8 Martie – Ziua Mamei

1. 8 Martie – Ziua Mamei Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv Bacău

2. SUMAR SUMAR

3. 1. 8 Martie – Ziua Mamei 2. 8 Martie – Ziua Internaţională a Femeii 3. Mama în limbajul universal 4. Întreaga ei viaţă este dăruire de sine 5. Mama în literatura română 6. Chipul mamei în pictură

4. 8 Martie – Ziua Mamei

6. Ziua Mamei îşi are originea în festivalul dedicat mamei zeilor, pe nume Rhea,în Grecia Antică. Aceasta era soţia lui Cronos ( zeul timpului) şi mama tuturor zeilor şi zeiţelor din Olimp. În Roma Antică, sărbătoarea era cunoscută sub denumirea de Hilaria şi ţinea 3 zile (15 – 18 martie), fiind dedicată aceleiaşi mame a tuturor zeilor, cunoscutăînsă sub numele de Cybele.Odată cu răspândirea creştinismului, istoricii sunt de părere că "Mama Biserică" a substituit cealaltă sărbătoare, "Mama Zeiţă“. Mulţi spun că ceremoniile, care erau ţinute în cinstea lui Cybele, au fost adoptate de Biserică pentru a venera pe Maria, mama lui Iisus Hristos. Ele reprezentau puterea spirituală care ne-a dat viaţăşi ne protejează de tot ceea ce este rău. În timp, cele două sărbători s-au amestecat şi au devenit una singură, "Ziua Mamei".

7. În secolul al XVII-lea, în Anglia, se celebra "Sâmbăta mamelor" în săptămâna a patra a postului Paştelui pentru a sărbători mamele. În acea Perioadă, majoritatea erau oameni săraci ce lucrau ca servitori pentru cei bogaţi. Ziua Mamei era sărbătorită în casa stăpânului , mamele având permisiunea de a o petrece alături de cei dragi. O prăjitură specială se gătea pentru această ocazie festivă. 

8. În Statele Unite ale Americii, Julia Ward Howe este cea care a propus pentru prima dată, în anul 1872, sărbătorirea Zilei Mamei drept o zi dedicată păcii. În anul 1907, Ana Jarvis din Philadelphia a început o campanie pentru a stabili ziua naţională a mamei în luna mai, la comemorarea a 2 ani de la moartea mamei sale, Reese Jarvis. Ana Jarvis şi susţinătorii ei au început să scrie miniştrilor, oamenilor de afaceri şi politicienilor explicându-le dorinţa lor de a stabili o zi naţională a mamei. Ca rezultat al eforturilor lor, prima zi a mamei a fost ţinută pe data de 10 mai 1908. Garoafele au devenit simbolul acestei zile, fiind florile favorite ale fostei doamne Reese Jarvis. În zilele noastre, garoafa roşie este simbolul unei mame încăîn viaţă, în timp ce garoafa albă comemorează pierderea ei.

10. Prima proclamaţie a "Zilei Mamei" a fost citită de guvernatorul statului Virginia , în anul 1910. Oklahoma a celebrat, de asemenea, aceasta zi, în acelaşi an. Pânăîn următorul an, "Ziua mamei" s-a celebrat în toate statele. În urma acestor acţiuni, la 12 decembrie 1912 ia fiinţă Asociaţia Internaţională pentru Ziua Mamei iar în anul 1914, preşedintele Woodrow Wilson proclamă Ziua Mamei drept sărbătoare naţională, celebratăîn a doua duminică din luna mai. Deşi astăzi ţările lumii serbează Ziua Mamei la date diferite, ţări ca Danemarca, Italia, Turcia, Belgia, Finlanda precum şi Australia au ales, ca şi Statele Unite ale Americii, a doua duminică a lunii mai pentru a o dedica tuturor mamelor.

11. 8 Martie – Ziua Internaţională a Femeii

13. Pe plan internaţional, ziua de 8 martie nu este Ziua Mamei, ci este cunoscută ca Ziua Femeilor Militante, a celor care au luptat pentru ca noi astăzi să avem drept de vot, dreptul la educaţie, la asistenţă socială, contracepţie, drept la proprietate şi la divorţ.Ziua Internaţională a Femeii marchează, defapt, o comemorare a datei de 8 martie 1857, când 129 de muncitoare din New York sunt arse într-o fabrică de textile, fiind blocate în interior, după ce au organizat un protest împotriva condiţiilor mizere de muncăşi a salariilor mici.În anul 1910 Internaţionala Socialistă reunită la Copenhaga a hotărât recunoşterea pe plan internaţional a unei sărbători dedicată femeii, fără a stabili însă o dată exactă.Ziua de 8 martie este declarată oficial drept Ziua Internaţionala a Femeii în anul 1921, când reprezentantele Bulgarieiîn Secretariatul Internaţional al Femeilor din Internaţionala Comunistă au propus ca ziua să fie sărbătorită pe toată suprafaţa Globului.În anul 1977 Adunarea Generală a ONU proclamă ziua de 8 martie “Ziua Naţiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor şi Pace Internaţională”.

14. Mama în limbajul universal

16. În limba română, etimologia cuvântului se regăseşte în termenul latinesc "mater, matris". Copiii şi adulţii ,deopotriva, folosesc termenul de mama şi alte variaţiuni (mami, mămică etc) în schimbul numelui.Modul în care cuvântul "mama" şi celelalte forme ale sale se aseamănăîn majoritatea limbilor pământului este impresionant. Silaba "ma" alcătuieşte, cel puţin prin pronunţie, aproape toţi termenii folosiţi de popoarele lumii pentru numirea statutului de mamă. Prin urmare, apelativul poate fi considerat o parte importantă a limbajului universal. Iată cum sună cuvântul "mama" în diferite limbi: *Mama, ma şi mami - spaniolă (cu accent pe al doilea "a"); * Mama - poloneză, germană, rusăşi slovacă; * Mama  - (cu accent pe primul "a") în chineză, cehăşi ucraineană; * Maman - francezăşi persană;

17. *Ma, mama - indoneziană; * Mamma - italiană, islandezăşi suedeză; * Mamae, mae - portugheză; * Ma, me - vietnameză; * Mam - galeză; * Eomma - coreeană; * Majka, mati, mama - croată, sârbă; * Mathair - irlandeză; * Mathe - letonă; * Materna - malteză; * Mati - slovacă, slovenă; * Mama, ya mama, mamaye - swahili. În multe culturi din Asia de Sud şi Orientul Mijlociu, mama este cunoscută sub forma de "amma", "oma", "ammi" sau "ummi". În acelaşi timp, aceste apelative denotăşi afecţiunea sau rolul matern în viaţă unui copil.

18. Întreaga ei viaţă este dăruire de sine

20. Înrâurirea tainică a mamei asupra primelor impresii este binefăcătoare şi de neuitat. Din nevinovăţie şi bunătate, înţelepciune şi curaj, ea plămădeşte caractere tari, cetăţeni devotaţi muncii, datoriei, patriei, umanităţii. Stă în puterea „ei de a forma oameni cu însuşiri nobile şi făptuiri îndrăzneţe”. Educator fără egal, mama ştie, mai bine ca oricine, să pună la inimă sămânţa cea bună, cuvântul curat ca lacrima, ştie să cultive simţul frumosului, al omeniei, dar şi al măsurii.Suflet fără alinare, inimă fără tihnă şi odihnă, gând mereu treaz şi neliniştit pentru soarta copiilor, întreaga viaţă îi este dăruire de sine, iubire mare şi gata de jertfă, iubire care iartă, rabdă, năzuieşte, dă totul şi nu cere nimic. Recunoaşteţi-i meritul şi nu vă uitaţi niciodată mama, pentru că„Nimic în lume nu-i mai sfânt/Ca numele tău - Mamă!”.

21. Mama în literatura română

22. Poeţii sau scriitoriimoştenesc din partea mamei sensibilitatea şi este firesc ca ei s-o transmită mai departe prin creaţiile lor. Iată de ce, aproape că nu există în lume scriitor care să nu fi lăsat, fie măcar şi într-o însemnare fugară câteva rânduri despre mamă. În literatura română, începând cu doinele şi baladele populare, continuând cu scriitorii clasici şi contemporani, creatorii şi-au dat măsura sensibilităţii arătându-şi recunoştinţa faţă de mamă.

23. În basme, mama este cea care deţine batista fermecată la sângerarea căreia pleacă să-şi caute şi să-şi ajute feciorul iarîn „Mioriţa” rapsodul popular îşi îndreaptă gândurile la „Măicuţa bătrână/Cu brâul de lână”. De la îngânările de leagăn, la oraţiile de nuntă, şi de la acestea la bocete, folclorul românesc, în toate speciile sale, aduce un elogiu impresionant mamei. Ea se adresează cu bucurie sau dojană fetelor şi flăcăilor, ea se jertfeşte sau se răzbună pentru copilul ei, ea plânge şi râde, participă la marile evenimente din viaţa acestora, acordându-le sprijin şi încredere în propriile forţe.

24. Cu marii clasici, paginile închinate mamei capătă un loc hotărâtor în literatura noastră. „O mamă, dulce mamă, din negură de vremi/Pe freamătul de frunze, la tine tu mă chemi!” sună dulce şi armonios versul de dor şi însingurare al lui Mihai Eminescu. O capodoperă a geniului românesc cum este „Amintiri din copilărie” îşi configurează fabulaţia în special prin cele două personaje copil-mamă, iar întreaga înţelepciune milenară este împărţită de mamă humuleşteanului Ion Creangă. “Aşa era mama în vremea copilăriei, plină de minunăţii, pe cât mi-aduc aminte, şi-mi aduc bine aminte, căci braţele ei m-au legănat, când îi sugeam ţâţa cea dulce şi mă alintam la sânu-i gângurind şi uitându-mă în ochii ei cu drag! Şi sânge din sângele ei şi carne din carnea ei am împrumutat şi a vorbi de la dânsa am învăţat!”

25. Opere însemnate au în centrul lor figura mamei. Ele se numesc „Doamna Chiajna” de Alexandru Odobescu, „Mara” de Ioan Slavici, „Mama” de George Coşbuc. Aproape toţi scriitorii noştri dar şi alţi oameni de cultură au destăinuit, în emoţionante pagini ,ceea ce a însemnat existenţa mamei în viaţa lor.Pagini remarcabile au adăugat acestei teme Barbu Şt. Delavrancea, Alexandru Vlahuţă, Ion Al. Brătescu-Voineşti, Nicolae Iorga, M. Sadoveanu, L. Rebreanu, Ionel Teodoreanu, iar Lucian Blaga, ca un omagiu postum adus mamei sale , scria totdeauna cuvântul Mamă cu literă mare în autobiografia sa spirituală „Hronicul şi cântecul vârstelor”.

26. Chipul mamei în pictură

27. Nicolae Tonitza,“Mama cu copilul” Camil Ressu, “Mamă cu copil” James Jebusa Shannon , “Poveste de seară”

28. James Whistler,”Mama artistului” Constantin Lecca,“Portret” Rembrandt,“Mama”

29. MAMAde Vasile Militaru A venit aseară mama, din sătucu-i de departe, Să mai vadă pe fecioru-i, - astăzi “Domn, cu multă carte”! A bătut sfios la uşă, grabnic i-am ieşit în prag; Ni s-a umezit privirea de iubire şi de drag; Sărutându-i mâna dreaptă, ea m-a strâns la piept , duioasă, Şi-ntrebând-o câte-toate, am intrat apoi în casă. Înăuntrul casei mele, - câtă brumă-am adunat, Dă prilej bietei bătrâne să se creadă-ntr-un palat: Nu-ndrăzneşte nici să intre, cu opincile-n picioare, Şi cu multă grijă calcă doar pe-alături de covoare!

30. Eu o-ndemn să nu ia seama si să calce drept, în lege, Că doar e la fii-su-n casă, nu e-n casa vreunui rege, Şi de-abia o fac să şadă pe-un divan cu scoarţă nouă… -Mi-era dor de tine, maică…Ţi-am adus vreo zece ouă, Niţel unt, iar colea-n traistă nişte nuci, vreo două sute…” Şi, cu ochii plini de lacrămi, prinde iar să mă sărute: “Poate mor, că sunt bătrână şi-a prins dorul să mă-ndrume Să mai văd o dată, maică, ce mi-e azi mai drag pe lume! Caierul mi-i pe sfârşite…mâine poate-şi curmă firul Şi-ntre patru blăni de scânduri să mă cheme cimitirul… Jale mi-e de voi, mămucă, dar visez, chiar si deşteaptă, Cum, pe-o margine de groapă, bietul taică-tu m-aşteaptă…

31. Tu, odorul mamii, în urmă să te-aduni cu fraţii-acasă, Şi să-mparţi agoniseala de pe urmă lui rămasă: Lui Codin să-i dai pământul de la moară şi cu via; Vaca şi-un pogon de luncă, maică, să le ia Măria; Lui Mitruş să-i dai zăvoiul de răchiţi dintre pâraie; Carul, boii şi cu plugul să le dai lui Niculae, Iară tu, ca mai cu stare decât fraţii zişi pe nume, Să iei casa-n care ţie ţi-a fost dat să vii pe lume… Când şi când, în miezul verii sau de Paşti - să vadă satul Cum îmi vine ca-n toţi anii, la căsuţa mea băiatul Şi-având tihnă şi odihnă, la venire sau plecare, S-aprinzi şi la groapă maichii câte-un pai de lumânare”… A tăcut apoi bătrâna şi-a plâns mult, cu lacrimi grele, Ce curgându-i lin în poală, se-ntâlneau cu ale mele.

32. Bibliografie: 1.Militaru, V. ,Stropi de rouă, Ed. “Cartea Românească”, Bucureşti, 1940 2.www.referat.ro/.../chipul_mamei_in_literatura_romana 3.www.despresuflet.ro/...importanta-mamei-in-procesul-de-educatie 4. www.info-ghid.com/rolul-parintilor-in-educarea-si-dezvoltarea-copilului 5. www.interferente.ro/Mama-si-copilul-in-pictura 6. ro.wikipedia.org/wiki/Ziua_Internațională_a_Femeii

33. La Mulţi Ani!