Cercetarea stiinfica din Romania, in perspectiva integrarii europene: un punct de vedere - PowerPoint PPT Presentation

pearly
cercetarea stiinfica din romania in perspectiva integrarii europene un punct de vedere n.
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
Cercetarea stiinfica din Romania, in perspectiva integrarii europene: un punct de vedere PowerPoint Presentation
Download Presentation
Cercetarea stiinfica din Romania, in perspectiva integrarii europene: un punct de vedere

play fullscreen
1 / 30
Download Presentation
Cercetarea stiinfica din Romania, in perspectiva integrarii europene: un punct de vedere
82 Views
Download Presentation

Cercetarea stiinfica din Romania, in perspectiva integrarii europene: un punct de vedere

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

  1. Cercetarea stiinfica din Romania, in perspectiva integrarii europene: un punct de vedere Dan Dascalu Simpozionul national “Cercetarea romaneasca intre cerere si oferta” Bucuresti, 8 iunie 2005

  2. Un moment de rascruce • Integrarea europeanareprezinta o sansa ca cercetarea romaneasca sa contribuie la noi descoperiri si la dezvoltarea/aplicarea de noi tehnologii. Aceasta integrare implica competitivitate, cooperare si specializare, la fel ca in activitatile economice). • Pentru a deveni o tara cu o economie competitiva, este esential ca Romania sa gaseasca o “traiectorie de intampinare” pentru a avansa mai rapid decat altii. Strategia de dezvoltare nationala trebuie sa vada in cercetarea romaneasca, integrata in ERA, calea de a gasi aceasta traiectorie. • Dezvoltarea, atragerea, mentinerea competentelor (in special in cercetarea avansata si noile tehnologii) este de natura sa atraga investitii si sa creasca prosperitatea (crescand pe aceasta cale cheltuielile destinate cercetarii, atat din fonduri publice cat si private).

  3. O sansa care nu trebuie ratata ... • Noua orientare a MEdC, spre integrarea europeana, aduce promovarea unui “program de cercetare de excelenta”. • Concomitent, se continua activitatea de pregatire a unei propuneri de strategie (licitatie pentru proiect prioritar). • Parte a strategiei nationale de dezvoltare 2007-2013 (UE) • Aceste sanse nu trebuie ratate .............comunitatea stiintifica are un rol

  4. Cuprins • “Obiectivul Lisabona” si integrarea Romaniei in UE si in ERA • Scurta analiza a cercetarii din Romania • Un punct de vedere privind actiuni si prioritati in domeniu

  5. 1. “Obiectivul Lisabona” si integrarea Romaniei in UE si in ERA (1) • Obiectivul UE, lansat la Lisabona (2000) a fost acela de a deveni in termen de zece ani cea mai competitiva si dinamica “economie bazata pe cunoastere” din lume, rolul generarii de noi cunostiinte prin cercetare fiind subliniat in mod clar. Programul cadru de cercetare (2002-2006), PC6, precum si conceptul de spatiu european al cercetarii (ERA=European Research Area) urmau sa joace un rol esential. • In “economia bazata pe cunoastere” cercetarea nu mai poate fi separata de educatie si nici de aplicarea in economie, toate cele trei activitati fiind laturi ale aceluiasi proces, proces care evolueaza foarte rapid.

  6. 1. “Obiectivul Lisabona” .....(2) • Obiectivul Barcelona, lansat ulterior, consta in finantarea cercetarii la nivelul de 3% din PIB, din care 1% din fonduri publice). Aceste eforturi ale UE au loc in conditiile in care Statele Unite si Japonia investesc in cercetare mai mult decat UE. Desi in anumite domenii UE este la nivel de excelenta si detine prioritati mondiale, cercetarea din Europa este excesiv de fragmentata si exista dificultati in valorificare (transfer in economie). • Balanta comerciala a UE in exportul de inalta tehnologie este deficitara. Este clar ca nu UE este leader-ul in acest moment, SUA continuand sa fie deschizatoare de drumuri si sa beneficieze cel mai mult (inclusiv economic) de inalta tehnologie. • UE sufera si datorita exodului de competente (brain-drain), avand in momentul de fata nevoie de un numar suplimentar de 700.000 de cercetatori. • Comisia Europeana: “Investing in research”: rolul fondurilor publice

  7. 1. “Obiectivul Lisabona” .....(3) • Obiectivul “Lisabona” redefinit. • Este limpede ca in momentul de fata obiectivul Lisabona nu va putea fi indeplinit in termen, dar el nu va fi abandonat de catre noua Comisie Europeana. • Noul Comisar pentru Cercetare vorbeste de “cunoasterea aplicata in dezvoltare”. • Uniunea Europeana preconizeaza ca urmatorul program cadru pentru cercetare (PC7) sa aiba o finantare dubla fata de PC6, la nivel de 10 miliarde de euro pe an. In plus, acesta va fi si mai lung decat precedentele (6 ani in loc de 4). • Incertitudini financiare! • Programul cadru 7 va asigura continuitatea cu PC6, dar va fi adaptat “din mers” atunci cand se va dovedi necesar (structura flexibila).

  8. 1. “Obiectivul Lisabona” .....(4) • Romania in UE si ERA (“piata comuna a cercetarii”)? • Cercetarea este vitala si in Romania • Romania integrata in UE are nevoie de: • O masa critica: numai prin colaborare! • Fonduri suplimentare (infrastructura!) • Modele si asistenta • O perspectiva pe termen lung • O politica proprie (inclusiv o cooperare internationala mai larga)

  9. Cuprins • “Obiectivul Lisabona” si integrarea Romaniei in UE si in ERA • Scurta analiza a cercetarii din Romania • Un punct de vedere privind actiuni si prioritati in domeniu

  10. Cercetarea – o prioritate? • Desi este nominalizata ca o prioritate de interes national, cercetarea nu a facut pana in prezent obiectul unei evaluari aprofundate si al unei politici pe termen lung. • Cercetarea nu a fost o prioritate • Domeniul are o “imagine” nefavorabila • Aceasta nu inseamna ca tot ce s-a facut pana acum trebuie blamat sau ignorat

  11. Supravietuirea a fost prioritara! • S-a pus un accent aproape exclusiv asupra mentinerii sistemului existent: cuvantul de ordine la nivelul institutiilor a fost “supravietuirea”, iar principala problema a fost aceea a fondurilor. • O lunga perioada de timp (pana la actualul PNCDI) s-au finantat in paralel diverse institute si firme, fara sa se puna problema eficientei economice a rezultatelor. • Nu a avut loc o restructurare institutionala si nici o reevaluare a sistemului de management in cercetare.

  12. Cunoasterea potentialului real • Datele existente arata scaderea dramatica a numarului de cercetatori, cresterea mediei de varsta, reducerea fondurilor atrase din industrie, existenta unei baze materiale de regula uzate fizic si moral. • Adevaratul potential al cercetarii romanesti nu este cunoscut si primul lucru care trebuie facut este inventarierea completa si unitara a resurselor umane si materiale. Lipseste si informatia privind utilizarea investitiilor facute in ultimii zece ani, ca si o inventariere a “bunelor practici” sau “istoriilor de succes”. • Aceasta informatie trebuie sa fie usor accesibila tuturor celor implicati • Informatia si comunicarea: probleme si pentru Europa!

  13. Aplicarea cercetarii • Aplicarea cercetarii in economie se face cu dificultate (un sistem de transfer de tehnologie si inovare abia incepe sa functioneze). • Contributia cercetarii din fonduri publice sau private la competitivitatea economica si la dezvoltare este modesta • Pentru sanse reale de aplicare cercetarea trebuie sa fie competitiva pe o piata globala • S-au creat clisee, gen “fabricat in Romania” • Trebuie studiata si adaptata experienta existenta in alte tari (modelele “universale” nu functioneaza) • Inovarea se manifesta “local” sau “regional” • Anumite centre universitare pot progresa rapid

  14. Si totusi ceva s-a facut …… • In ultimii ani s-a acumulat si o experienta pozitiva in cadrul programelor din PNCDI, dar acesteia i se acorda prea putina atentie. • Nu a avut loc o restructurare institutionala si nici o reevaluare a sistemului de management in cercetare. • In cazul proiectelor prioritare care au finantat in 2003-2004 studii “de strategie” exista tendinta de ignorare sau respingere in bloc a acestora, fara o examinare critica (unele informatii sau propuneri pot fi utile). • Exista deja o anumita experienta a cooperarii europene (participarea in proiecte, evaluatori, experti ….)

  15. Integrarea europeana (1) • Romania are deja acces la programele europene de cercetare si urmeaza sa devina membru al UE la 1 ianuarie 2007. Ce este important pentru integrarea europeana a cercetarii romanesti? Evident, cercetarea din Romania are probleme mult mai mari decat cea europeana. Pe de alta parte, Romania nu poate reduce decalajele economice fara o economie competitiva, care sa permita o valoare adaugata semnificativa, iar aceasta competitivitate necesita acces la noile tehnologii. Aceste tehnologii sunt bazate pe cunostiinte stiintifice multidisciplinare, care se dezvolta rapid.

  16. Integrarea europeana (2) • Sansa Romaniei consta in faptul ca UE, in care ne vom integra curand, face eforturi pentru atingerea unei mase critice in cercetare si faciliteaza colaborarea si atragerea de noi resurse, nu numai prin finantarea unor proiecte de cercetare realizate in colaborare, dar si prin acces la infrastructuri costisitoare, formarea de resurse umane, promovarea transferului de tehnologie pe plan regional, corelarea programelor nationale de cercetare, stimularea initiativelor gen “platforme tehnologice” etc.

  17. Integrarea europeana (3) • Integrarea in UE, ar trebui sa insemne si participarea la ERA, vazuta ca “o piata comuna a cercetarii”. • Ca si in cazul integrarii economice, cercetarea romaneasca va trebui sa dea dovada de competitivitate si specializare (evitand dispersarea eforturilor si reducand fragmentarea si chiar izolarea cercetarii). • Romania va trebui sa isi gaseasca rapid un loc in cercetarea europeana, invatand din experienta si chiar insuccesele altor tari si chiar ale UE. • Colaborarea la scara europeana este menita sa asigure masa critica si competitivitate. Rezultatele vor fi valorificate oriunde in Europa (si in lume), dar inovarea la scara locala sau regionala (alaturi de investitiile straine) ramane un aspect extrem de important pentru dezvoltare.

  18. Mangementul cunoasterii • Nu se poate face reforma in cercetare fara a intelege fenomenele din economia bazata pe cunoastere. Finantarea cercetarii trebuie sa creasca, dar inca si mai importanta este aplicarea unui complex de masuri: o politica curajoasa si flexibila, care sa exploateze acest moment de schimbare in Europa si in lume. • Lipsa reformei institutionale face ca “managementul cunoasterii” sa fie practic necunoscut (atentie, nu este vorba de management in general). Inchistarea administrativa si atmosfera de deruta, dezamagire si dezolare (amplificata de actiunile sindicale si campaniile de presa) fac acest mediu foarte putin atractiv pentru tinerii cercetatori.

  19. Un alt stil • Transparenta • Credibilitatea • O alta imagine

  20. Cuprins • “Obiectivul Lisabona” si integrarea Romaniei in UE si in ERA • Scurta analiza a cercetarii din Romania • Un punct de vedere privind actiuni si prioritati in domeniu

  21. Gandirea in termenii economiei bazate pe cunoastere • Trebuie implicati principalii actori, sau “actionari” (“stakeholders”) • Simpozionul de fata • Educatia/instruirea si transferul de tehnologie/inovarea trebuie si ele considerate ca fatete ale procesului de generare, trasmitere si utilizare a cunoasterii, strans legata de generarea de cunostiinte stiintifice si tehnologice; • Programul CEEX • Caracterul global si derularea rapida a fenomenelor sunt alte elemente esentiale (strategia trebuie sa fie flexibila, pentru ca activitatile sa poata fi adaptate rapid). Nu exista solutii universale sau permanente

  22. Rolul cercetarii (in stiintele) fundamentale • PC7 recunoaste rolul cercetarii fundamentale. Dezbaterea ramane. • Tehnologia se bazeaza intr-o masura mult mai mare pe stiinta • Problemele “reale” sunt multidisciplinare • Aplicarea noilor cunostiinte din stiintele fundamentale se face mult mai rapid. • Cercetarea in stiintele fundamentale este o parte inseparabila a procesului de cercetare, dezvoltare, inovare • Orientarea timpurie catre aplicatii poate fi contraproductiva!

  23. Repere • Cresterea finantarii din fonduri publice • Finantarea privata? • Programul de cercetare de excelenta • Sanse si riscuri • Tematica si tipuri de proiecte? • Strategia 2007-2013 • Exercitiu de “foresight”? • Reforma institutionala • Sistemul cercetarii • Rolul comunitatii stiintifice • Organizatiile de cercetare • Cultura de organizatie

  24. Inventarierea resurselor. • Un prim inventar al resurselor umane si materiale trebuie sa se faca cu ajutorul bazelor de date electronice interactive (completate si aduse la zi de catre cei care gestioneaza aceste resurse); bazele de date trebuie sa fie accesibile public pe Internet, pentru ca eventualele inadvertente sa poata fi sesizate de terti; • Evaluarea aprofundata a resurselor trebuie sa fie legata de potentialul real al colectivelor de cercetare, dovedit prin rezultate, cooperari interne si internationale. • Care sunt domeniile in care avem resurse si sanse mai mari de performanta?

  25. Sistemul si componentele sale • Prioritatea restructurarii sau consolidarii organelor de decizie, consultative sau de suport (inclusiv pe langa Comisia Europeana); • Prioritatea aliantelor cu alti “actori” la scara nationala • Aria (spatiul) romanesc al cercetarii. Conceptul trebuie definit .......... O integrare (colaborare): • Pe “orizontala” (cercetare multidisciplinara) • Pe “verticala” (organizatii cu functii complet diferite) • Tipurile de organizatii si …. numarul lor! • Comunitatea stiintifica

  26. Domenii si tematici • Prioritatea tematicilor pe care este finantata cercetarea. Cum trebuie (sau nu trebuie) facuta selectia? • Posibilele argumente in favoarea unui domeniu/ subdomeniu pot fi legate de potentialul existent, corelarea cu tematica din PC7, posibilitatile de valorificare a cercetarii, parteneriatele internationale. • Nu se poate face selectie exclusiv prin ancheta tip foresight sau prin statistici. Dezbaterile si deciziile “politice” nu pot fi evitate

  27. Colaborari internationale • Integrarea europeana reclama integrare si specializare. In legatura cu rolul esential al cercetarii finantate din fonduri publice trebuie inteleasa si adaptata politica europeana legata de obiectivul Barcelona (institutile publice sustin cercetarea privata prin formarea de specialisti, asigurarea de servicii); • Prefigurarea colaborarilor bilaterale sau multilaterale cu tarile europene, dar si cu alte tari din afara UE (este vorba de programe comune sau corelate de cercetare pe anumite domenii si nu de clasicele “bilaterale”); • Corelarea programelor nationale de cercetare • Competitii comune pentru grupuri de tari • Rolul regional al Romaniei este o componenta esentiala a actualei guvernari; tara noastra poate construi (cu sprijin din vest) “avanposturi” de inalta tehnologie?

  28. Problemele de management • Managementul cunoasterii (cum se genereaza, se transmite si se utilizeaza cunoasterea): important la toate nivelele, esential pentru strategie. • Managementul pe programe • S-a castigat experienta: mai multa flexibilitate si delegarea responsabilitatilor • Corelarea cu programele europene • Experimentarea de noi “instrumente” (retele de facilitati, platforme si poli tehnologici etc.) • Mangementul pe proiecte • Esential in cultura de organizatie • Mangementul orientat spre tineri • Atragerea si formarea de tineri • Promovarea de tineri (responsabilitati)

  29. Constructia institutionala • Redefinirea sistemului institutional, pe toata scara (inclusiv unitatile de cercetare) • Evaluarea si acreditarea unitara la nivel national • O cultura de organizatie adaptata “managementului cunoasterii” si competitiei pe scara globala • Noi “instrumente” si infrastructuri • Retele de cercetare • Retele de facilitati • Poli tehnologici (integrare “pe verticala”) etc. • “Clustere” locale • Restructurarea sistemului institutional public • Sustinerea cercetarii private

  30. In loc de concluzii • Integrare europeana, dar nu oricum • Modelele europene (si nu numai) sunt extrem de diverse: trebuie sa alegem si sa inovam • Ocaziile ratate se razbuna • Un program de cercetare de excelenta ar trebui sa dispuna de o organizare de excelenta • Rolul comunitatii stiintifice • O experienta care nu trebuie irosita