Fortificarea măsurilor de prevenție și răspuns în urgenţe de sănătate publică Stela Gheorghița,

1. Fortificarea măsurilor deprevenție și răspuns în urgenţe de sănătate publică Stela Gheorghița, vicedirector Centrul Național de Sănătate Publică

2. In 2006 Guvernul Republicii Moldova a informat OMS • despre susţinerea integrală și intenția de a implementa • RSI (2005), desemnând Ministerul Sănătății - ca autoritate responsabilă de implementare. • RSI (2005) reprezintă un document cadru cu scopul de a fortifica capacitățile de prevenire, supraveghere, răspuns și protecția sănătății de influența pericolelor cu potențial de răspândire internațională, iar măsurile aplicate să nu creeze interferențe inutile traficului de pasageri și mărfuri. • În anul 2008 – aprobat Planul Național de implementarea a RSI. • În perioada 2007-2011 au fost implementate activități pentru a spori capacitatea sistemului de sănătate pentru detectarea precoce și răspuns rapid. • Anual progresul implementării RSI este monitorizat de către OMS și Guvernul RM. Aspecte generale

3. Hotărîrea Guvernului nr.475 din 26.03.2008 Planului de acţiuni privind punerea în aplicare a RSI în Republica Moldova I parte – partea generală şi distribuirea activităţilor Ministerelor şi departamentelor implicate II parte – planul de acţiuni (31 acţiuni, 10 servicii) • Ministerul Sănătăţii • Serviciul Vamal • Serviciul Grăniceri • Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare • Ministerul Mediului • Ministerul Afacerilor Interne • Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor • Administraţia Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti • Ministerul Culturii şi Turismului • Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile

4. Colaborare și parteneriat național și internațional MAI MS Alte Ministere Guvernul Republicii Moldova Departa- mente Servicii OMS CDC Alte ţări Comunitateade cercetare NGO-uri

5. Capacităţile de bază pentru supraveghere: capacitatea de a detecta, evalua, notifica şi raporta evenimentele Capacităţile de bază pentru răspuns: se vor dezvolta, consolida şi menţine capacităţile de a răspunde rapid şi eficient la un risc şi o urgenţă de sănătate publică de importanţă națională și internaţională Capacităţile de bază pentru supraveghere şi răspuns RSI (2005) Articolul 5. Supraveghere Article 9Other reports Article 10Verification Article 11 Provision of information by WHO Article 12Determination of a public health emergency of international concern Articolul 13. Răspunsul de sănătate publică Article 14 Cooperation of WHO with intergovernmental organizations and international bodies

6. Legislaţia naţională • definite noţiunile de risc, urgenţă de sănătate publică; • Capitolul IX. Urgenţe de sănătate publică (art. 54-62) • delimitate funcţiile şi atribuţiile pe nivele ale sistemului de sănătate în prevenirea, asigurarea unui grad adecvat de pregătire, managementul urgenţelor de sănătate publică, detectarea, evaluarea şi notificarea riscurilor şi urgenţelor de sănătate publică, • declararea/anularea stării de urgenţă în sănătatea publică, • împuterniciri speciale referitoare la persoane şi bunuri pe perioada stării de urgenţă în sănătatea publică. • Legea RM nr. 411/1995  cu privire la ocrotirea sănătăţii • Legea RMnr. 10-XVI/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice • Legea RM nr.271/1994 cu privire la protecţia civilă • Legea RM nr.267/1994 cu privire la apărarea împotriva incendiilor • Legea RM nr. 212/2004  privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război • Legea RM nr. 1384/2002 cu privire la rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public • Legea RM nr. 1491/2002 cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova • Legea RM nr. 93/2007 Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale • HG RM nr. 249/1996 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la formaţiunile nemilitarizate ale protecţiei civile • HG RM nr. 556/1996 Cu privire la protecţia sanitară a teritoriului Republicii Moldova de importul şi răspînderea bolilor infecţioase convenţionale şi extrem de periculoase • HG RM nr. 662/1999 cu privire la formaţiunile benevole de pompieri • HG RM nr.1341/2001 cu privire la Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova • Hotărîrea Guvernului Nr. 820/2009 cu privire la Comisia naţională extraordinară de sănătate publi • că • HG RM nr. 1076/2010 cu privire la clasificarea situaţiilor excepţionale şi la modul de acumulare şi prezentare a informaţiilor în domeniul protecţiei populaţiei şi teritoriului în caz de situaţii excepţionale • HG RM nr.282/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind instruirea în domeniul protecţiei civile. • HG RM nr.1048/2005 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea sistemului de înştiinţare şi transmisiuni în caz de pericol sau de apariţie a situaţiilor excepţionale • HG RM nr. 961/2006 cu privire la aprobarea Regulamentului reţelei naţionale de observare şi control de laborator asupra contaminării (poluării) mediului înconjurător cu  substanţe radioactive, otrăvitoare, puternic toxice şi agenţi biologici • HG RM nr. 1159/2007 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice “Reguli generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova” RT DSE 1.01-2005 • HG RM nr. 475/2008 cu privire la aprobarea Planului de acţiuni privind punerea  în aplicare a Regulamentului Sanitar Internaţional în Republica Moldova prevede definiţii, clasificări, criterii de evaluare a situaţiilor excepţionale, metodologia de colectare a datelor şi fluxul informaţional

7. Legislaţia naţională HG nr. 820/2009 cu privire la Comisia naţională extraordinară de sănătate publică. COMPONENŢA Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică (17 autorități) - Viceprim-ministru, preşedinte al Comisiei • abordarea integrată a pericolelor pentru sănătatea publică; • mobilizarea multisectorială pentru asigurarea gradului adecvat de pregătire pentru urgenţele de sănătate publică; • abordarea integrată a activităţilor de prevenire şi management al urgenţelor de sănătate publică, care include • evaluarea riscurilor; • reducerea vulnerabilităţilor şi diminuarea pericolelor; • evaluarea gradului de pregătire pentru urgenţele de sănătate publică la nivel naţional şi local; • estimarea prejudiciului cauzat de urgenţele de sănătate publică; • evaluarea necesităţilor şi organizarea măsurilor de răspuns; • definirea responsabilităţilor; • alocarea resurselor umane, financiare şi materiale; • stabilirea mecanismelor de informare şi instruire a populaţiei.

8. Competenţele PFN Centrul Naţional de Sănătate Publica exercita funcția de Punct Focal Național pentru RSI (2005) cu responsabilități: • colectarea continuă a informaţiilor privind urgenţele de sănătate publică • evaluarea riscurilor şi a urgenţelor de sănătate de origine • biologică; • chimică; • radiologică • elaborarea măsurilor de răspuns Competențe • Accesibilitate 24/7 pentru comunicare cu punctele pentru RSI prin: tel,e-mail, fax; • Comunicarea cu Punctele de contact pentru RSI al OMS • Diseminarea informaţiilor primite de la OMS sectoarelor relevante responsabile și ”viceversa” • supraveghere şi raportare, servicii de sănătate publică, clinici si spitale, • punctele de intrare, ministere şi departamente despre: • riscurile pentru sănătatea publică & evenimentele cu potenţial care pot constitui urgenţe de sănătate publică; • recomandări temporare şi permanente, alte informaţii ale OMS 4. Consolidarea datelor prin identificarea sectoarele relevante şi stabilirea canalele de comunicare eficiente si funcţionale pentru • analiza evenimentelor • evaluarea riscurilor de sănătate publica naţională.

9. Fortificarea capaciților de supraveghere și răspuns – cu suportul OMS, Băncii Mondiale, UE • Sistemul național de supraveghere a maladiilor transmisibile: • Evaluarea sistemului național de supraveghere a maladiilor transmisibile • Elaborarea definițiilor de caz pentru supraveghere • Prioritizarea maladiilor pentru sistemul de supraveghere • Elaborarea sistemului electronic de supraveghere a maladiilor transmisibile și evenimentelor de sănătate publică (asistență tehnică, instruire), inclusiv regiunea Transnistriană. • Rețeau de laborator: • Reconstrucția laboratorului de virusologie • Evaluarea capacităților de laborator • Procurare echipamente, reactive, consumabile • Fortificarea laboratoarelor naționale de referință și a rețelei de laborator (Rugeolă/rubeolă, poliomoelită, infecția Rota)

10. Sistemul de supraveghere reprezintă parte integrantă a sistemului de sănătate • Supravegherea bazată pe indicatori • Supravegherea bazată pe evenimente Sisteme de "supraveghere" • Monitorizarea evenimentelor Date Evenimente • Sistemul medical • Riscuri identificateAvertizare obligatorie • Supravegherea de laboratoar • Datele de spitalizare • Riscuri nou apărute • Supravegherea sindroamelor • Monitorizarea mortalităţii • Monitorizarea activităţii sanitare • Monitorizarea reţelei farmaceutice • Sisteme nemedicale • Supravegherea mediului • Supravegherea veterinara • Controlul alimentelor/apei • Serviciile socio-comunitare • Indigenă • Sistemul informaţional Buletine săptămînale • Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale • Analiza surselor media • Internaţională • Sisteme de supraveghere electronice • Agenţii internaţionale Colectare,Analiză,Interpretare Capturare,Filtrare,Verificare Evaluare Semnal Eveniment de sănătate publica Ministerul Sănătăţii OMS Diseminare Investigare Masuri de control

11. Sistemul electronic de supraveghere I - notificarea II – evaluarea III – răspuns • Intersectoral Committee • Rapid response team • Lab investigation • Risk communication • Isolation patient, etc

12. Sistemul electronic de supraveghere a maladiilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate publică Notificarea la toate nivelele sistemului de sănătate: primară (OMF, CS, CMF) - Asistenţa medicală de urgenţă spitalicească • Supravegherea: • morbidităţii populaţiei prin bolile • transmisibile; • evenimente de sănătate publică (loc, • timp, grup de populație) • alerte despre cazuri de zoonoze • la animale - Seviciul de supraveghere a sănătăţii publice teritoriale departamentale IMSP - Serviciul de Laborator CSP

13. Sistemul de sănătate în prisma RSI, anexa 1

14. Activitățile de bază a sistemului de sănătate (supraveghere şi răspuns)

15. Fortificarea capaciților de depistare precoce și răspuns in Punctele de trecere a frontierei – cu suportul OMS, UNICEF, Banca mondială etc • Elaborarea Strategiei și planului de implementarea a Managementului integrat a Frontierei de Stat in anii 2011- 2013 (HG nr.1212/2010); • Instruirea specialiștilor (1200 persoane) autorităților competente în PTF (serviciile Vamal și Grăniceri) - 21 instruiri (2010-2011), inclusiv 3 seminare cu participare internațională (Interpol, NATO, UE) • Elaborarea procedurilor de notificare precoce și măsuri primare de răspuns, ghiduri de conduită în urgențe de sănătate publică, Modelul Planului de intervenție; • Procurarea și instalarea Теrmo-Scanner – Aeroportul internațional Chișinău, comunicarea, etc.; • Procurarea echipamentului personal de protecție

16. Planificarea și asigurarea pregătirii - OMS • În conformitate cu ordinul MS nr.928/2011 drept coordonatori al măsurilor de pregătire,răspuns şi lichidare a consecinţelor medicale ale situaţiilor excepţionale şi urgenţelor de sănătate publică sunt desemnate CSP în raioane și Direcțiile medicale în municipii: • planuri specifice detaliate ale sectorului sănătăţii de pregătire şi răspuns • cutremur de pământ • izbucniri de maladii infecţioase • accidente şi catastrofe de proporţii în transport • epidemii • contaminare radioactivă, • avarii la obiectivele cu pericol de explozie şi incendiu • gripa aviară/pandemică • holeră şi boli diareice acute • izbucniri de maladii infecţioase, intoxicaţii • accidente radiologice

17. Puncte forte • Plan naţional de gestionare a situaţiilor excepţionale şi comitet naţional de coordonare a activităţilor, rețea de laboratoare; • Sistem de pregătire şi răspuns în urgenţe de sănătate publică, structurat pe 3 niveluri: local, intermediar şi naţional; • Desemnarea coordonatorilor și cooperarea serviciilor de asistenţă medicală primară, de urgenţă, spitalicească, sănătate publică cu autorităţile publice locale şi centrale; • Sistem de supraveghere a bolilor transmisibile pentru monitorizarea continuă a morbidității infecţioase şi evenimentelor de sănătate neobişnuite şi neaşteptate (loc, timp şi grup de populaţie) cu depistarea precoce, evaluarea riscurilor şi organizarea măsurilor de răspuns; • Elaborate şi aprobate planuri specifice de intervenţie, proceduri de operare pentru gestionarea unor evenimente de sănătate publică de origine biologică (izbucniri de boli infecţioase, intoxicaţii, etc) şi radiologică. • Existenţa şi funcţionalitatea Comisiei Naţionale de Sănătate Publică condusă de viceprim-ministru.

18. Activități prioritare ce necesită susținere de perspectivă - 1 • Elaborarea unui proiect de Hotărâre a Guvernului cu fortificarea și menținerii capacităților de supraveghere și răspuns în urgențele de sănătate publică în scopul asigurării securității sănătății publice; • Evaluarea capacităţilor de depistare, evaluare, management a riscurilor şi urgenţelor de sănătate publică și colaborării atît a sistemului de sănătate pe nivele (local, intermediar şi naţional)cît și intersectoral; • Necesită fortificare sistemul de depistare precoce şi răspuns rapid în urgenţele de sănătate publică cu elaborarea procedurilor specifice în cazul urgențelor de sănătate publică;

19. Activități prioritare ce necesită susținere de perspectivă - 2 • Dotarea cu computere a instituțiilor medico-sanitare la toate nivelurile de asistență medicală pentru implementarea sistemului electronic de supravegherea maladiilor transmisibile pentru raportarea precoce a bolilor transmisibile și evenimentelor de sănătate publică. • Integrarea sistemului electronic de supraveghere a maladiilor transmisibile în spațiul electronic informațional; • Dezvoltarea sistemului electronic de cartografiere a riscurilor de sănătate publică;

20. Activități prioritare ce necesită susținere de perspectivă - 3 • Elaborarea și reactualizarea standardelor naționale pentru echipele de intervenție (planificarea, pregătirea, evaluarea necesităţilor, acțiuni de intervenție, evaluarea post intervenție); • Dotarea şi instruirea echipelor de intervenţie în conformitate cu standardele internaţionale de gestionare a situaţiilor excepţionale în aspectul de sănătate publică (planificarea, pregătirea, evaluarea necesităţilor, vulnerabilităţii, riscurilor, managementul, comunicarea, etc); • Integrarea în reţelele regionale şi globale de supraveghere şi răspuns: Global Alert and Response (GAR), Global Outbreak Alert & Response Network (GOARN), Global Chemical Incident Emergency Response Network (ChemiNet) pentru standardizarea datelor şi schimbul operativ de informaţii.

21. Mulţumesc pentru atenţie!