sistemelor, de inginerie şi proiectare tehnologică.

6. Crearea de noutate • Invenţia – reprezintă o idee creată prin ştiinţă şi tehnologie, care conduce la noutate pe plan internaţional şi este protejată prin brevet de invenţie. • Inovarea– generare, asimilare şi utilizare de noutăţi ştiinţifice pentru aplicarea în economie; ea presupune tehnică şi management care ajută la transferarea în practică a ideilor necesare realizării de produse (bunuri, servicii, procese, sisteme) şi interacţii sociale noi. • Inovaţia – înseamnă adaptarea într-un produs a unui element deja cunoscut, dar care reprezintă noutate pentru produsul respectiv şi pe plan naţional. Ea se referă şi la servicii noi, proiecte noi, metode de marketing şi producţie noi.

7. PRODUS Produsul – rezultatul material al unei activiăţi umane, destinat satisfacerii unei nevoi şi reprezintă o sumă de componente materiale şi imateriale şi caracteristici independente ce alcătuiesc un tot unitar. Sensul propriu al conceptului de produs: • Bun material rezultat dintr-un proces de muncă, • Obiect sau bun obţinut în procesul de producţie, • Corp sau substanţă obţinută pe cale naturală sau în laborator, • Rezultat material al unui proces social sau natural, al unui proces fiziologic sau de creaţie, • Rezultat material al unui complex de fenomene sau de acţiuni.

8. Produsul adus pe piaţă trebuie abordat ca un SISTEM şi ca obiect al schimbului; este conturat prin următoarele concepţii: • Concepţia integratoare • componente materiale (corporale): caracteristici determinate de substanţă materială înglobată (aspect, culoare, formă, greutate etc.), • componente imateriale (nume, marcă, instrucţiuni de utilizare, protecţie prin brevet), • comunicaţii referitoare la produs (reclamă, publicitate), • componente subiective (reprezentaţii mentale, cognitive, afective, sociale, personale privind produsul). 2. Concepţia valorică: • Preţul de cost, • Preţul de vânzare, • Raport calitate/preţ.

9. 3. Concepţia funcţională: • funcţii pentru satisfacerea nevoilor utilizatorilor, • funcţiile generează utilitatea = valoarea de întrebuinţare, 4. Concepţia privind statutul schimbător al produsului pe piaţă: • uzura morală, • statul nou sau vechi.

10. Etapele pentru realizarea unui produs şi introducerea lui în fabricaţie: • Entitatea de CD stabileşte etapele de cercetare după care se elaborează documentaţia de referinţă care cuprinde: • Tema de proiectare • Caietul de sarcini • Documentatia de execuţie a proiectului • Finalizarea etapelor de cercetare prin: • Model exeprimental (nu este necesară elaborarea de referenţiale) • Model funcţional • Prototip • Acestea pot apărea separat sau parcurg etapele ME → MF→ P. Prototipul se validează de către entitatea de CD în baza următoarelor: • Caietul de sarcini (drept referenţial) • Rapoartele de încercări • Cartea tehnică (Manualul de utilizare) . • Validarea este realizată de o comisie care elaborează în final un proces verbal de validare • Atestarea conformităţii - certificare • Produsul se introduce în fabricaţie prin transfer tehnologic.

11. Introducerea pe piaţădeterminată de: • Analiza şi studierea pertinentă a pieţei, • Realizarea produsului cu performanţe satisfăcătoare pieţei, • Politica de marketing corectă (poziţionarea corespunzătoare).

12. SERVICIU • Acţiune prin care se desfăşoară o activitate utilă menită să satisfacă anumite nevoi sociale. • A sluji, a servi unei persoane sau unui scop, unei idei etc. • Conform standardului ISO 9000:2000, notiunea de serviciu este inclusa in notiunea de produs.

13. TEHNOLOGIA • Ansamblul proceselor, metodelor, operaţiilor etc. utilizate în scopul obţinerii unui anumit produs.

14. Tehnologia: Tehnologia se consideră pusă la punct dacă este însoţită de: • Specificaţie tehnică (Fişă tehnologică), care cuprinde: • Descrierea tehnologiei, care este formată din procese • Caracterizarea tehnologiei prin efectele ei finale (ce trebuie să facă) • Caracterizarea fiecărui proces în parte: • Desfăşurarea procesului • Materiale • Parametrii procesului • Utilaje, instalaţii şi echipamente de procesare a tehnologiei. Acestea pot exista în cadrul entităţii sau, dacă nu, pot fi realizate prin proiect (documentaţie de execuţie pentru utilaj, instalaţie, etc.) • Nivelul de performanţă al tehnologiei determinat prin parametrii finali între valori minime şi maxime • Validarea tehnologiei (în construcţii se face prin agrement tehnic). Validarea o realizează autorul noii tehnologii în colaborare cu entitatea care o asimilează şi diferite organisme de interes (de tipul RAR, etc.)

15. Monitorizarea rezultatelor Prin monitorizare şi evaluare se urmăreşte eficienţa şi modul de derulare a activităţilor asumate în cadrul proiectelor de CDI. În acest mod, în baza unor indicatori, pot fi urmărite rezultatele/avantajele obţinute de aceste proiecte. Din rezultate ar trebui să reiasă clar spre ce fel de obiective/măsuri au fost orientate proiectele de cercetare şi pe baza căror indicatori au putut fi evaluate performanţele, rezultatele şi impactul acestora. • Monitorizarea urmăreşte: • modul de aplicare şi adoptare a măsurilor pe care le angajează un Proiect. • eficienţa măsurilor adoptate de Proiect prin: • realizarea comparaţiei între rezultatele obţinute şi cele prevăzute. • analiza stadiului de realizare al obiectivelor. • analiza eficacităţii utilizării fondurilor. • verificarea realizării indicatorilor de performanţă. • aprecierea justeţei deciziilor privind eficienţa măsurilor adoptate în baza informaţiilor obţinute după implementarea Programului/Proiectului

16. Toate acestea se realizează prin instrumente de monitorizare care au ca referinţă: • contractul de finanţare; • instrumente de planificare şi de programare (Planul de Realizare, Planul Anual, Eşalonarea Plăţilor); • instrumente de raportare (programe de lucru, rapoarte de activitate intermediare şi finale, rapoarte de evaluare). Programul IV - Parteneriate în domeniile prioritare - din cadrul Planului Naţional 2 este cel mai amplu program al planului, care are în vedere crearea condiţiilor pentru o mai bună colaborare între diferitele entităţi de CDI, agenţi economici şi/sau unităţi ale administraţiei publice, pentru a oferi soluţii la probleme identificate în cadrul domeniilor/direcţiilor de cercetare.

17. Performanţele programului IV se măsoară prin indicatorii de rezultat specifici fiecărui domeniu/direcţie de cercetare abordată prin proiectele de cercetare respective. Indicatorii reprezintă parametrii care însoţesc şi caracterizează o evaluare a unui proiect -ex ante, la nivelul obiectivelor asumate -pe parcurs - precursori -ex post, la nivelul rezultatelor. Indicatorul stabilit în aceeaşi formă şi conţinut trebuie regăsit pe parcursul întregii derulări a proiectului. Este necesar să existe un sistem de indicatori pentru pregătirea şi evaluarea proiectului, care trebuie să fie armonizat cu obiectivele, rezultatele şi impactul propuse a fi îndeplinite prin implemetarea proiectului.

18. În plus, acest sistem de indicatori trebuie armonizat şi cu sistemul de indicatori recomandaţi de U.E., cum ar fi indicatorii de eficienţă şi de impact: • Indicatori de eficienţă – exprimă obiectivele operationale. De ex: măsurile concrete necesare realizării obiectivelor; acestea sunt strict legate de activităţi şi se exprimă în unităţi fizice (ex: nr de participanti la procesul de instruire) sau unităţi financiare (ex: costul/1 cercetător cu titlul de doctor); Alte exemple: • nr. de firme sprijinite, • nr. de tineri cercetători sprijiniţi, • nr. de ferme create pentru animale, • nr. de proiecte in parteneriate între sectorul public şi cel privat, • tehnologii energetice curate şi economice (volum de capital, nr. de beneficiari ai inovaţiilor).

19. Indicatori de impact – sunt legaţi de obiectivele globale, de ex. efectul final al proiectului şi se referă la efectele specifice care apar după o anumită perioadă, dar care sunt direct generate de activitatea realizată, sau efectul global care apare pe termen lung şi care influenţează un anumit domeniu. Astfel de indicatori pot fi: • crearea unor noi locuri de muncă, • volumul valorii adăugate pentru produse, • nr. de produse certificate, • nr. de locuri de muncă create sau economisite, • crearea unor locuri de muncă pentru tineri, • îmbunătăţirea pieţei cu produse noi, • reducerea poluării apei solului, aerului, • compararea poluării înainte şi după influenţa noilor tehnologii (în procente), • micşorarea consumului de energie, combustibil şi economisire de timp, • nr. de consumatori (în procente) care folosesc serviciile, • creşterea nr. de locuri de muncă în regiune. Indicatorii de impact însumaţi dau aprecieri asupra impactului programului/proiectelor de cercetare.

20. Indicatorii de realizare a obiectivelor generale pentru domeniile de cercetare D1-D9 • La nivelul obiectivelor generale şi specifice domeniilor de cercetare din cadrul Programului 4 – Parteneriate în Domenii Prioritare, se disting următorii indicatori de rezultat: a) Indicatorii de realizare a obiectivelor generale pentru domeniile de cercetare 1. Număr de produse şi tehnologii rezultate din activitatea de cercetare, bazate pe brevete, omologări sau inovaţii proprii. 2. Număr de cereri de brevete depuse din care - Naţionale - EPO (Europa) - USPTO (SUA) - Triadice (Europa, SUA, Japonia)

21. Indicatorii de realizare a obiectivelor generale pentru domeniile de cercetare D1-D9 3. Număr de cereri de brevete acordate din care - Naţionale - EPO - USPTO - Triadice 4. Număr de articole publicate din care: - în reviste indexate ISI - în reviste indexate în alte baze de date internaţionale recunoscute 5. Număr de articole acceptate spre publicare din care: - în reviste indexate ISI - în reviste indexate în alte baze de date internaţionale recunoscute

22. Indicatorii de realizare a obiectivelor generale pentru domeniile de cercetareD1-D9 6. Număr de produse transferabile 7. Număr de studii de necesitate publică din care - de interes naţional - de interes regional - de interes local 8. Număr de IMM participante 9. Ponderea contribuţiei financiare private pe proiecte - din care contribuţie financiară directă 10. Numărul mediu de poziţii echivalente cu normă întreagă pe proiect, din care: - doctoranzi - post-doc 11. Mobilităţii din care internaţionale 12. Valoarea investiţiilor în echipamente pentru proiecte 13. Rata de succes în depunerile de proiecte 14. Număr reţele de cercetare susţinute

23. Indicatorii de realizare a obiectivelor specifice pentru domeniile de cercetareD1-D9 • DC 1:Tehnologiile societăţii informaţionale • tehnologii IT performante; • tehnologii suport pentru comunicatii; • metode/sisteme de inteligenta artificiala; • produse nanoelectronice si fotonice; • nano- si microsisteme • DC 2: Energie • concepte de utilizare de noi surse energetice; • tehnologii de reducere a pretului in domeniul energetic; • tehnologii/produse in domeniul securitatii energetice; • DC 3: Mediu • sisteme şi tehnologii energetice durabile • tehnologii curate de produs si proces pentru reducerea poluării mediului (green chemistry) • tehnologii eco-eficiente de valorificare a deseurilor; • concepte si tehnologii de consolidare a diversitatii biologice si ecologice; • metode si solutii tehnice in domeniul amenajarii teritoriului

24. Indicatorii de realizare a obiectivelor specifice pentru domeniile de cercetare D1-D9 • DC 4: Sănătate • concepte/studii ale mecanismelor de adaptare ale organismului; • metode pe baze moderne de investigatie in medicina; • terapii moderne; • metode de preventie si interventionale la nivel naţional, arondate la spaţiul european de operare • DC 5: Agricultura, securitatea şi siguranţa alimentară • metode, tehnici şi tehnologii de creştere, ameliorare şi diversificare a producţiei • produse corespunzătoare principiilor dezvoltării durabile şi securităţii alimentare, inclusiv alimente funcţionale; • metodologii de detectare a reziduurilor şi contaminanţilor din întreg lanţul alimentar • DC 6: Biotehnologii • medicamente noi; • protocoale de diagnostic şi tratamente medicale; • tehnologii pentru producţia de alimente cu siguranţă maximă asupra sănătăţii umane; • tehnologii avansate in domeniul • sisteme bioinformatice

25. Indicatorii de realizare a obiectivelor specifice pentru domeniile de cercetare D1-D9 • DC 7: Materiale, procese şi produse inovative • materiale avansate • tehnologii de reciclare a materialelor avansate • tehnologii avansate de conducere a proceselor industriale • tehnologii şi produse mecanice de înaltă precizie şi sisteme mecatronice • tehnologii nucleare • produse şi tehnologii inovative destinate transporturilor şi producţiei de automobile • DC 8: Spaţiu şi securitate • aplicaţii spaţiale integrate • tehnici aeronautice • tehnologii aerospaţiale • tehnici pentru securitate • DC 9: Cercetări socio-economice şi umaniste • noi metode manageriale, de marketing şi dezvoltare antreprenorială; • studii referitoare la calitatea educatiei si a ocuparii; • studii referitoare la capitalul uman, cultural şi social; • tehnici de conservare a patrimoniului

26. Pentru realizarea acestor indicatori, pot fi atinşi următorii precursori de rezultat: 1. Pentru realizarea articolelor, cărţilor, comunicărilor ştiinţifice sau altor publicaţii, putem identifica următorii precursori de rezultat: • documentatii: ansamblu de documente referitoare la o problemă sau la un domeniu de activitate • lucrari, planuri: proiect elaborat cu anticipare, cuprinzând o suită ordonată de operații destinate să ducă la atingerea unui scop, distribuție metodică a părților componente ale unei lucrări științifice, literare, ale unei expuneri • scheme: reprezentare grafică simplificată a elementelor sau caracteristicilor structurii unui aparat, ale unei mașini, ale unei instalații, ale unui proces etc • retete: ansamblu de indicații privind materiile prime, proporția, modul de preparare pentru obținerea unui anumit produs, • formule: Enunț precis al regulii de urmat pentru efectuarea unei anumite operații; expresie precisă, generala și invariabilă a unei idei, a unei relații, a unei legi etc. (care se poate aplica mai multor cazuri particulare). • Studii: Lucrare, operă științifică.

27. 2. Pentru realizarea produselor, tehnologiilor, serviciilor, sistemelor, putem identifica urmatorii precursori de rezultat: • verificare ipoteze/teorii/soluţie/ model conceptual /documentatii (cercetare fundamentala); • solutii noi /model experimental/ model funcţional / tehnologie de laborator/ variante si simulari de modele experimentale si functionale / experimentari si demonstratii de modele experimentale si functionale (cercetare industriala); • proiectare si elaborare documentatie de referential (specificatietehnica,etc.) pentru produs/tehnologie/metoda/sistem/serviciu, proiectare prototip/instalaţie pilot sau echivalent, realizare si experimentareprodus/prototip/instalatie pilot/tehnologie/metoda/sistem/serviciu, (dezvoltare experimentală).

28. 3. Pentru realizarea brevetelor, putem identifica urmatorii precursori de rezultat: • documentatie tehnico-economica, • cerere inregistrare brevet de inventie.

29. Completarea rezultatelor (produse, tehnologii, servicii)

30. Completarea rezultatelor (brevete)

31. Completarea rezultatelor (articole, carti, alte publicaţii)

32. INREGISTRAREA REZULTATELOR Unitatile de cercetare au obligativitatea inregistrarii rezultatelor de cercetare-dezvoltare obtinute prin finantare publica, in registrul special de evidenta. Modelul registrului si procedura de inregistrare a rezultatelor cercetarii sunt aprobate prin Ordinul Ministrului educatiei, cercetarii si inovarii Nr. 3845 din 06.05.2009, publicat in monitorul oficial nr. 442/29.07.2009. Pe site-ul oficial al Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica exista si va deveni activa sectiunea dedicata inregistrarii si evidentei rezultatelor cercetarii dupa data de 05.12.2009.

33. Informatii fisa evidenta Categorie rezultat: • documentatii, studii, lucrari • Planuri, scheme • Tehnologii • Procedee, metode • Produse informatice • Retete,formule • Obiecte fizice/produse • Brevet de inventie/ alte asemenea.

34. Stadiul de dezvoltare: • solutie/model conceptual, • Model experimental/functional • Prototip • Instalatie pilot sau echivalent • altele

35. Domeniul de cercetare • Tehnologiile societatii informationale • Energie • Mediu • Sanatate • Agricultura, securitatea si siguranta alimentara • biotehnologii

36. Caracter inovativ: • Produs nou, • Produs modernizat, • Tehnologie noua, • Tehnologie modernizata, • Serviciu nou, • Serviciu modernizat.

37. Informatii privind proprietatea intelectuala: - documentatie tehnico-economica, • Cerere inregistrare brevet de inventie, • Brevet de inventie inregistrat, • Cerere inregistrare modele si desene industriale protejate, • Modele si desene industriale protejate inregistrate • Marci inregistrate.