1 / 14

MEGATENDINŢELE CONTEMPORANE DIN ECONOMIE ŞI MANIFESTĂRILE LOR LA MACRO- ŞI MICRONIVEL

MEGATENDINŢELE CONTEMPORANE DIN ECONOMIE ŞI MANIFESTĂRILE LOR LA MACRO- ŞI MICRONIVEL. Megatendinţele din economie Criza sistemului Megatendinţele contemporane în economia naţioanlă.

stacey
Download Presentation

MEGATENDINŢELE CONTEMPORANE DIN ECONOMIE ŞI MANIFESTĂRILE LOR LA MACRO- ŞI MICRONIVEL

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. MEGATENDINŢELE CONTEMPORANE DIN ECONOMIE ŞI MANIFESTĂRILE LOR LA MACRO- ŞI MICRONIVEL Megatendinţele din economie Criza sistemului Megatendinţele contemporane în economia naţioanlă

  2. Practica socială vorbeşte despreimperfecţiunea sistemelor şi mecanismelor existente de coordonare a producerii şi consumului, în special la meganivel, ceea ce se reflectă negativ asupra dinamicii economice a macro- şi microsistemelor şi asupra profilaxiei fenomenelor de criză. • Pe măsura dezvoltării comunicaţiilor complexele economice ale statelor (economiile naţionale) se coordonează reciproc tot mai mult şi concresc într-un sistem economic mondial unic. O revoluţie în acest proces a făcut reţeaua globală Internet, ce a schimbat radical sistemul de comunicare atât la nivel internaţional, cât şi la nivel de interfirmă.

  3. Caracteristiceleproceselor economice contemporane • schimbarea accelerată a mediului, ceea ce de asemenea se manifestă la nivel de stat inclusiv în statele cu sisteme relativ conservative (MB,Jap.India,Rus.) • Modificări serioase suportă de asemenea mediul intern şi extern al organizaţiilor de producţie de aprovizionare (O particularitate a funcţionării lor este dependenţa în creştere faţă de schimbările de situaţie la meganivel, cum este, bunăoară, manifestarea globalizării economiei mondiale-ce presupune studierea în profunzime a megatendinţelor şi manifestărilor lor sub formă de crize la nivelul organizaţiilor primare).

  4. La general megatendinţele dezvoltării contemporane se caracterizează prin următoarele procese complexe: • transformarea ştiinţei fundamentale în nemijlocită forţă de producţie, ce revoluţionează producţia şi economia (Internetul, bioingineria celulară, alimentele sintetice, materialele de compoziţie, telefonia celulară, electronica la nivel atomic şi molecular, materialele cu însuşiri programate etc.); • globalizarea şi diversificarea economiei cu deplasarea de la structurile ierarhice (cosubordonate) spre organizaţiile de reţea (de la formaţiunile unidimensionale rigide la organizaţiile construite în baza implicării unei multitudini de colaboratori dispersaţi, colaborând prin intermediul reţelei de computere pentru executarea autonomă a sarcinilor aşa numiţilor „manageri în halate de casă”;

  5. universalizarea dreptului la reglementarea relaţiilor interpersonale, interorganizaţionale şi interstatale; • itelectualizarea relaţiilor la nivel interpersonal, interorganizaţional şi interstatal; • Toate acestea vorbesc despre tendinţa generală de umanizare a impactului economic, de trecere a etapelor de criză din viaţa formaţiunilor economice cu cheltuieli sociale minime.

  6. Dacă în anii 80 ai secolului XX în vectorul integrativ al dezvoltării sociale predominau asemenea accente ca informatizarea, tehnologiile avansate, globalizarea economiilor naţionale, tendinţele pe termen lung, apoi în anii 90 figurau asemenea direcţii de dezvoltare ca prosperarea economiei mondiale, socialism de piaţă, stilul global al vieţii, rolul personalităţii, perfecţiunea spirituală.

  7. Permutarea centrului intereselor sociale spre globalizarea economiei şi culturii, umanizare şi spiritualizare a introdus corective în priorităţile organizatorice ale managementului, care în prezent sunt determinate de următoarele orientări: integrarea companiilor, organizaţiile de reţea, adaptarea funcţionării, structurile organistice de gestiune, managementul anticriză.

  8. CRIZA SISTEMULUI Obiectul gestiunii anticriză contemporane devin tot mai mult nu numai organizaţiile economice inferioare (firmele), ci şi sistemele macroeconomice, chemate să reglementeze activitatea unor asemenea organizaţii, să creeze condiţii pentru motivarea businessului şi funcţionarea lui fără crize. Din acest unghi de vedere capătă interes sporit analiza factorială a proceselor de criză la macronivel, a mecanismelor şi dinamicii lor în perspectivă.

  9. În ştiinţa economică contemporană şi practica se profilează mai clar două modele ale dezvoltării sociale: • 1) monetarist, neoclasic (m. Fridman), bazat pe absolutizarea proprietăţii private, limitarea funcţiilor statului în economie doar la sfera financiară – în temei, pentru menţinerea unei anumite cantităţi de bani în circulaţie;

  10. 2) participarea activă social orientată a statului (L. Erhard, G. K. Miurdal), bazată pe pluralismul proprietăţii, sectorul de stat puternic, planificarea indicativă a economiei. • Din punctul de vedere al funcţionării fără crize a formaţiunilor la nivel macro- şi microeconomic mai productiv pare a fi cel de al doilea model, deoarece presupune o interacţiune mai strânsă a statului cu organizaţiile economice şi legături administrative relativ scurte ca perioadă de timp. Însă aceasta nu exclude utilizarea şi a funcţiilor regulatorii ale statului, precum şi a instrumentelor monitariste.

  11. Din geneza examinată a ştiinţei şi practicii administrative privind gradul de participare a statului în dirijarea economiei se vede că în fiecare moment al stării de criză a sistemului se inventează instrumente pentru studierea ei şi menţinerea viabilităţii. Urmând această logică, se poate preconiza că în perspectivă se vor găsi soluţiile pentru problemele crizei, spre a se evita pierderile sociale de proporţii.

  12. Este conţinutul luării de cuvânt a lui J. Soros în faţa Congresului SUA la 15 septembrie 1998. • Sistemul capitalismului mondial, căruia îi datorăm prosperitatea ţării, în ultimele decenii plesneşte din toate încheieturile. Declinul actual pe pieţele de valori ale SUA constituie doar simptoma, oarecum întârziată, a unor probleme mult mai profunde cu care se confruntă economia mondială. Unele pieţe de valori ale Asiei au cunoscut un declin mai mare ca cel de pe Uoll-strit în anul 1929, în afară de aceasta cursul valutelor lor naţionale a scăzut catastrofal, fiind legat de dolarul american. După criza financiară în Asia a urmat criza economică... Această infecţie s-a răspândit şi asupra Americii Latine...”.

  13. Prezintă interes metodologic modelul preconizat de J. Soros privind intrarea megaeconomiei în criză. Conform acestui model sistemul capitalismului mondial „...se catacterizează nu numai prin comerţul liber, dar şi, ce e mai important, prin mişcarea liberă a capitalului. El poate fi redat în forma unei rotaţii gigantice care absoarbe capitalul, pieţele şi instituţiile financiare în centru şi şi deversează capitalul la periferie – fie nemijlocit – cu ajutorul creditelor şi a portofoliilor de investiţii, fie indirect – prin intermediul companiilor multinaţionale.

  14. Logica reflecţiilor cunoscutului savant şi practician referitor la dinamica economică la mega- şi macronivel permite pronosticarea în perspectivă a perioadelor de instabilitate şi crizelor.

More Related