slide1 n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
8 Martie – Ziua Mamei PowerPoint Presentation
Download Presentation
8 Martie – Ziua Mamei

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 33

8 Martie – Ziua Mamei - PowerPoint PPT Presentation


  • 238 Views
  • Uploaded on

8 Martie – Ziua Mamei. Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv Bacău. SUMAR. SUMAR. 1. 8 Martie – Ziua Mamei 2. 8 Martie – Ziua Interna ţ ional ă a Femeii 3. Mama î n limbajul universal 4. Î ntreaga ei via ţă este d ă ruire de sine 5. Mama î n literatura rom â n ă

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about '8 Martie – Ziua Mamei' - prentice


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
slide1

8 Martie – Ziua Mamei

Prof. Cornelia Cucu

Liceul cu Program Sportiv

Bacău

sumar
SUMAR

SUMAR

slide3
1. 8 Martie – Ziua Mamei

2. 8 Martie – Ziua Internaţională a Femeii

3. Mama în limbajul universal

4. Întreaga ei viaţă este dăruire de sine

5. Mama în literatura română

6. Chipul mamei în pictură

slide6
Ziua Mamei îşi are originea în festivalul dedicat mamei zeilor, pe nume

Rhea,în Grecia Antică. Aceasta era soţia lui Cronos ( zeul timpului) şi

mama tuturor zeilor şi zeiţelor din Olimp. În Roma Antică, sărbătoarea era

cunoscută sub denumirea de Hilaria şi ţinea 3 zile (15 – 18 martie), fiind

dedicată aceleiaşi mame a tuturor zeilor, cunoscutăînsă sub numele de

Cybele.Odată cu răspândirea creştinismului, istoricii sunt de părere că

"Mama Biserică" a substituit cealaltă sărbătoare, "Mama Zeiţă“. Mulţi

spun că ceremoniile, care erau ţinute în cinstea lui Cybele, au fost adoptate

de Biserică pentru a venera pe Maria, mama lui Iisus Hristos. Ele

reprezentau puterea spirituală care ne-a dat viaţăşi ne protejează de tot

ceea ce este rău. În timp, cele două sărbători s-au amestecat şi au devenit

una singură, "Ziua Mamei".

slide7
În secolul al XVII-lea, în Anglia, se celebra "Sâmbăta mamelor" în

săptămâna a patra a postului Paştelui pentru a sărbători mamele. În acea

Perioadă, majoritatea erau oameni săraci ce lucrau ca servitori pentru cei

bogaţi. Ziua Mamei era sărbătorită în casa stăpânului , mamele având

permisiunea de a o petrece alături de cei dragi. O prăjitură specială se gătea

pentru această ocazie festivă. 

slide8
În Statele Unite ale Americii, Julia Ward Howe este cea care a propus

pentru prima dată, în anul 1872, sărbătorirea Zilei Mamei drept o zi

dedicată păcii. În anul 1907, Ana Jarvis din Philadelphia a început o

campanie pentru a stabili ziua naţională a mamei în luna mai, la

comemorarea a 2 ani de la moartea mamei sale, Reese Jarvis. Ana Jarvis şi

susţinătorii ei au început să scrie miniştrilor, oamenilor de afaceri şi

politicienilor explicându-le dorinţa lor de a stabili o zi naţională a mamei.

Ca rezultat al eforturilor lor, prima zi a mamei a fost ţinută pe data de 10

mai 1908. Garoafele au devenit simbolul acestei zile, fiind florile favorite

ale fostei doamne Reese Jarvis. În zilele noastre, garoafa roşie este simbolul

unei mame încăîn viaţă, în timp ce garoafa albă comemorează pierderea ei.

slide10
Prima proclamaţie a "Zilei Mamei" a fost citită de guvernatorul statului

Virginia , în anul 1910. Oklahoma a celebrat, de asemenea, aceasta zi, în

acelaşi an. Pânăîn următorul an, "Ziua mamei" s-a celebrat în toate

statele. În urma acestor acţiuni, la 12 decembrie 1912 ia fiinţă Asociaţia

Internaţională pentru Ziua Mamei iar în anul 1914, preşedintele

Woodrow Wilson proclamă Ziua Mamei drept sărbătoare naţională,

celebratăîn a doua duminică din luna mai. Deşi astăzi ţările lumii

serbează Ziua Mamei la date diferite, ţări ca Danemarca, Italia, Turcia,

Belgia, Finlanda precum şi Australia au ales, ca şi Statele Unite ale

Americii, a doua duminică a lunii mai pentru a o dedica tuturor mamelor.

slide13
Pe plan internaţional, ziua de 8 martie nu este Ziua Mamei, ci este cunoscută

ca Ziua Femeilor Militante, a celor care au luptat pentru ca noi astăzi să avem

drept de vot, dreptul la educaţie, la asistenţă socială, contracepţie, drept la

proprietate şi la divorţ.Ziua Internaţională a Femeii marchează, defapt, o

comemorare a datei de 8 martie 1857, când 129 de muncitoare din New York

sunt arse într-o fabrică de textile, fiind blocate în interior, după ce au

organizat un protest împotriva condiţiilor mizere de muncăşi a salariilor

mici.În anul 1910 Internaţionala Socialistă reunită la Copenhaga a hotărât

recunoşterea pe plan internaţional a unei sărbători dedicată femeii, fără a

stabili însă o dată exactă.Ziua de 8 martie este declarată oficial drept Ziua

Internaţionala a Femeii în anul 1921, când reprezentantele Bulgarieiîn

Secretariatul Internaţional al Femeilor din Internaţionala Comunistă au

propus ca ziua să fie sărbătorită pe toată suprafaţa Globului.În anul 1977

Adunarea Generală a ONU proclamă ziua de 8 martie “Ziua Naţiunilor Unite

pentru Drepturile Femeilor şi Pace Internaţională”.

slide16
În limba română, etimologia cuvântului se regăseşte în termenul latinesc

"mater, matris". Copiii şi adulţii ,deopotriva, folosesc termenul de mama şi

alte variaţiuni (mami, mămică etc) în schimbul numelui.Modul în care

cuvântul "mama" şi celelalte forme ale sale se aseamănăîn majoritatea

limbilor pământului este impresionant. Silaba "ma" alcătuieşte, cel puţin

prin pronunţie, aproape toţi termenii folosiţi de popoarele lumii pentru

numirea statutului de mamă. Prin urmare, apelativul poate fi considerat o

parte importantă a limbajului universal.

Iată cum sună cuvântul "mama" în diferite limbi:

*Mama, ma şi mami - spaniolă (cu accent pe al doilea "a");

* Mama - poloneză, germană, rusăşi slovacă;

* Mama  - (cu accent pe primul "a") în chineză, cehăşi ucraineană;

* Maman - francezăşi persană;

slide17
*Ma, mama - indoneziană;

* Mamma - italiană, islandezăşi suedeză;

* Mamae, mae - portugheză;

* Ma, me - vietnameză;

* Mam - galeză;

* Eomma - coreeană;

* Majka, mati, mama - croată, sârbă;

* Mathair - irlandeză;

* Mathe - letonă;

* Materna - malteză;

* Mati - slovacă, slovenă;

* Mama, ya mama, mamaye - swahili.

În multe culturi din Asia de Sud şi Orientul Mijlociu, mama este cunoscută

sub forma de "amma", "oma", "ammi" sau "ummi". În acelaşi timp, aceste

apelative denotăşi afecţiunea sau rolul matern în viaţă unui copil.

slide20
Înrâurirea tainică a mamei asupra primelor impresii este binefăcătoare şi de

neuitat. Din nevinovăţie şi bunătate, înţelepciune şi curaj, ea plămădeşte

caractere tari, cetăţeni devotaţi muncii, datoriei, patriei, umanităţii. Stă în

puterea „ei de a forma oameni cu însuşiri nobile şi făptuiri îndrăzneţe”.

Educator fără egal, mama ştie, mai bine ca oricine, să pună la inimă

sămânţa cea bună, cuvântul curat ca lacrima, ştie să cultive simţul

frumosului, al omeniei, dar şi al măsurii.Suflet fără alinare, inimă fără

tihnă şi odihnă, gând mereu treaz şi neliniştit pentru soarta copiilor,

întreaga viaţă îi este dăruire de sine, iubire mare şi gata de jertfă, iubire

care iartă, rabdă, năzuieşte, dă totul şi nu cere nimic. Recunoaşteţi-i

meritul şi nu vă uitaţi niciodată mama, pentru că„Nimic în lume nu-i mai

sfânt/Ca numele tău - Mamă!”.

slide22
Poeţii sau scriitoriimoştenesc din partea mamei sensibilitatea şi este firesc

ca ei s-o transmită mai departe prin creaţiile lor. Iată de ce, aproape că nu

există în lume scriitor care să nu fi lăsat, fie măcar şi într-o însemnare

fugară câteva rânduri despre mamă. În literatura română, începând cu

doinele şi baladele populare, continuând cu scriitorii clasici şi

contemporani, creatorii şi-au dat măsura sensibilităţii arătându-şi

recunoştinţa faţă de mamă.

slide23
În basme, mama este cea care deţine batista fermecată la sângerarea

căreia pleacă să-şi caute şi să-şi ajute feciorul iarîn „Mioriţa” rapsodul

popular îşi îndreaptă gândurile la „Măicuţa bătrână/Cu brâul de lână”. De

la îngânările de leagăn, la oraţiile de nuntă, şi de la acestea la bocete,

folclorul românesc, în toate speciile sale, aduce un elogiu impresionant

mamei. Ea se adresează cu bucurie sau dojană fetelor şi flăcăilor, ea se

jertfeşte sau se răzbună pentru copilul ei, ea plânge şi râde, participă la

marile evenimente din viaţa acestora, acordându-le sprijin şi încredere în

propriile forţe.

slide24
Cu marii clasici, paginile închinate mamei capătă un loc hotărâtor în

literatura noastră. „O mamă, dulce mamă, din negură de vremi/Pe freamătul

de frunze, la tine tu mă chemi!” sună dulce şi armonios versul de dor şi

însingurare al lui Mihai Eminescu. O capodoperă a geniului românesc

cum este „Amintiri din copilărie” îşi configurează fabulaţia în special prin

cele două personaje copil-mamă, iar întreaga înţelepciune milenară este

împărţită de mamă humuleşteanului Ion Creangă. “Aşa era mama în vremea

copilăriei, plină de minunăţii, pe cât mi-aduc aminte, şi-mi aduc bine aminte,

căci braţele ei m-au legănat, când îi sugeam ţâţa cea dulce şi mă alintam la

sânu-i gângurind şi uitându-mă în ochii ei cu drag! Şi sânge din sângele ei şi

carne din carnea ei am împrumutat şi a vorbi de la dânsa am învăţat!”

slide25
Opere însemnate au în centrul lor figura mamei. Ele se numesc „Doamna

Chiajna” de Alexandru Odobescu, „Mara” de Ioan Slavici, „Mama” de

George Coşbuc. Aproape toţi scriitorii noştri dar şi alţi oameni de cultură

au destăinuit, în emoţionante pagini ,ceea ce a însemnat existenţa mamei în

viaţa lor.Pagini remarcabile au adăugat acestei teme Barbu Şt.

Delavrancea, Alexandru Vlahuţă, Ion Al. Brătescu-Voineşti, Nicolae

Iorga, M. Sadoveanu, L. Rebreanu, Ionel Teodoreanu, iar Lucian Blaga,

ca un omagiu postum adus mamei sale , scria totdeauna cuvântul Mamă

cu literă mare în autobiografia sa spirituală „Hronicul şi cântecul

vârstelor”.

slide27

Nicolae Tonitza,“Mama cu copilul”

Camil Ressu, “Mamă cu copil”

James Jebusa Shannon ,

“Poveste de seară”

slide28

James Whistler,”Mama artistului”

Constantin Lecca,“Portret”

Rembrandt,“Mama”

mama de vasile militaru
MAMAde Vasile Militaru

A venit aseară mama, din sătucu-i de departe,

Să mai vadă pe fecioru-i, - astăzi “Domn, cu multă carte”!

A bătut sfios la uşă, grabnic i-am ieşit în prag;

Ni s-a umezit privirea de iubire şi de drag;

Sărutându-i mâna dreaptă, ea m-a strâns la piept , duioasă,

Şi-ntrebând-o câte-toate, am intrat apoi în casă.

Înăuntrul casei mele, - câtă brumă-am adunat,

Dă prilej bietei bătrâne să se creadă-ntr-un palat:

Nu-ndrăzneşte nici să intre, cu opincile-n picioare,

Şi cu multă grijă calcă doar pe-alături de covoare!

slide30
Eu o-ndemn să nu ia seama si să calce drept, în lege,

Că doar e la fii-su-n casă, nu e-n casa vreunui rege,

Şi de-abia o fac să şadă pe-un divan cu scoarţă nouă…

-Mi-era dor de tine, maică…Ţi-am adus vreo zece ouă,

Niţel unt, iar colea-n traistă nişte nuci, vreo două sute…”

Şi, cu ochii plini de lacrămi, prinde iar să mă sărute:

“Poate mor, că sunt bătrână şi-a prins dorul să mă-ndrume

Să mai văd o dată, maică, ce mi-e azi mai drag pe lume!

Caierul mi-i pe sfârşite…mâine poate-şi curmă firul

Şi-ntre patru blăni de scânduri să mă cheme cimitirul…

Jale mi-e de voi, mămucă, dar visez, chiar si deşteaptă,

Cum, pe-o margine de groapă, bietul taică-tu m-aşteaptă…

slide31
Tu, odorul mamii, în urmă să te-aduni cu fraţii-acasă,

Şi să-mparţi agoniseala de pe urmă lui rămasă:

Lui Codin să-i dai pământul de la moară şi cu via;

Vaca şi-un pogon de luncă, maică, să le ia Măria;

Lui Mitruş să-i dai zăvoiul de răchiţi dintre pâraie;

Carul, boii şi cu plugul să le dai lui Niculae,

Iară tu, ca mai cu stare decât fraţii zişi pe nume,

Să iei casa-n care ţie ţi-a fost dat să vii pe lume…

Când şi când, în miezul verii sau de Paşti - să vadă satul

Cum îmi vine ca-n toţi anii, la căsuţa mea băiatul

Şi-având tihnă şi odihnă, la venire sau plecare,

S-aprinzi şi la groapă maichii câte-un pai de lumânare”…

A tăcut apoi bătrâna şi-a plâns mult, cu lacrimi grele,

Ce curgându-i lin în poală, se-ntâlneau cu ale mele.

bibliografie
Bibliografie:

1.Militaru, V. ,Stropi de rouă, Ed. “Cartea Românească”, Bucureşti, 1940

2.www.referat.ro/.../chipul_mamei_in_literatura_romana

3.www.despresuflet.ro/...importanta-mamei-in-procesul-de-educatie

4. www.info-ghid.com/rolul-parintilor-in-educarea-si-dezvoltarea-copilului

5. www.interferente.ro/Mama-si-copilul-in-pictura

6. ro.wikipedia.org/wiki/Ziua_Internațională_a_Femeii