Poluarea cu de şeuri miniere pe Dunăre, realitate şi bombă mediatică

1. Poluarea cu deşeuri miniere pe Dunăre, realitate şi bombă mediatică

2. Statul român este în prezent patronul societăţii S.C. MOLDOMIN care gestionează deşeurile miniere de la Moldova Nouă şi este principalul responsabil de impactul ecologic produs de poluarea transfrontalieră din zonele limitrofe iazului de decantare a apelor de mină Boşneag – Tăuşani. ARIA DE IMPLEMENTARE ●În România pe teritoriul oraşului Moldova Nouă şi a comunei Pojejena iar în Serbia pe teritoriul comunelor Veliko Gradište şi Bela Crkva (Biserica Albă) PERIOADA DE IMPLEMENTARE 17 Decembrie2010 – 16 Decembrie 2011 PARTENERII PROIECTULUI Grupul Ecologic de Colaborare NERA (partener leader), Consiliul Local al Comunei Pojejena, NVO Škola Plus “Dositej Obradović” COLABORATORII PROIECTULUI Instituţia Prefectului Judeţului Caraş – Severin, Consiliul Local Moldova Nouă, S.C. Moldomin S.A., Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş –Severin, Comuna Veliko Gradište, Direcţia Silvică (Vojvodinašume) Pančevo, Asociaţia SPEO CARAŞ Oraviţa, Grupul Şcolar Industrial Moldova Nouă, Grupul Şcolar “Mathias Hammer” Anina, Grupul Şcolar Agricol Oraviţa, Gimnaziul Veliko Gradište FINANŢARE Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Serbia BUGETUL TOTAL: 62774 Euro Aprilie 2009 - o lună de coşmar pentru oraşul Moldova Nouă

3. Peteritoriul judeţului Caraş - Severin există numeroase mine, pentru cele mai multe dintre ele activitatea fiind stopată. De la aceste mine au rezultat deşeuri industriale care, în timp, au fost depozitate fară a se lua măsurile necesare de protecţia mediului iar în prezent acestea sunt surse de poluare continuă pentru localităţile şi terenurile din apropiere. Un asemenea caz grav îl constituie iazul de decantare a apelor de mină Boşneag – Tăuşani aparţinând S.C. Moldomin Moldova Nouă, societate care în prezent este în proces de lichidare dar care este departe de a-şi fi rezolvat problemele de poluare a mediului. Impactul negativ, grav, asupra mediului, produs de poluarea provenită de la iazul Boşneag – Tăuşani a fost motivul pentru care zone limitrofe din România şi Serbia au fost selectate ca şi arie de implementare a acestui proiect. Sursa majoră de poluare în acest caz o constituie particulele fine de deşeuri miniere antrenate prin deflaţie de către vânturile puternice, specifice zonei. Principalele consecinţe ale poluării sunt următoarele: degradarea terenurilor agricole, degradarea culturilor şi vegetaţiei, îmbolnăviri în rândul populaţiei şi a animalelor datorită inhalării aerului încărcat cu particule poluante, poluarea surselor de apă potabilă (fântâni, izvoare), disconfort urban generalizat, impact negativ asupra turismului şi a biodiversităţii din ariile speciale de protecţie. În cazul iazului de decantare a apelor de mină Boşneag –Tăuşani, factorii de decizie din România trebuie să ia în considerare faptul că la un moment dat, această poluare ar putea costa Statul Român, pe lângă reconstrucţia ecologică a iazului şi importante daune plătite pentru pagubele produse de poluare în România şi Serbia. 15 aprilie 2009 , o zi cu mult praf care i-a chinuit pe locuitorii oraşului Moldova Nouă

4. În fiecare an, toamna şi primăvara, când vântul puternic specific zonei (Coşava) este activ, nisipul de pe iaz este antrenat şi transportat în localităţile Moldova Veche, Moldova Nouă, Măceşti şi Pojejena din România şi în localităţile Vinci, Požeženo, Veliko Gradište, Ram, Tribrođe, Banatska Palanka şi Stara Palanka, din Serbia. În acelaşi timp, o cantitate semnificativă de material este transportată şi în aria specială de protecţie Ostrovul Moldova Veche aparţinând Parcului Natural Porţile de Fier din România şi în zona umedă Ramsar Labudovo Okno aparţinând Rezervaţiei Naturale Speciale Deliblatska Peščara din Serbia. Suprafaţa totală a terenurilor afectate de poluare în România este de aproximativ 1780 hectare, incluzând un număr de 1244 de proprietari iar în localităţi sunt afectaţi un număr de aproximativ 5500 de locuitori.În Serbia sunt afectate aproximativ 12.000 ha de teren, 4200 gospodării şi 12.000 de locuitori.În ultimii ani fenomenul de poluare cu praf de deşeuri miniere de la Moldova Nouă a fost frecvent prezentat în mass-media centrală şi locală din România şi Serbia. Înunele cazuri această prezentare a fost sub forma unui fenomen apocaliptic, care a indus un sentiment de panică în rândul populaţiei.

5. ● OBIECTIVUL GENERALSă contribuie la dezvoltarea durabilă în zona oraşelor / comunelor Moldova Nouă, Veliko Gradište, Pojejena şi Bela Crkva, prin reducerea poluării cu deşeuri miniere.●OBIECTIVESPECIFICE►Să implice ONG-uri şi autorităţi ale administraţiei locale din România şi Serbia într-o corectă informare a populaţiei cu privire la fenomenul de poluare cu deşeuri miniere de la iazul de decantare al S.C. MOLDOMIN S.A.►Să implice ONG-uri şi autorităţi ale administraţiei locale din România şi Serbia în îmbunătăţirea gestionării deşeurilor industriale de la iazul de decantare a apelor de mină aparţinând S.C. MOLDOMIN S.A. Minideşertul de la Moldova Nouă Poluarea trece Dunărea şi în Serbia

6. ● GRUPURI ŢINTĂ - ONG-uri de mediu din zona de frontieră ale judeţelor Caraş Severin (România), Braničevski şi Južni Banat (Serbia) incluzând 30 de voluntari. – Instituţii ale administraţiei publice locale din oraşele/comunele Moldova Nouă, Pojejena, Veliko Gradiste, Bela Crkva incluzând cca. 15 reprezentanţi.– Grupuri locale de interese, asociaţii sau firme, care au motive speciale privind combaterea poluării cu deşeuri miniere, incluzând cca. 80 de reprezentanţi.-Mass-media locală din din judeţele Caraş Severin Braničevski şi Južni Banat incluzând 10 jurnalişti.- Locuitorii afectaţi de poluarea din zona oraşelor / comunelor Moldova Nouă, Pojejena, Veliko Gradište, Bela Crkva, incluzând cca. 17.500 persoane. Incinta iazului de decantare de la Moldova Nouă (Google map) Poluare cu deşeuri miniere în gospodăriile populaţiei din Moldova Nouă

7. ●ACTIVITĂŢI►Training pentru formare de abilităţi la voluntarii de la GEC Nera,Škola Plus şi Gimnaziul Veliko Gradište în domeniul monitorizării alternative a mediului.► Campanie de voluntariat destinată monitorizării alternative a mediului în zona proiectului afectată de poluarea cu deşeuri miniere►Elaborarea publicaţiilor şi materialelor de vizibilitate.► Campanie de voluntariat destinată informării populaţiei din zona proiectului privind cauzele şi consecinţele poluării cu deşeuri miniere provenind de la iazul de decantare a apelor de mină Moldova Nouă.►Pregătirea şi adoptarea PLA - IMDM(PlanulLocal de Acţiune pentru Îmbunătăţirea Managementului Deşeurilor Miniere) extins pe teritoriul Serbiei ► Realizarea de puncte de informare publică privind poluarea de la iazul de decantare a apelor de mină de la Moldova Nouă.►Concurs de anchete jurnalistice privind fenomenul de poluare cu deşeuri miniere provenind de la iazul de decantare a apelor de mină Moldova Nouă Activităţi ale voluntarilor în cadrul proiectului

8. ● REZULTATE►Extinderea pe teritoriul Serbiei a Planului local de acţiune privind stoparea poluării şi reconstrucţia ecologică a zonelor afectate de poluarea cu deşeuri industriale provenite de la iazul de decantare a apelor de mină Boşneg – Tăuşani din Moldova Nouă (PLAI-MDM) ► Reţea transfrontalieră comună de comunicare incluzând 4 puncte de informare şi un concurs de anchete jurnalistice privind impactul poluării transfrontaliere cu deşeuri miniere►Publicaţii şi materiale de vizibilitate● Broşura "Cartea albă a deşeurilor miniere de la iazul de decantare a apelor de mină Moldova Nouă ● Buletinul informativ "ENVIRONMENT NEWS"● Pliantul "Perspective de decontaminare a zonelor poluate cu deşeuri miniere provenite de iazul de decantare a apelor de mină Moldova Nouă "● set tricou şi şapcă, web link-uri, audio clip, set mapă şi pix, poster, cană promoţională. Iunie 2009, sediul APM Caraş - Severin. Întâlnirea grupului de lucru pentru elaborarea PLAIMDM pe teritoriul României Campanie de informare în oraşul Moldova Nouă

9. ●IMPACTUL PROIECTULUIImpact 1: Creşterea nivelului de informare a populaţiei cu privire la amploarea şi consecinţele fenomenului poluării cauzate de deşeurile miniere.Impactul 2: Îmbunătăţirea capacităţii administrative a ONG-urilor de a implementa programe comune de voluntariat în domeniul protecţiei mediului.Impact 3: Îmbunătăţirea competenţelor profesionale ale ONG-urilor în domeniul managementului deşeurilor miniere.Impact 4: Îmbunătăţirea capacităţii administrative a ONG-urilor şi administraţiei locale pentru dezvoltarea de strategii comune la nivel local Pe automobilişti poluarea îi exaspereză.... ....locatarii înjură ..... ....iar gunoierii fac ore suplimentare !

10. ECHIPA DE PROIECT GEC NERA Cornel Popovici Sturza - coordonator de proiect, Alin Şuşan, Silviu Cheva, Maria Sava, Mariela Popovici Sturza Grupul Şcolar Industrial Moldova Nouă Mariana Corcodel Grupul Şcolar Industrial „Mathias Hammer” Anina Mirabela Schinteie Grupul Şcolar Agricol Oraviţa Radu Bompa NVO Škola Plus Jasmina Turturea Lilijana Stehlik Štefan Stehlik Consiliul Local Pojejena Ionela Luţu Consultant independent anchete jurnalistice Cristian Franţ

11. Vă mulţumim !Prezentare realizată dedr. ing. Cornel Popovici Sturza