Alinierea planetelor

1. Alinierea planetelor Sabau Elena Madalina

2. Planetele: Planetele au aceasta denumire de la cuvantul grec planetes care inseamna "ratacitor", precum sunt ele fata de stelele fixe.

3. Anii din urma au consemnat o serie de succese ale astronomiei planetare, unele dintre ele punand probleme noi; descoperirea craterelor de pe planeta Marte, variatiile de temperatura si emisiunile radioelectrice ale planetei Jupiter, circulatia atmosferica a planetei Venus sunt exemple de descoperiri care au pus noi probleme. Planetele sunt de doua feluri: planete mici (asteroizi) si planete mari. ASTEROIZII sau MICILE PLANETE sunt corpuri de mici dimensiuni, avand diametrul de cel mult 770 km si forme cu totul neregulate.

4. Pana acum au fost catalogati 1794 de asteroizi, in timp ce alte cateva sutesunt cunoscuti, dar nu li s-au calculat inca orbite definitive. . Majoritatea graviteaza in jurul Soarelui pe orbite cuprinse intre cele ale planetelor Marte si Jupiter. PLANETELE MARI sunt astri de forma aproximativ sferica, ce se rotesc in jurul Soarelui pe orbite aproape circulare. Pana in prezent sunt cunoscute 9 planete mari: Mercur, Venus, Pamantul, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun si Pluto. Studiile efectuate in anii nostri s-au concentrat, cum era si normal, asupra rezolvarii unor probleme de amanunt, folosind noile mijloace: radiotelescopul, radiatia infrarosie etc. Miscandu-se in jurul Soarelui, pe elipse, conform legiilor lui Kepler (1571-1630), planetele - mari si mici au cate un punct de maxima apropiere fata de Soare - periheliu - si unul de maxima indepartare - afeliu; Soarele ocupa in aceste elipse unul dintre focare.

5. . Tot in virtutea legilor lui Kepler, viteza de deplasare pe orbita a unui astru este maxima la periheliu si minima la afeliu. Intervalul de timp in care o planeta isi descrie orbita in jurul Soarelui - adica timpul in care, vazut de pe Pamant, astrul revine in dreptul aceleasi stele (sau revine la aceeasi ascensie dreapta) - se numeste perioada siderala.

6. . Perioada sinodica reprezinta intervalul de timp dintre doua reveniri ale planetei in sceeasi pozitie, in raport cu Soarele si Pamantul. Pentru masursrea acestei perioade, ca origina se ia pozitia - pentru planetele mai indepartate de Soare decat planeta noastra sau planetele exterioare - in timp ce pentru planetele interioare, mai apropiate de Soare decat Pamantul, se ia in considerare conjunctia inferioara.

7. Planeta Perioada Perioada Arc de Perioada de siderala sinodica retrogradare retrogradare _________________________________________________________ Mercur 87,97 zile 116 zile 12° 17 zile _________________________________________________________ Venus 224,70 584 16 41 _________________________________________________________ Marte 1 an 321,73 780 15 70 _________________________________________________________ Jupiter 11 ani 314,84 399 10 119 _________________________________________________________ Saturn 29 166,98 378 7 136 _________________________________________________________ Uranus 84 7,45 370 4 150 _________________________________________________________

8. Neptun 164 280,30 367 3 158 _________________________________________________________ Pluto 247 249 366 2 163 _________________________________________________________ Iata, dealtfel, duratele medii rotunjite ale perioadelor siderale si sinodice ale planetelor, ca si lungimile arcurilor de retrogradare Distantele lor fata de Soare sunt cuprinse intre 57,9 milioane km (Mercur) si 5900 milioane km (Pluto), iar perioadele de revolutie in jurul Soarelui variaza intre 88 de zile (Mercur) si cca 248 de ani (Pluto). Dupa caracteristicile lor generale, planetele au fost impartite in doua grupe. Planete de tip terestru, cuprinzand primele 4 planete, probabil si pe Pluto, au densitati mari, volume mici, atmosfere rarefiate si rotatii lente. Cea de a doua grupa este aceea a planetelor gigantice. Ele au volume mari si densitati mici, rotatii rapide si atmosfere mult mai extinse. In plus, planetele gigante, spre deosebire de cele terestre, au si multi sateliti.

9. SATELITII planetelor, adica astri de tip planetar, care graviteaza in jurul unor planete si ale caror dimensiuni, comparativ cu cele ale planetelor, in jurul carora se rotesc, sunt mici sau foarte mici. Pana in prezent sunt cunoscuti 32 de sateliti, care se rotesc in jurul planetelor: Pamantul (1), Marte (2), Jupiter (12), Saturn (10), Uranus (5) si Neptun (2); Mercur, Venus si Pluto nu au sateliti.

10. Luneta de 45 mm diametru si putere maritoare de 70-80 de ori, permite vizibilitatea unora dintre caracteristicile fundamentale ale planetelor, potrivit diametrului aparent al planetelor, contrastului detaliilor. Pentru a concretiza acest lucru, iata un tabel sintetic, in care dau pentru fiecare planeta in parte detaliile observabile cu o luneta de 45 mm bine construita si utilizata in conditii optime.

11. Sub directoratul celui de-al treilea Cassini, Cassini de Thury, a avut loc un eveniment astronomic pe care astronomii au inteles sa-l foloseasca cat mai complet. A fost un fenomen ce se repeta, o "trecere" a lui Venus. Cum atat Mercur, cat si Venus se misca in jurul Soarelui pe orbite mai mici decat orbita Pamantului, se intampla ca una dintre aceste planete sa traverseze dreapta care uneste Pamantul cu Soarele si sa fie vazuta ca o pata neagra, miscandu-se incet peste discul solar.

12. Trecerile lui Mercur se intampla destul de des si nu trebuie asteptate mult. Dar trecerea lui Venus este o raritate. Pozitiile in spatiu ale orbitelor Pamantului si a lui Venus sunt astfel incat se produce o pereche de treceri la un interval de opt ani, dupa care trece mai mult de un secol pana la urmatoarea pereche de treceri. Trecerile din secolul al 17-lea n-au fost observate prea bine si in 1691 dr. Edmond Halley ii indemna pe astronomii din generatia urmatoare sa acorde o cat mai mare atentie celor doua treceri din secolul al 18-lea. Aceasta, el o stia bine, era o cale pentru determinarea precisa a unitatii astronomice. El sublinia faptul ca trecerea lui Venusn se va desfasura timp de peste sapte ore si ca din cauza acestei durate mari, unele greseli mici nu vor introduce in determinarea finala decat erori neansemnate. Planetele se rotesc intotdeauna in jurul Soarelui. Deoarece planetele se rotesc secole intregi, ele continua" sa se alinieze" in diferite configuratii.

13. Alinierea planetelor pe data de 9 martie 1999: Interesul in alinierea planetelor pare ca a inceput odata cu publicarea primei carti in 1974 - numita "Efectele lui Jupiter". Aceasta carte prezinta "marea aliniere" a planetelor din anul 1982 cu cutremure catastrofale. Dupa oamenii de stiinta alinierea planetelor nu poate afecta Pamantul. Alinierea perfecta are loc atunci cand planetele se gasesc in cea mai buna pozitie pentru a afecta gravitatia Pamantului. Acest lucru nu se va intampla in viitorul apropiat. Chiar daca planetele s-ar alinia perfect, efectele gravitationale nu vor afecta prea mult Pamantul.

14. Alinierea planetelor in anul 2000 va fi pe departe perfecta - planetele nu se vor alinia intr-o linie dreapta. In schimb planetele vor fi gasite in aceeasi regiune generala a sistemului solar. Si cat despre efectele de pe Pamant nu vor fi.

15. Alinierea planetelor pe data de 5 mai 2000: Pe data de 5 mai 2000, se vor alinia sapte dintre corpurile ceresti din sistemul nostru solar - Pamant, Soare, Mercur, Venus, Marte, Jupiter si Saturn. Acest eveniment astronomic are loc in fiecare deceniu, cand planetele se aliniaza.

16. In 1982 alinierea planetelor includea Uranus si Neptun care se gaseau intr-o parte pentru prima oara in ultimii 176 ani. Cum era de asteptat, in timpul alinieri planetelor pe data de 5 mai 2000 nu s-a petrecut nici-un dezastru. Vor fi alte alinieri si neobisnuite configuratii ale planetelor, si cu siguranta unii oameni vor sustine teorii ciudate bazete pe unele profetii. Alinierile planetelor au avut loc timp de milioane de ani si ele s-au bazat pe regulile gravitationale. Efectele psihice sunt cauzate de fortele psihice, iar cand o prezicere este bazata pe profetii, oamenii de stiinta dovedesc contrariul profetiilor.