3.3. PROPRIETĂŢI TEHNOLOGICE

1. Proprietăţile tehnologice -se referă la modul de comportareal materialelor metalice în timpul prelucrării. Oricare material se transformă prin mai multe procedee tehnologice până la atingerea formei corespunzătoare rolului funcţional dorit. Proprietăţile tehnologice sunt cele care impun în majoritatea cazurilor procedeul tehnologic optim de transformare a metalului. Există astfel o strânsă interdependenţă între procedeele tehnologice de prelucrare şi proprietăţile tehnologice. 3.3. PROPRIETĂŢI TEHNOLOGICE III.3.49.

2. 1. CAPACITATEA DE TURNARE Este proprietatea unui material de a căpăta în urma solidificării configuraţia geometrică şi dimensiunile cavităţii în care se introduce în stare lichidă. Această proprietate se apreciază cu ajutorul calificativelor: foarte bună, bună, satisfăcătoare, nesatisfăcătoare. Capacitatea de turnare a unui material metalic este influenţată de fuzibilitate şi fluiditate. Fluiditateaindică uşurinţa cu care un material topit curge prin spaţii înguste şi poate umple golurile cavităţii în care se toarnă. III.3.50.

3. CAPACITATEA DE TURNARE Maşină de turnat sub presiune Placă mobilă Placă fixă Metal topit Piese turnate sub presiune piston Cameră de turnare Metal sub presiune cavitate  Explicaţi principiul de funcţionare al maşinii de turnat sub presiune. III.3.51.

4. 1 1 2 2 1 2 1 1 2 2 1 2 2. DEFORMABILITATEA Procedee tehnologice de deformare plastică DEFORMABILITATEAeste proprietatea metalelor şi aliajelor de a căpătadeformaţii permanente fără a se rupe, sub acţiunea unor forţe exterioare. Este influenţată direct de proprietăţile mecanice: elasticitate, plasticitate,rezistenţă la curgere, fluaj. Deformarea se poate face şi la cald şi la rece. FORJARE PRESARE EXTRUDARE MATRIŢARE LAMINARE TREFILARE 1. SEMIFABRICAT 2. MATERIAL DEFORMAT PLASTIC III.3.52.

5. ÎNCERCĂRI TEHNOLOGICE Forjabilitatea se determină prin: Încercarea la refulare Încercarea la refulareconstă în turtire prin presare lentă sau prin lovirea unei probe metalice.  Proba rezultată nu trebuie să prezinte fisuri pe partea exterioară. Deformabilitatea la rece se determină prin: Încercarea la îndoire alternativă Încercarea la îndoire alternativă constăîn îndoirea în ambele sensuri la unghiuri de 90° a unei probe metalice prinse în menghină.  Capacitatea de îndoire este cu atât mai mare cu cât numărul de îndoiri până la fisurare este mai mare. Încercarea la îndoire după dorn Încercarea la îndoire după dorn constăîn plierea unei probe în jurul unui dorn cilindric. • Proba rezultată nu trebuie să prezinte fisuri pe partea exterioară. III.3.53.

6. FORJABILITATEA • FORJABILITATEA- capacitatea unor metale sau aliaje de a prezenta rezistenţă redusă la deformare sub acţiunea unor forţe de presare sau lovire. III.3.54.

7. Microstructura recristalizată MALEABILITATEA ŞI DUCTILITATEA Maleabilitatea- capacitatea unor materiale de a putea fi transformate în foi subţiri (la rece şi fără să se rupă) sub acţiunea unor forţe exterioare de deformare. Ductilitatea - capacitatea unor materiale de a putea fi transformate în fire subţiri (la rece şi fără să se rupă) sub acţiunea unor forţe exterioare de deformare. Staniu Aluminiu Cupru Alamă În cazul deformării la rece apare fenomenul de ecruisare (durificare), de aceea materialele deformate la rece sunt supuse unui tratament de recristalizare. Structura metalului după deformare Structura metalului înainte de deformare III.3.55.

8. 3. UZINABILITATEA Uzinabilitateaeste proprietatea unui material de a-şi modifica forma prin îndepărtarea de particule sau microparticule materiale (aşchii sau microaşchii) sub acţiunea unor forţe exterioare aplicate prin intermediul unor scule aşchietoare. Uzinabilitatea sau prelucrarea prin aşchiere este cu atât mai bună, cu cât eforturile necesare desprinderii particulelor sau microparticulelor sunt mai mici. GĂURIRE MORTEZARE PRELUCRĂRI PRIN AŞCHIERE RECTIFICARE STRUNJIRE FILETARE FREZARE III.3.56.

9. 4. SUDABILITATEA Cordon de sudură • SUDABILITATEA este proprietatea unui material de a se îmbina nedemontabil cu alt material prin formarea unor legături atomice între atomii marginali ai suprafeţelor de îmbinat în anumite condiţii de temperatură şi/sau presiune. III.3.57.

10. 5. CĂLIBILITATEA Călibilitatea este proprietatea unor materiale de a deveni dure în urma unui ciclu termic de forma: încălzire la o anumită temperatură – menţinere la temperatura de călire, apoi răcire după o anumită lege. Este o proprietate tehnologică dependentă de proprietăţile fizice şi chimice ale materialului. Procesul de călire modifică starea structurală şi influenţează proprietăţile tehnologice şi de exploatare. călire CIF (curenţi de înaltă frecvenţă) III.3.58.

11. Proprietăţile tehnologice ale metalelor EXERCIŢIU Determinaţi corespondenţa dintre denumirea proprietăţii tehnologice şi fotografia reprezentativă. 1. FORJABILITATE 3. MALEABILITATE 2. DUCTILITATE D. A. B. C. 4. PRELUCRABILITATE PRIN AŞCHIERE 5. CAPACITATE DE TURNARE 6. SUDABILITATE F. E. Click pe fotografie pentru verificare. III.3.59.

12. EXERCIŢIU La încercarea la îndoire pe dorn a 3 ţevi cu aceeaşi grosime, din trei materiale diferite s-au obţinut următoarele rezultate: • Materialul 1 s-a rupt după ce a atins un unghi • de îndoire de 30°. • Materialul 2 s-a fisurat după un unghi • de îndoire de 120°. • Materialul 3 s-a pliat complet pe dorn • fără să se fisureze. a, b Se poate folosi materialul 3 cu cea mai bună plasticitate. • a. Care dintre aceste materiale poate fi utilizat la • fabricarea unor conducte ca cele din imagine? • Care material are plasticitatea cea mai bună? c, d Se poate folosi atât materialul 2 cât şi 3. Materialele nu se pot căli deoarece se sudează. c. Care dintre aceste materiale poate fi utilizat pentru confecţionarea unei piese de tablă obţinută prin îndoirea a trei muchii şi sudarea celei de a patra? d. Ce se poate spune desprecălibilitatea acestor materiale? Click aici pentru răspuns. III.3.60.