PNEUMONIILE LA VARSTNIC

1. PNEUMONIILE LA VARSTNIC -risc de 5-10 ori mai mare de a dezvolta pneumonii -mortalitate crescuta -modificarile induse de varsta in mecanismele de aparare imunitara -coexistenta bolilor cronice -dificultate si intarzierea unui diagnostic corect

2. TABLOUL CLINIC • -nespecific si atipic • -dominat de manifestari extrapulmonare • -somnolenta sau insomnie rebela • -astenie marcata, adinamie • -depresie si anxietate, tulburari de comportament, • -obnubilare, stare confuzionala • -stari halucinatorii, agitatie psiho-motorie

3. TABLOUL CLINIC • -febra lipsa 20-68% cazuri • -tusea minima si ineficienta • -pot prezenta exacerbari ale unor afectiuni cronice (ICC) • -semnele clinice ale pneumoniei se pot adauga dar fara a fi obligatorii (tuse, expectoratie, dureri toracice, matitate, suflu tubar, raluri crepitante, subcrepitante si raluri bronsice) • -batranii obezi, cifoscolioza sau cu BPOC asociaza fenomene de insuficienta respiratorie • -rar semne de condensare, frecvent prezent emfizemul • -tahicardia si tahipneea sunt sensibile dar nespecifice

4. EVALUARE DIAGNOSTICA HLG -leucocitoza absenta la 1/3 din pacientii cu bacteriemie cu pneumococ -leucopenia –semnificatie prognostica negativa si se coreleaza cu o mortalitate crescuta x 4 HEMOCULTURI -pozitive in 10-30 % cazuri -confirma etiologia

5. EVALUARE DIAGNOSTICA RADIOGRAFIA TORACICA • -bloc pneumonic • -frecvent plamanul este afectat neomogen • -confuzie diagnostica la pacientii cu ICC sau cu malignitati • -rezolutia infiltratului pulmonar implica un interval mai mare de timp • -condensari multiple (mycoplasme) • -leziuni circulare cu pneumatocele bilateral • -leziuni interstitiale si peribronsice bilateral

6. EVALUARE DIAGNOSTICA EXAMENUL SPUTEI • -frotiu colorat Gram si cultura cu antibiograma • -coloratie Ziehl-Nielsen • -produs greu de recoltat GAZOMETRIE EKG FUNCTIE RENALA

7. TRATAMENTUL ANTIBIOTIC IN PNEUMONIILE COMUNITARE Antibiotic conform antibiogramei Fara antibiograma -prima intentie - cefalosporine de generatia a II-a -alternativa - cefalosporine de generatia a III-a/ eritromicina si chinolone/ beta- lactamine/inhibitori de beta-lactamaze Gravitate mare -prima intentie - cefalosporine de generatia a III-a si eritromicina -alternativa - beta- lactamine/inhibitori de beta-lactamaze si cefalosporine

8. INSUFICIENTA RESPIRATORIE • -scăderea presiunii arteriale parţiale a O2 (PaO2) sub 60 mm Hg • -asociată sau nu cu creşterea presiunii arteriale parţiale a CO2 (PaCO2) peste 45 mm Hg.

9. DIAGNOSTIC • -dozarea presiunii parţiale a gazelor sanguine, • -dozarea saturaţiei hemoglobinei în O2, • -determinarea pH-ului sanguin, • -dozarea HCO3 seric (echipament Astrup), • -dozarea electroliţilor • -explorarea ventilaţiei pulmonare cu spirometre portabile • -examenul radiologic toracic • -examenul sputei sau aspiratul şi spălătura bronşică • -bronhoscopia • -EKG şi monitorizarea hemodinamică • -monitorizarea funcţiei renale.

10. INSUFICIENTA RESPIRATORIE HIPERCAPNICA • -creşterea presiunii arteriale parţiale a CO2 (PaCO2) peste 45 mm Hg. ETIOLOGIE • -Hipoventilatie globala • -boli neuromusculare • -hipotiroidism • -obstructia cailor aeriene superioare • -Perturbari severe ale raport ventilatie/perfuzie • -exacerbari ale BPOC • -exacerbari ale astmului bronsic

11. TABLOUL CLINIC AL HIPERCAPNIEI ACUTE • -tahicardie, tahiaritmie, hipertensiune arteriale sau hipotensiune • -extremităţi calde şi umede • -hipertensiune intracraniana prin vasodilataţie cerebrală • -tulburări neuro-psihice (stare confuzională, insomnie, agitaţie, flapping tremor) • -coma la PaCO2 peste 80 mm Hg • -obiectiv: tahipnee • -hipoxemie

12. MANAGEMENTUL HIPERCAPNIEI ACUTE • -identificarea cauzei • -imbunatatirea ventilatiei • -oxigenare adecvata

13. MANAGEMENTUL HIPERCAPNIEI ACUTE IMBUNATATIREA VENTILATIEI • -eliminarea secretiilor • -tratamentul obstructiei bronsice • -managementul dezordinilor neuromusculare • - ventilatie asistata

14. MANAGEMENTUL HIPERCAPNIEI ACUTE DIAGNOSTICUL AFECTIUNILOR NEUROMUSCULARE • -hipotiroidism • -miastenia gravis • -polimiozita Tratamentul specific Ventilatie asistata pentru CV sub 1l

15. INSUFICIENTA RESPIRATORIE HIPOXEMICA • -scăderea presiunii arteriale parţiale a O2 (PaO2) sub 60 mm Hg ETIOLOGIE -pneumonie -sdr. de detresa respiratorie acuta -embolie pulmonara -boli pulmonare interstitiale

16. INSUFICIENTA RESPIRATORII HIPOXEMICA • -dispnee cu tahipnee • -tahicardie cu hipertensiune arterială sau în forme severe, cu bradicardie şi şoc • -tulburările neurologice • -instabilitate motorie • -alterarea ideatiei • -stare confuzională • -agitaţie • -obiectiv: cianoza buzelor, mucoaselor şi a unghiilor • -forme severe: hipercapnie

17. MANAGEMENTUL INSUFICIENTEI RESPIRATORII HIPOXEMICE • -oxigenare • -identificarea si tratarea cauzei • -identificarea bolilor preexistente si a factorilor precipitanti • -tratament intensiv de mentinerea functiilor vitale

18. MANAGEMENTUL INSUFICIENTEI RESPIRATORII HIPOXEMICE OXIGENARE CORESPUNZATOARE -dificila datorita sunturilor pulmonare -oxigenoterapie pe masca -ventilatie cu presiune pozitiva si concentratie crescuta de O2 in aerul inspirat -intubatie endotraheala si ventilatie asistata