BUGETUL ȘI FONDURILE UNIUNII EUROPENE

1. BUGETUL ȘI FONDURILE UNIUNII EUROPENE

2. Scurt istoric InstituitprinTratatul de la Roma (TratatulComunitățiiEconomiceEuropene - CEE,1957), care afirma cu claritateprincipiulsolidaritățiifinanciare,bugetulUniuniiEuropeneavea la origine o dimensiuneredusă,principalele sale cheltuielifiinddestinatepoliticiiagricolecomune (PAC).Finanțareaacestuibuget se făcea,laînceputulconstrucțieieuropene,dindouăresurseproprii: *prelevari (taxele) la importurile de produseagricole din spațiulextra-comunitar; *drepturilevamale (taxe)la impoturile de produsemanufacturate din afaraComunitățiiEuropene. Sumeleobținuteerausuficientepentruacoperireanecesităților de finanțare comună.

3. La sfîrșitulanilor '70 au apărut primeletensiuniîntremembriiCEE,cuprivire la repartizareabugetuluicomun, generate de treifactori: 1.liberalizareaschimburilorcomercialeinternaționale, care au dusla reducereataxelorvamale; 2.aparițiaexcedentelorînproducțiaagricolăeuropeanăși, implicit, reducereaimporturilor de produseagricole, decidiminuareaprelevărilor la bugetulUniunii; 3.prima extindere a CEE, cu aderareaDanemarcei, IrlandeișiMariiBritanii - ultimaavîndatunci o agriculturămodestădarfiind un importator de produseagricole din zona Commonwealth-ului (în principal din Australia șiNouaZeelandă),ceeacefăcea ca prelevările de taxe din importurileagricolebritanicesă fie maimaridecîtcele de la ceilalțipartenerieuropeni, fărăînsă ca Marea Britanie săbeneficiezi la acelașinivel de alocările din bugetulcomunitar.Pentrua supliniinsuficiența resurselorpropriitradiționale(taxelevamaleșiprelevările din importurileagricole), la sfîrșitulanilor '70 au fost create altedouăsurse de finanțare europeană: *prelevăriledin TVA *contribuțiiledin PIB-ulnaționalal fiecărui stat membru.Contribuția din PIB a crescutsensibilîncepînd cu sfîrșitulanilor '80 șireprezintăastăziaproapetreisferturi din rețetabugetuluieuropean.

4. InvestindînviitorulnostruBugetulanual al UniuniiEuropene se ridică la peste 133,8 miliarde de euro.Deşieste o sumăimportantă,ea nu reprezintădecît aproximativ 1% din veniturile generate de statelemembreînfiecarean,sau 235 de euro pe cap de locuitor.În mare parte,bugetuleuropeanesteconsacratmăsurilormenitesăîmbunătăţeascăviaţacetăţenilorşicomunităţilor din UE.Se au învedere,regiunilemaipuţindezvoltateşigrupurilesocialedefavorizate,darşimăsuriledestinatesăcreezemaimultelocuri de muncăşisăgenerezecreştereeconomicăîn UE. De ceestenecesarăpunereaîncomun a resurselorÎngeneral,UniuniiEuropeneîirevinerăspunderea de a cheltui din bugetulcomunitarnumaiînsectoareleîn care statelemembreconsiderăcăestenecesarsă-şipunăresurseleîncomun. Programele de cercetareştiinţificăsunt,în mare măsură,subvenţionatede la bugetulcomunitar.Rolulloresteacela de a sporicompetitivitatea UE încontextuluneieconomiiglobalizate.Resurselealocatecercetăriisuntfolositeîn special pentrupromovareaunorproiectepaneuropene de cercetareintegrate,carereunesceforturileşicunoştinţeleoamenilor de ştiinţă din diferiteţări ale UE,pentrucreareaunoreconomii de scară.Bugetuleuropeanfinanţeazănumeroasedomenii de cercetare,printre care sănătatea,alimentaţia,biotehnologia, tehnologiileinformaţieişicomunicării,nanotehnologia,energia,mediul,transportul,securitateaşispaţiul.Cine decide?Deciziileprivindstabilireaşialocareabugetului UE se iauîncadrulunuiproces democratic. ComisiaEuropeanăstabileşteanualpriorităţilepentrufiecare program şidomeniu politic, darreprezentanţiițărilorînParlamentul European şiînConsiliulUniuniiEuropenesuntcei care decidasupraplanificăriicheltuielilorpentruanulurmător.Dupăcheltuireabugetului, ComisiatrebuiesăprezinteParlamentului European un raportprivindmodulîn care au fostutilizatefondurileeuropene.Deasemenea,cheltuielilefacobiectulunuiraportelaborat de Curtea de ConturiEuropeană.

5. NOŢIUNI ELEMENTAREBugetulUEreprezintăansamblulresurselorfinanciare de care acestadispuneanualpentruîndeplinirea de cătreinstituţiilecomunitare a obiectivelor,activităţilorşiintervenţiilorcomunitarestabiliteînprezentprinTratatul de la Amsterdam (TUE + TCE).Înfuncţie de acesta pot fiobservateînfiecare an priorităţileşiorientărilepoliticecomunitare.Comunitateaeuropeanăpentru a finanţaprogramele,proiectele care le derulează are nevoie de un buget.Bugetulcomunităţiieuropenereflectăconcepţiaşistadiulintegrăriieuropene.Regulamentulfinanciar al acestorcomunităţiprecizeazăcăbugetulloreste “actul care prevedeşiautorizeazăînprealabil,înfiecarean,cheltuielileşiveniturilecomunităţilor” .Pentruacoperirea (asigurarea) bugetuluiUE,astfelstatelemembresuntdispusesătransfere o parte din atributelenaţionaleînmaterie de percepere a impozitelorşitaxelor,după cum pondereauneicategorii de cheltuielisaualteiaîntotalulbugetului UE care poateficonsiderată o dimensiune a intervenţiei UE asupraeconomiilorşipoliticilornaţionale.

6. Sistemul actual de venituri Bugetul UE cuprinde 4 categorii de venituri: Venituri proprii tradiționale; Parte din taxa pe valoare adăugată (TVA) din statele membre; cota din produsul național brut (PNB) al statelor membre; alte venituri.

7. Veniturilepropriitradiţionalesunt considerate în mod „natural” ca fiindvenituriproprii ale UE întrucâtsuntîncasate de cătrestatelemembredatorităpoliticilor UE–uniuneavamalăşipoliticaagricolăcomună.Veniturilepropriitradiţionalesuntformate din douăgrupe de taxe;Veniturilepropriitradiţionale se urmărescşi se încasează de cătrestatelemembreîncontulUE.Deoarececolectareaacestorveniturinecesităresurseumaneşimaterialeimportante,statelemembre au dreptulsăreţină o cotă de 25 % din încasăripentruacoperireacheltuielilor respective. VenitulUE din TVA reprezintă o parte din taxapevaloareaadăugatăîncasată de cătrestatelemembre, calculatăprinaplicareaunei cote procentualeasuprabazei de impozitare (pentru TVA). Principalelevenituriincluseîngrupa„altevenituri”sunt: dobînzişipenalităţipentruîntîrzierilela plataobligaţiilorfaţă de bugetulUE;penalităţile achitate de cătrefirmepentruîncălcareaunorreglementăricomune(de exemplu, îndomeniulcompetiţiei);impozitelepesalariileangajaţilor din instituţiileUE;diferitevenituri din operaţiunile administrative ale instituţiilorUE;surplusurile din aniifinanciarianteriori. Cota din PNB al statelormembreeste un venitvariabil care se stabileşteprinbugetul UE al fiecăruian.Acestvenit se încasează de la statelemembrenumaidacăcelelaltevenituriproprii(veniturilepropriiitradiţionaleşivenitul din TVA) nu suntsuficientepentruacoperireacheltuielilor.Mărimeaacestuivenit nu poatefimai mare decît diferenţadintre: (1) limitamaximă a tuturorveniturilorproprii ale UE, autorizată de cătreConsiliulEuropean,caprocent din PNB cumulat al statelormembre,şi (2) celelaltevenituriproprii(venituriletradiţionaleşivenitul din TVA).

8. ParlamentulEuropean a aprobatbugetulUniuniiEuropenepentruperioada 2007-2013 la valoarea de 864,4 miliarde euro. Înprivinţabugetuluistabilitpeperioada 2007-2013 acestareprezintă cu puţinpeste 1% din PIB al statelormembre UE. Bugetulbloculuicomunitaraferentanului 2007, care prevedemajorareacheltuielilordestinatestimulăriicreşteriieconomiceşisubvenţiisubstanţialeînsectorulagricol. Cheltuieliletotale au foststabilite la 115,5 miliarde de dolari, cu 7,6% pestenivelulaferentanului 2006, echivalentul a 0,99% din Produsul Intern Brut al UE."Înacestbugetîncepesădevinăvizibil un nou mod de gîndireînEuropa: există o realocaresemnificativă a resurselorsprecompetitivitate, inovaţieşiprogres economic", a declaratcomisarul European pentruBuget, Dalia Grybauskaite.Pe de altă parte, cheltuielile din sectorulagricol, inclusivsubvenţiiacordatefermierilorşifondurilepentrudezvoltarearurală, reprezintă, încontinuare, ceamai mare parte a bugetului, de 56,3 miliarde de euro. Mulţimembri UE, inclusivMarea Britanie, urmărescreducerearesurseloralocatePoliticiiAgricoleComune, darFranţa, principalulbeneficiar al subvenţiiloragricole, a blocatiniţiativeleînacestsens.Bugetulreflectă, de asemenea, angajamentele UE privindausteritatea. Avîndînvedereinflaţia, creştereaeconomicăşiexcluzîndfondurilealocateBulgariei, care a aderat la UE în 2007, valoareabugetuluiesteinferioarăniveluluistabilitpentruacestan.Cheltuielilepentruadministraţia UE vorfi de 6,9 miliarde de euro, ajutorulacordatstatelor din afarabloculuicomunitar a foststabilit la 6,8 miliarde de euro, iarfondurilealocatesecurităţii interne sunt de 1,2 miliarde de euro.

9. Principalelecategorii de cheltuieliÎnprocesul de luare a deciziilor cu privire la cheltuielilebugetuluiUE,sefoloseştegrupareacheltuielilorpeprogrameleşiacţiunile UE prin a căroraplicare se realizeazăobiectiveleşipoliticile UE. Principalelecategorii de cheltuielisunt: agricultura; operaţiunistructurale; politiciinterne;acţiuniexterne;administraţie;ajutorpentruaderare;rezereve.

10. a)Cheltuielilerepartizatepentruagriculturădeţinceamai mare pondereînbugetul UE. Obiectivelepoliticiiagricolecomunea UE suntfinanţateprinFondul European agricol de orientareşigaranţie.Deaici se acoperăcheltuieli,înprincipal,pentru:susţinereaveniturilorfermierilor;subvenţiilepentruexportulproduseloragricoleînţărilenemembreşialtemăsuripentrureglementareapieţeloragricole;măsurile de dezvoltarerurală.b)Categoriacheltuielilorpentruoperaţiunistructuralese situiazăpeloculdoi ca mărimeînbugetul UE şi,înultimuldeceniu,acrescutatît însumăabsolută,cîtşi ca pondereîntotalulcheltuielilor.Dinacestefonduri,sefinanţeazăproiecteşiacţiunivizîndmodernizareastructuriloreconomice,în special pe o bazăregională, şiîmbunătăţireasituaţieisociale a grupurilor de persoanedefavorizateînscopulreduceriidecalajelor de bunăstareîntrediferiteleregiuni ale UE.Seapreciazăcănumaiprinreducereaacestordecalaje,cetăţeni UE se pot bucura de avantajelepieţeiuniceşi ale uniuniieconomiceşimonetare.c)Cheltuielilepentrupolitici interne se referă la o multitudine de domenii,dar,înraport cu sumelealocate,principalelesunt:- cercetareşidezvoltaretehnologică;- reţele de transport transeuropene;- învăţămînt, pregătireprofesionalăvocaţională,tineret; - piaţamunciişiinovaretehnologică,mediu,culturăşiaudiovizual etc.

11. d)Cheltuielipentrupoliticiexterne se referă,înspecial,larealizareaprogramelorşiacţiunilor de cooperare cu ţările din:- zonamediteraneanăşiOrientulMijlociu (0,9 miliarde euro)- Asia şi America Latină (0, 9 miliarde euro)- Balcani (0,7 miliarde euro)- SpaţiulfosteiUniuniiSovietice (0,5 miliarde euro).De asemenisuntprevăzutecheltuielipentruajutorînalimenteşiumanitar(0.9 miliarde euro) alocaţiipentruFonduleuropean de dezvoltare,precumşialtecheltuieliînsprijinuldemocraţieişidrepturiloromuluişipentrumăsuriledecurgînddin politicaexternăşi de securitate.e)Cheltuielileadministrative,peansamblulUE,suntînmedie de cca 5% din bugetulUE. Cheltuielile administrative se referă la salariileangajaţilorUE,chiriipentruterenuri, întreţinereşifuncţionare,informaţiişicomunicareetc.Lacheltuielile administrative pentruComisiaEuropeană,seincludşicontribuţiile UE pentrusistemul de pensiiaferenteangajaţilortuturorinstituţiilor UE. f)Cheltuielileprivindajutorul de pre-aderaresuntdestinatefondurilorpentruţările candidate la aderare.g)Rezerveleşigaranţiileînscriseînbugetul UE asigurăflexibilitateanecesarăpentrurezolvareasituaţiilorneprevăzute care pot săaparăîncursulexerciţiuluifinanciar.

13. DAPHNEProgramulDAPHNE a cunoscut diverse stadii de dezvoltare a saînprezentderulîndu-se DAPHNE III. Aceastăfază a programului se bazeazăpeDecizia nr. 779/2007/CE din 20 iunie 2007 a Parlamentului European şiConsiliuluiprin care s-a instituitpentruperioada 2007-2013 programul DAPHNE III ca parte a programului general „DrepturiFundamentaleşiJustiţie”.Scopulacestui program esteacela de a contribui la protecţiacopiilor,tinerilorşi a femeilorîmpotrivaoricărorforme de violenţă.Bugetulprogramuluieste de 116,85 milioane euro.La program pot aplicaorganizaţiineguvernamentale, administraţiiregionale,municipalităţi, centre de cercetareşialteinstituţii implicate înacţiuni de combatere a violenţei,dinstatelemembreUE,ţărilecandidate,statele EFTA(AsociaţiaEuropeană de LiberSchimb–Islanda, Liechtenstein,NorvegiaşiElveţia) şiBalcanii de Vest.ContribuţiaUniuniiEuropenepentru un proiect individual nu poatefimaimică de 75.000 de euro, darnicimai mare de 200.000 euro.Minimul de 20% din costurileeligibiletrebuiesăreprezintecontribuţiaînbani a aplicantului.Perioadade derulare a proiectelorestecuprinsăîntre 12 şi 24 de luni.

14. Programulîşivaatingeobiectiveleprinintermediulacţiunilortransnaţionale(grant funding), al acţiuniloriniţiate de Comisie(contracte)sauprinsubvenţii de funcţionare(operating grants) pentru ONG-uri, care vizează:- asistareaşiîncurajarea ONG-urilorşialtororganizaţii active înacestdomeniu;- dezvoltareaşiimplementareaunoracţiuni de sensibilizare;- difuzarearezultatelorobţinuteîncadrulprogramului Daphne;- acţiuni care săcontribuie la un tratamentpozitiv al grupurilor de risc;- creareaşisprijinireareţelelormultidisciplinare;- creştereasuportului de cunoştinţeşi a schimburilor,identificareaşidifuzareainformaţiilorşiexemplelor de bunăpractică;- elaborareaşitestareamaterialeloreducaţionaleşi de conştientizare;- studiereafenomenelor care au legătură cu violenţaşiimpactulsău;- dezvoltareaşiimplementareaprogramelorsuportpentruvictimeşigrupuri de riscşiprograme de intervenţiepentrufăptaşi.Una din condiţiileesenţialepentruaplicareaproiectuluiesteparteneriatulîntrecelpuţindouaorganizaţiieligibile din doua state membre ale UniuniiEuropene.

15. EQUALEQUAL este un program europeanîndomeniullupteiîmpotrivadiscriminăriiîntrefemeişibărbaţi.Principiile de baza ale EQUAL sunt: co-operareatransnaţională, inovare, împuternicire, abordareatematicăşiparteneriat, diseminarepentru a garantacă EQUAL influenţeazăpoliticileşipractica.ActivităţilesuntstructuratepeceipatrupiloniaiStrategieiEuropene de Ocupare a Forţei de Muncă: Capabilitate de Angajare, Antreprenoriat, AdaptabilitateşiOportunităţiegalepentrufemeişibărbaţi. În plus, EQUAL are şi o tematicăseparată care se adreseazănevoilorcelor care dorescobţinereaazilului.

16. FED—Fondul European de DezvoltareCreatîn 1957 prinTratatul CEE, Fondul European de Dezvoltare (FED) estealimentat din contribuţii ale statelormembre UE şi are ca destinaţiefinanţareaunormăsuri de promovare a dezvoltăriieconomico-sociale a ţărilor din grupul ACP.Prinintermediul FED, UE finanţează, pe lîngăproiecte de investiţiieconomiceşisociale, măsuri de cooperaretehnică, acţiuni de facilitare a comercializăriiproduselorexportate de ţările ACP, iarîncazuriexcepţionalemăsuri de asistenţă.Fiecare FED esteîncheiatpentru o perioadă de aproximativcinciani. De la încheiereaprimeiConvenţii de parteneriat din 1964, ciclurile FED au urmat,în general, Acordurilor de parteneriat cu statele ACP.FED este format din maimulteinstrumente, inclusiv burse, capital de riscşicrediteacordatesectoruluiprivat. StabexşiinstrumentulSysmin, proiectatpentru a ajutasectorulagricolşiminier, au fost eliminate prinnoulacord de parteneriatsemnat la Cotonou, îniunie 2000.

17. FEADR – Fondul European pentruAgriculturasiDezvoltareRuralăFondulEuropean pentruAgriculturăşiDezvoltareRurală (FEADR)este un instrument de finanţarecreat de UniuneaEuropeanăpentru a sprijiniţărilemembreînimplementareaPoliticiiAgricoleComune.PotrivitReglementăriiConsiliuluiEuropei nr. 1290/2005 privindfinanţareapoliticiiagricolecomune s-au creatdouăfondurieuropenepentruagricultură,numite FEGA (Fondul European de GarantareAgricolă)pentrufinanţareamăsurilor de marketing şi FEADR(Fondul European pentruAgriculturăşiDezvoltareRurală) pentrufinanţareaprogramelor de dezvoltarerurală.Prinintermediul FEADR zonelerurale au alocateaproximativ 7,5 miliarde de euro,pentruintervalul 2007 şipînăîn2013.Programul cuprindefonduriimportantedestinaterealizării de investiţiiînferme,unităţi de procesareşiprelucrare a produseloragroalimentare,investiţiiînactivităţi non agricole,turismşiînfiinţarea de microîntreprinderi.O condiţiegenerală de eligibilitate a unuibeneficiar o reprezintăcontribuţiafinanciară. Aceastăcontribuţiepoateproveni din fonduripropriisaupoatefiaccesatăprin credit bancar.Cheltuielileeligibilefinanţateprin FEADR sunt:- Construirea,modernizareaşiextindereaclădirilorşi a construcţiilorconexeunităţii de producţie.- Achiziţionarea de utilajeşiechipamentenoi,inclusivIT,software,hardware.- Cheltuielireprezentîndplataarhitecţilor,inginerilorşiconsultanţilor,astudiilor de fezabilitate,achiziţionarea de patenteşilicenţeînprocenteleprevăzuteînfişeletehnice ale măsurilor.- Achiziţionarea de mijloace de transport noi,specializate,carezultat al identificăriilorînstudiul de fezabilitate/memoriujustificativ/plan de afaceri,cu o capacitate de transport binefundamentatăşi care sădeserveascăactivitatea.- Unelteşiinstrumentespecifice,inclusivaceleapentruprotecţiaîmpotrivaincendiilorşicelepentruprotecţiamuncii.- Achiziţionarea de teren,lanivelul a maxim 10% din valoareatotală a proiectului,numaiîncazulstrămutăriiexploataţieipentru a respectastandardele de mediu.

18. Cele4 domenii /axe prioritarevizate de acest program sunt:

19. FEDR – Fondul European de DezvoltareRegionalăFondulEuropean de DezvoltareRegională (FEDR) este un fond special al comunităţiieuropene, creatînanul 1975 învedereareduceriidecalajelordintregradul de dezvoltare a regiunilorComunităţii.Odatăcu crearea FEDR a fostdefinită o politicăregională la nivelcomunitarşi a devenitînscurttimpceamaiimportantăcomponentă a sprijinului structural.ObiectivulFondului European de DezvoltareRegională (FEDR) este de a consolidacoeziuneaeconomicăşisocialăînUniuneaEuropeanăprindiminuareadezechilibrelorregionale.Pescurt, FEDR finanţează:- ajutoaredirectepentruinvestiţiileînîntreprinderi (înspecial,IMM-uri) învedereacreării de locuri de muncădurabile;- infrastructuri legate de cercetareşiinovare,telecomunicaţii,mediu,energieşitransporturi;- instrumentefinanciare (fond de capital de risc,fond de dezvoltareregională etc.) destinatesăsprijinedezvoltarearegionalăşilocalăşisăfavorizezecooperareaîntreoraşeşiregiuni;- măsuri de asistenţătehnică.FondulEuropean de DezvoltareRegionalăpoateinterveniînsprijinul a treinoiobiective de politicăregională:- convergenţă;- competitivitateregionalăşiocupareaforţei de muncă;- cooperareteritorialăeuropeană.

20. FEI – Fondul European de InvestitiiFEI oferă capital de riscpentruîntreprinderilemicişimijlocii (IMM-uri), în special pentrusocietăţile recent înfiinţateşipentrucele cu orientaretehnologică. De asemenea, furnizeazăgaranţiiinstituţiilorfinanciare (de exemplubăncilor) pentru a acoperiîmprumuturileacordate IMM-urilor.FEI nu este o instituţiecreditoare: Fondul nu acordăcreditesausubvenţiişinici nu investeşte direct învre-o societate. Înschimb, acţioneazăprinbăncişialţiintermediarifinanciari, folosind fie propriilefonduri, fie pecele care îisuntîncredinţate de  BEI sau de UniuneaEuropeană.Fondulesteactivînstatelemembre ale UniuniiEuropeneşiînCroaţia, Turciaşiîntrei state AELS (Islanda, Liechtenstein şiNorvegia).

21. FEG – Fonduleuropean de ajustare la globalizareFEG oferă o contribuțiefinanciarăatuncicîndschimbărilemajore din structuracomerțuluimondialconduc la o perturbareeconomicăgravă, în special la o creşteresubstanțială a importurilorînUniuneaEuropeanăsau la un declin rapid al cotei de piață a UniuniiEuropeneîntr-un sector determinatsau la o delocalizarecătrețăriterțe.FEG nu finanțeazămăsuripasive de protecțiesocială.Lainițiativastatuluimembru,FEGpoatefinanţa activități de pregătire,gestionare,informareșipublicitate,precumșiactivități de control,pentrupunereaînaplicare a acestuia.Comisiaacordă o contribuțiefinanciară sub forma uneiplățiunice,puseînaplicareîncadruluneigestionăripartajateîntrestatelemembreșiComisie.Asistențadin partea FEG nu înlocuieșteacțiunile care intrăînresponsabilitateaîntreprinderilorîntemeiullegislațieinaționalesau al contractelorcolective de muncă. Ea completeazăacțiunilestatelormembre la nivelnațional,regionalșilocal,inclusivcelecofinanțate de fondurilestructurale.Asistența din partea FEG oferăsolidaritateșisprijinlucrătorilorindividualiconcediați ca urmare a schimbărilor din structuracomerțuluimondial. FEG nu finanțeazărestructurareaîntreprinderilorsau a sectoarelor.Statelemembre se asigurăcăacțiunilespecifice care beneficiază de o contribuție din partea FEG să nu primeascăasistențăși din parteaaltorinstrumentefinanciarecomunitare.Comisiașistatelemembreasigurăpromovareaegalitățiiîntrefemeișibărbațiși a integrăriiperspectivei de gen încursuldiferiteloretape ale puneriiînaplicare a FEG. Comisiașistatelemembreiaumăsurilecorespunzătoareînvedereapreveniriioricăreidiscriminăribazatepesex,originerasialăsauetnică,religiesauconvingeri,handicap,vîrstăsauorientaresexualăîncursuldiferiteloretape ale puneriiînaplicare a FEG șiîncursulaccesăriiacestuia.

22. FEOGA – Fondul European de OrientaresiGarantareAgricolaFondulEuropean de OrientareşiGarantareAgricolă (FEOGA) finanţeazădintr-un bugetcomun, cheltuielilePoliticiiAgricoleComune.Diversitateaoperaţiunilorfinanţateprinintermediul FEOGA a determinatgrupareafonduluipedouăsecţiuni: GARANTARE, pentrufinanţareacheltuielilor legate de intervenţiacomunitarăîncadrulpieţelororganizate, şi ORIENTARE, pentrususţinereafinanciară a politicilorstructurale ale ţărilormembre, a programelorşi a iniţiativelorcomunitare de dezvoltareregionalăşiconvergenţăînUE.Resurselebugetului s-au format într-o primăetapăprincontribuţiinaţionale, stabilite ca procent din PIB-ulfiecăreiţărimembre. Procedurabugetarăaveasă se schimbeînurmaconferinţei de la HagaprininstituirearesurselorpropriişiîntărirearoluluiParlamentului European.Prinsecţiunea “Garantare” se asigurăfinanţareaoperaţiunilor de intervenţieîncadrulorganizărilorcomune a pieţeloragricoleşi, prinreforma ’92, a măsurilorcomplementare de ajutor direct peveniturileagricoleşi a unorplăţicompensatorii.Secţiunea„Orientare” a FEOGA grupeazăfonduriledestinateameliorăriistructuriiexploataţiilor, a infrastructurilorruraleşi a condiţiilor de comercializareşitransformare a produseloragricole; finanţează, aşadar, măsurile de politicăstructurală.FEOGA-O intervineînrealizarea a treidintreceleşaseobiectivestructurale: obiectivul l – dezvoltareaşiajustareastructurală a regiunilorrămaseînurmă (împreună cu FEDER şi FSE); obiectivul 5a – adaptareastructuriloragricoleşiobiectivul 5b – dezvoltareazonelorrurale (împreună cu FEDER şi FSE).Spredeosebire de acţiuneaGarantare, FEOGA-O finanţeazăparţialplanuri de dezvoltareşiprogrameiniţiate de statelemembre. Participareacomunitarăvariazăîntre 25% şi 75%, înfuncţie de importanţaacţiunilorpreconizateînrealizareaobiectivelorcomuneprivindcoeziuneasociostructuralăşiregionalăîn UE.

23. FER – Fondul European pentruRefugiatiFER sprijinăşiîncurajeazăeforturiledepuse de statelemembre de a admiterefugiaţiişipersoaneledeplasateînteritoriuşi de a face faţăefecteloracestoradmiteri, ţinîndseama de legislaţiacomunitarăîndomeniu.FER face parte din ProgramulCadrulSolidaritateşi Management al FluxurilorMigratorii. FER II a fostaplicabilînperioada 2004 – 2007 şiesteurmat de FER III înperioada 2008 – 2013.Fondulsprijinăacţiunile din statelemembreprivindunulsaumaimultedintreurmătoareledomenii:(a) condiţiile de primireşiprocedurile de azil;(b) integrareapersoanelor din grupurileţintă, a cărorşedereîntr-un anumit stat membruestestabilăşi de durată;(c) îmbunătăţireacapacităţiistatelormembre de a dezvolta, monitorizaşievaluapoliticilelor de azil din perspectivaobligaţiilor care le revinîntemeiullegislaţieicomunitareexistenteşiviitoare care reglementeazăSistemuleuropeancomun de azil, în special învedereaparticipării la activităţi practice de cooperareîntrestatelemembre;(d) restabilirearesortisanţiloruneiţăriterţesauapatrizilor care se restabilescsau s-au restabilitîntr-un stat membru.Acesteacţiuni pot săvizeze: îmbunătăţireainfrastructuriişiserviciilorpentruprimirearefugiaţilor, îngrijiremedicală, asistenţăsocialăsauajutorpentruîndeplinireaformalităţilor administrative şijuridice, inclusivasistenţăjuridică.Autorităţileresponsabileselecteazăproiectelepebazaurmătoarelorcriterii:1. situaţiaşinecesităţile din Statulmembru2. eficacitateacosturilorprivindcheltuielile, datfiindnumărulpersoanelor implicate înproiect3. experienţa, expertiza, încredereaşicontribuţiafinanciară a organizaţiilor care aplicapentrufinanţareşi a oricăreialteorganizaţiipartenere.4. Măsuraîn care proiectulcompleteazăalteacţiunifinanţate de la bugetulComunităţilorEuropenesau ca parte a programelornaţionale.

24. FEP – Fonduleuropean de pescuitFonduleuropean de pescuit (FEP)implementeazăPoliticaComună de Pescuit care se referă la asigurareapetermen lung a activităţilor de pescuitprintr-o exploatareeficientă a resurseloracvatice,ladimensionareaflotelor de pescuit,precumşidezvoltareaşiîmbunătăţireavieţiimarine,alacurilorşizonelor de coastaafectate de activităţile intensive de pescuitşiacvacultura.Înanul 2004,Comisia Europeană a propuspentruperioada 2007 – 2013 creareaFondului European pentruPescuit. Acest fond înlocuieşteInstrumentulFinanciarpentruOrientareînPescuit care acoperăanii 2000 – 2006.FondulEuropean pentruPescuit are scopul de a sprijiniiobiectivelePoliticiiComunepentruPescuitprin:- Susţinereaexploatăriidurabile a resurselorpiscicoleşimenţinereaunuiechilibrustabilîntreacesteresurseşicapacitateafloteicomunitare de pescuit;- Întărireacompetitivităţiişi a viabilităţiioperatoriloreconomici din sector;- Promovareametodelor de pescuitşiproducţieprietenoasefaţă de mediulînconjurător;- Asigurarea de sprijinadecvatpentruoamenii care activeazăîn sector;- Sprijinireadezvoltăriidurabile a zonelorpiscicole.FEP estestructuratpe 5 axe prioritare:1. Adaptareafloteicomunitare de pescuit;2. Acvacultură, pescuitul intern, procesareşi marketing;3. Măsuri de interescomun;4. Dezvoltareadurabilă a zonelorpescăreşti;5. Asistenţătehnică.

25. Fondulde CoeziuneFondulde Coeziuneajutăstatelemembre cu un produsnaţional brut (PNB) pe cap de locuitor de maipuţin de 90% din media comunitarăsă-şireducădiferenţeledintrenivelurile de dezvoltareeconomicăşisocialăşisă-şistabilizezeeconomiile.Fondulde Coeziunesusţineacţiuniîncadrulobiectivului „Convergenţă” şi se află sub incidenţaaceloraşireguli de programare,degestionareşi de control ca încazul FSE şi FEDR.Pentruperioada 2007-2013, Fondul de Coeziune se adreseazăurmătoarelorţări:Bulgaria, Cipru,Estonia,Grecia,Letonia,Lituania,Malta,Polonia,Portugalia,Republica Cehă,România, Slovacia,SloveniaşiUngaria.Spaniaesteeligibilă,pebazătranzitorie,deoarece PNB-ulsăupe cap de locuitoreste inferior medieiînregistratepentruUniuneaEuropeană cu 15 state membre.Fondulde Coeziunefinanţeazăacţiuni care fac parte din următoareledomenii:- reţeletranseuropene de transport, în special proiecteleprioritare de intereseuropean definite de UniuneaEuropeană;- mediu. Înacest context, Fondul de Coeziunepoateinterveni, de asemenea, înproiecte din domeniulenergieisau al transporturilor, atîtavremeceacesteaprezintăavantajeclarepentrumediu: eficacitateenergetică, utilizarea de surse de energieregenerabile, dezvoltareatransportuluiferoviar, sprijinireaintermodalităţii, consolidareatransporturilorpublice etc.SuspendareaasistenţeifinanciarefurnizateprinintermediulFondului de Coeziune se produce prindeciziaConsiliului (hotărând cu majoritatecalificată) încazulîn care un stat membru care înregistrează un deficit public excesiv nu a pus capătsituaţieisauacţiunileîntreprinse se dovedesc a finecorespunzătoare.

26. FonduristructuraleFondurileStructuralesuntinstrumentefinanciare, administrate de cătreComisiaEuropeană, al cărorscopestesăacordesprijin la nivel structural.InstrumenteleStructuralereprezintă un important complement al politicilornaţionaleşi, atît direct cît şiprintr-un efect de pîrghie, contribuie la dezvoltareaarmonioasă a UE ca întreg, precumşi la promovareaunuimediudurabil. Ambele au o mare importanţăpentru a obţine o creşteredurabilă a pieţeimunciişi a concurenţei.Sprijinulfinanciar din FondurileStructuraleestedestinat, în principal, regiunilormaipuţindezvoltate, înscopul de a consolidacoeziuneaeconomicăşisocialăînUniuneaEuropeană.Pentruperioada 2007-2013,principiile stabilitesunt:- Principiulcomplementarităţii, consistenţei, coordonăriişiconformităţii;- Principiulprogramării; - Principiulparteneriatului;- Principiulintervenţiei la nivelteritorial;- Principiulintervenţieiproporţionale;- Principiulmanagementuluiîmpărţit; - Principiuladiţionalităţii;- Principiulegalităţiidintresexeşinediscriminării.

27. FondurileStructuralecontribuie la 3 obiectivestrategice ale Politicii de CoeziuneEconomicăşiSocială a UniuniiEuropene:- Convergenţasaureducereadecalajelor de dezvoltaredintreregiuni. Statele pot solicitafinanţarepentruregiunile care au PIB/capita sub 75% din media europeană.- Competitivitatearegionalăşiocupareaforţei de muncă. Statele pot solicitafinanţarepentruregiunile care nu sunteligibilepentruobiectivulConvergenţă.- Cooperareateritorialăeuropeană.ProgrameleFondurilorStructuralesuntsubiectul a douăpriorităţiorizontale, care trebuiesă fie încorporateîndefinireaşiimplementareamăsurilorfinanţate de FondurileStructuraleşi de Fondul de Coeziune: dezvoltareadurabilă, care include conformitatea cu legislaţiacomunitara de protecţie a mediuluişi a naturiişiegalitateaîntrebărbaţişifemei. Încorporarealorîntoatepoliticile nu este o opţiune, ci o obligaţie.FondurileStructurale nu se alocă direct proiectelorselectate de Comisie. Întimpcepriorităţileprincipale ale unui program de dezvoltaresunt definite încooperare cu Comisia, selecţiaproiectelorşimanagementullorsuntînresponsabilitateaautorităţilornaţionaleşiregionale.

28. FSE  -Fondul Social EuropeanFondulSocial European (FSE) estedestinatsăîmbunătăţeascăcalitatealocurilor de muncăşiposibilităţile de ocupare a forţei de muncăînUniuneaEuropeană.Fondul Social European (FSE) esteunuldintrefondurilestructurale ale UE, creatpentru a reduce diferenţele cu privire la standardele de viaţăşiprosperitateînregiunileşistatelemembre ale UE şi,prinurmare, pentru a promovacoeziuneaeconomicăşisocială.ÎnfiinţatprinTratatulfondator de la Roma din 1957,Fondul Social European estecelmaivechidintrefondurilestructurale ale UE. Deşicreştereagradului de ocupare a forţei de muncă a fostîntotdeaunaprincipalulsăuobiectiv,FSE a continuatsă-şimodificefocalizarea de-a lungulanilor, astfelîncît săpoată face faţăcerinţelorprezentului.FSE se dedicăpromovăriiocupăriiforţei de muncăînUE.Elajutăstatelemembresăechipezemaibinecompaniileşiforţa de muncă din Europapentru a face faţănoilorprovocărimondiale. Pescurt:- Finanţarea se acordăîntoateregiunileşistatelemembre, în special încelemaipuţindezvoltate economic.- Este un element cheie al strategieieuropenepentrudezvoltareaşiocupareaforţei de muncă, avîndscopul de a îmbunătăţiviaţacetăţenilor UE oferindu-le susţinerepentrudezvoltareaabilităţilorşi perspective maibunepentruobţinereaunui loc de muncă.- Înperioada 2007-2013, aproximativ 75 de miliarde de euro vorfialocateregiunilorşistatelormembre ale UE pentru a-şirealizaobiectivele.

29. Bugetulşistrategia FSE suntnegociateşidecise de cătrestatelemembre ale UE,Parlamentul European şiComisie. Peaceastăbază, statelemembreîmpreună cu ComisiaEuropeanăplanificăprogrameoperaţionalepe o perioadă de şapteani.Programeleoperaţionalesuntapoiimplementateprintr-un număr mare de organizaţii,atît însectorulprivat,cît şiîncelpublic.Acesteorganizaţiicuprindautorităţinaţionale,regionaleşilocale,instituţiieducaţionaleşi de pregătire,organizaţiineguvernamentale (ONG-uri) şisectorul de voluntariat,precumşipartenerisociali,deexemplusindicateşicomitete de întreprinderi,asociaţiiindustrialeşiprofesionaleşicompaniiparticulare.Finanţarea de către FSE estedisponibilăprinregiunileşistatele membre.FSE nu finanţeazăproiecte direct de la Bruxelles.Fiecarestat membruconvineîmpreună cu ComisiaEuropeanăasupraunuiasaumaimultorprogrameoperaţionalepentrufinanţarea FSE pentruperioada 2007-2013,aşa cum procedeazăregiunile care au propriileprogrameoperaţionale (nu toate). Programeleoperaţionalestabilescpriorităţilepentruintervenţia FSE şiobiectivelelor.Programeleoperaţionalesuntaplicateprinproiecteindividualedesfăşurate de organizaţiileparticipante (cunoscute sub numele de „beneficiari ).Un beneficiarelaborează un proiect, depunecandidaturapentrufinanţareşi, dacăaceastaesteacordată, aplicăproiectul.Beneficiariiproiectelor FSE pot fi de multetipuridiferite: administraţiipublice,ONG-urişipartenerisocialiactiviîndomeniulocupăriiforţei de muncăşi al integrăriisociale.

30. FSUE – Fondul de Solidaritate al UniuniiEuropeneFSUE vine încompletareabugetuluialocat de statelemembreînvederealuăriiunormăsuriurgente, printre care se numără:- repunereaimediatăînfuncţiune a infrastructuriişi a echipamentelorîndomeniulenergiei, apeipotabile, apeloruzate, transportului, telecomunicaţiilor, sănătăţiişiînvăţămîntului- punerea la dispoziţie a unorspaţii de cazaretemporareşi a serviciilor de urgenţă, pentru a acoperinevoileimediate ale populaţiei- securizareaimediată a infrastructurilor de prevenireşiluareaunormăsuri de protecţie a patrimoniului cultural- curăţareazonelorsinistrate, inclusiv a zonelornaturale.FSUE nu a fostcreat cu scopul de a acoperitoatecosturile generate de dezastrelenaturale. Fondul se limitează, înprincipiu, la pagubele care nu facobiectulasigurărilorşi nu compensează, de exemplu, pierderilesuferite de persoanelefizice.Dealtfel,acţiunilepetermenlung,precumreconstrucţia de durată,reconversiaeconomicăsauprevenirea,potprimisusţinerefinanciarăprinintermediulaltorinstrumente, cum arfifondurilestructuraleşiFondul European AgricolpentruDezvoltareRurală.

31. GrotiusGrotius este un program european de sprijin al cooperăriijuridiceeuropeneînchestiuni de criminalitate.Grotius a avut ca ţintăprofesiilejuridiceşianumejudecătorii, procurori, avocaţipledanţi, cadreleuniversitareşipersonalulştiinţific, funcţionariiministerelor, ofiţerii de urmărirepenală, instanţele de ofiţeri, executorijudecătoreşti, interpreţi din cadrulinstanţelorşialţiprofesioniştiasociaţisistemuluijudiciar.Grotius a finanţatprograme de formare, precumşischimburi de experienţă de lucru, organizarea de reuniuni, studiişicercetare, precumşidifuzarea de informaţii.Instrument european de microfinanțare ProgressInstrumentul Progress nu oferă direct finanţareantreprenorilor, cipermiteinstituţiilorfinanciaresăoferemaiuşorîmprumuturiţărilor UE. Acestlucrupoatefirealizatîndouămoduri: prinacordarea de garanţiifurnizorilor de microfinanţare, împărţind cu aceştiariscul de pierdereşiprinconsolidareacapacităţii de finanţarepunându-le la dispoziţiealteprodusefinanciare (ex. împrumuturişiparticipare la capital).

32. IPA – Instrumentul de asistentăpentrupreaderareInstrumentulde asistenţăpentrupreaderare (IPA) le oferăţărilor candidate şipotenţial candidate sprijinfinanciarpentru ca acesteasăpoată introduce reformelepoliticeşiinstituţionalenecesare,înconformitate cu standardeleeuropene.Componentadezvoltarea resurselorumane, reprezentîndunuldintredomeniile de intervenţie ale IPA, pregăteşteţările candidate pentruprogramarea, gestionareaşiimplementareafondurilor FSE. Alături de Fondul Social European, IPA sprijinăproiectele care vizeazăameliorareacalităţiicapitaluluiuman, sporireanumăruluişi a calităţiilocurilor de muncăşicombatereaexcluziuniisocialeşi a discriminării.ISPA – Instrument for Structural Policies for pre-AccesionISPA (înengleză – Instrument for Structural Policies for Pre-Accession) este un program al UniuniiEuropene care finanţeazăînţările candidate, înperioada 2000-2006, proiecte de infrastructurăîndomeniultransporturilorşi al protecţieimediului.Lansatînanul 2000, ISPA a fostunuldintreceletreiinstrumente de finanţare care, împreună cu PhareşiSapard, sprijinăţările candidate înpregătirealorpentruaderare. Bazatpeprincipiilefundamentale ale Fondului de Coeziune, ISPA finanţeazăproiecteîndomeniileprioritare ale UE: infrastructuri de mediuşi de transport.ObiectiveleISPA au fosturmătoarele:-familiarizareaţărilor candidate cu politicile, procedurileşiprincipiile de finanţare ale UE;- Săsprijineţărilebeneficiareînvedereaalinieriistandardelorlor de mediu la cele ale UniuniiEuropene;- Săextindăşisăconectezereţelele de transport proprii cu cele trans-europene.

33. ProgramulPROGRESSPROGRESS esteprogramul UE pentruocupareaforţei de muncăşisolidaritatesocială. A fostcreatpentru a sprijinifinanciarpunereaînaplicare a obiectivelorUniuniiEuropeneprivindocupareaforţei de muncă, afacerilesocialeşiegalitatea de şanse, conform prevederilor din Agenda socială. De asemenea,acest program contribuie la realizareastrategiei de la Lisabonaprivindcreştereaeconomicăşicrearea de locuri de muncă.PROGRESSa demaratîn 2007 şiesteprevăzutpânăîn 2013, funcţionândalături de Fondul Social European (FSE).ProgramulPROGRESS estedestinatsăsprijinedezvoltareapoliticilorcomunitare din următoareledomenii:*ocupareaforței demuncă;*condițiile demuncă;*egalitateaîntrebărbațișifemei;*protecțiasocialășiincluziuneasocială;*diversitateaşiluptaîmpotrivadiscriminării.Priorităţilede finanţare ale programuluisuntstabilite la începutulfiecărui an. Ulterior, se lanseazăcereri de oferteşicereri de propuneri, înbazacărora se acordăsprijinfinanciar.