Download
slide1 n.
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
IRADIEREA ALIMENTELOR M. Cutrubinis Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Ho PowerPoint Presentation
Download Presentation
IRADIEREA ALIMENTELOR M. Cutrubinis Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Ho

IRADIEREA ALIMENTELOR M. Cutrubinis Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Ho

411 Views Download Presentation
Download Presentation

IRADIEREA ALIMENTELOR M. Cutrubinis Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Ho

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

  1. IRADIEREA ALIMENTELOR M. Cutrubinis Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”, Atomistilor 407, Magurele, jud. Ilfov, RO-077125 Iradierea alimentelor, Centrul IRASM, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”

  2. INTRODUCERE • Iradierea alimentelor = expunerea acestora intr-un camp de radiatii ionizante. • Tratament Parametri  -Tratament termic -temperatura, timp -Iradiere -D = energie transferata/masa = doza; gray (Gy); 1Gy = 1J/kg • Aditiv Efecte -Sarea -inhiba dezvoltarea microorganismelor -Iradiere -distruge bacteriile patogene, -incetineste procesul de alterare -inhiba procesul de incoltire -incetineste coacerea fructelor si legumelor • Procesul nu induce radioactivitate, indiferent de doza de iradiere. Iradierea alimentelor, Centrul IRASM, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”

  3. Iradierea poate extinde perioada de pastrare a capsunelor Iradierea alimentelor, Centrul IRASM, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”

  4. CINE ESTE INTERESAT DE IRADIEREA ALIMENTELOR • Alaturi de metodele traditionale de conservare a alimentelor, dar nu in competitie cu acestea, tehnologia de iradiere castiga teren si din ce in ce mai multa incredere, pe masura evidentierii avantajelor comparative: eficienta, rapiditate, trasabilitate • Primele cercetari si brevete - Anglia si SUA, 1905 • Astazi, peste 40 tari au eliberat brevete pentru tratarea a ~60 tipuri de alimente de la condimente, cereale, fructe, legume, pana la carne de pui dezosata, carne rosie, fructe de mare, chiar produse prelucrate (carnati, branza) Iradierea alimentelor, Centrul IRASM, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”

  5. Iradierea poate largi mult comertul de fructe si legume Iradierea alimentelor, Centrul IRASM, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”

  6. REGLEMENTARI INTERNATIONALE • In 1983 Comisia «Codex Alimentarius» a elaborat un standard pentru alimentele iradiate, Codex General Standard for Food Irradiation. Acesta s-a bazat pe concluziile Joint Expert Committee on Food Irradiation (experti WHO, FAO si IAEA) - “The irradiation of any food commodity up to an overall average dose of 10 kGy presents no toxicological hazards, requires no further testing and introduces no special nutritional and microbiological problems in food” • In 1997 o comisie similara de experti WHO, FAO si IAEA, desfiinteaza si limita de 10 kGy - “Food irradiation technology is safe to such a degree that as long as the sensory qualities of food are retained and harmful microorganisms are destroyed, the actual amount of ionizing radiation applied is ofsecondary consideration” • ISO/CD 22810:2005, Food irradiation - Good processing practices for the irradiation of foods intended for human consumption (ISO/TC 34 Food products). La doza administrata se precizeaza: “on agreement between irradiator operator and customer” Iradierea alimentelor, Centrul IRASM, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”

  7. Iradierea este o metoda unica pentru siguranta microbiana a alimentelor crude Iradierea alimentelor, Centrul IRASM, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”

  8. LEGISLATIA UE SI ROMANEASCA • Directiva cadru 1999/2/EC -aspecte generale si aspecte tehnice -etichetarea alimentelor iradiate -conditii de autorizare a iradierii alimentelor • Directiva de implementare 1999/3/EC -lista alimentelor si a ingredientelor alimentare care pot fi tratate cu radiatii ionizante: “dried aromatic herbs, spices and vegetable seasonings” -nivel maxim al dozei totale medii de tratament: 10 kGy • “NORME privind alimentele si ingredientele alimentare tratate cu radiatii ionizante” aprobate prin Ordinul comun MSF (855/23.11.2001), MAAP (98/4.03.2002) si CNCAN (90/14.03.2002) aparut in MO-I, nr 281/25.04.2002 • “Ordin privind aprobarea Listei cu alimentele si ingredientele alimentare si dozele maxime la care acestea pot fi tratate cu radiatii ionizante, in vederea autorizarii introducerii lor pe piata” – Ordin MSP 870/10.07.2006 aparut in MO-I, nr 632/21.07.2006 -plante aromatice uscate, condimente si ingrediente vegetale Iradierea alimentelor, Centrul IRASM, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”

  9. Pierderile datorate incoltirii cartofilor pot fi prevenite prin iradiere Iradierea alimentelor, Centrul IRASM, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”

  10. CONJUNCTURA PREZENTA • Interesul in tratarea alimentelor prin iradiere creste ca urmare a: -pierderilor masive de recolta prin infestare si contaminare -cresterea incidentei toxiinfectiilor alimentare -mondializarii – dezvoltarea comertului cu produse alimentare conduce la necesitatea unor standarde de calitate a produselor si a unor masuri de protectie a ecosistemelor • Restrictionarea alternativelor -interdictia utilizarii unor fumiganti (ex. bromura de metil) pentru tratarea cerealelor din silozuri si altele Iradierea alimentelor, Centrul IRASM, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”

  11. Iradierea este o metoda de decontaminare microbiana a condimentelor total libera de reziduuri Iradierea alimentelor, Centrul IRASM, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”

  12. CANTITATI COMERCIALIZATE • Anual sunt tratate alimente: 105 t; nu toate intra in comertul international • Un factor care influenteaza viteza de adoptare a iradierii alimentelor este acceptanta publica, ce se poate obtine doar printr-o informare onesta si completa • Contrar asteptarilor, in SUA s-a demonstrat cresterea increderii consumatorului corect informat in alimentele iradiate • In Romania nu se iradiaza alimente si nu se gasesc alimente cu semnul radura pe eticheta, ceea ce nu inseamna neaparat ca nu se comercializeaza alimente iradiate Iradierea alimentelor, Centrul IRASM, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”

  13. Pentru controlul insectelor iradierea este o alternativa eficienta la fumigare Iradierea alimentelor, Centrul IRASM, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”

  14. DOZE UTILIZATE / SCOPURILE IRADIERII • Doze < 1 kGy: -inhibarea incoltirii (cartofi, ceapa, usturoi); -intarzierea maturarii/coacerii (fructe); -dezinsectie (cereale); -inactivarea parazitilor/carantina (fructe) • Doze 1-10 kGy: -reducerea contaminarii microbiene (condimente, legume, fructe deshidratate, carne) -eliminarea patogenilor (carne, praf de oua) • Doze > 10 kGy: -control microbian (condimente) -sterilizare - hrana pentru bolnavi imunodeficienti, soldati, cosmonauti Iradierea alimentelor, Centrul IRASM, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”

  15. Aplicatiile iradierii alimentelor Iradierea alimentelor, Centrul IRASM, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”

  16. ESTE IRADIEREA UN PANACEU SAU POATE FI UN TRUC? • Nu • Nu poate transforma un aliment depreciat / toxic intr-un aliment hranitor / netoxic • Daca hrana are gust, miros, culoare ce indica deprecierea, ea nu poate fi “salvata” prin iradiere • Microrganismele vor dispare, dar rezultatul metabolismului acestora, tradat prin caracteristicile organoleptice este o indicatie de «malpraxis» Iradierea alimentelor, Centrul IRASM, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”

  17. Este necesara folosirea acestei tehnologii? Iradierea alimentelor, Centrul IRASM, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”

  18. DETECTIA ALIMENTELOR IRADIATE • Cerinta relativ recenta si aproape exclusiva a UE (10 standarde europene) • Motivatie -necesitatea ca teste de rutina sa determine cand un produs a fost iradiat sau nu pentru a se putea controla piata • Scopuri -depistarea alimentelor iradiate care nu sunt etichetate corespunzator -depistarea alimentelor neiradiate care sunt vandute ca iradiate • Rezultate scontate -protectia consumatorilor si pastrarea / cresterea increderii lor in piata alimentara Iradierea alimentelor, Centrul IRASM, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”

  19. Iradierea nu induce radioactivitate in aliment precum si fructul expus la soare nu emite lumina Iradierea alimentelor, Centrul IRASM, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”

  20. SITUATIA IN AFARA UE • In afara UE nu exista decat preocupare stiintifica pentru detectia alimentelor iradiate • In multe state din Asia, Africa si America Latina nu e necesara nici macar etichetarea alimentelor iradiate • In SUA, FDA a propus (04.04.2007) revizuirea reglementarilor privind etichetarea alimentelor iradiate: -etichetarea alimentelor iradiate necesara numai cand iradierea cauzeaza schimbari in proprietatile organoleptice, nutritionale sau functionale ale produsului -este permisa folosirea termenului de “pasteurizat” pentru a descrie alimentele iradiate Iradierea alimentelor, Centrul IRASM, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”

  21. Integritatea alimentului iradiat este bine stabilita Iradierea alimentelor, Centrul IRASM, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”

  22. Produsii radiolitici formati prin iradiere sunt similari cu produsii termolitici formati prin gatire Iradierea alimentelor, Centrul IRASM, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”

  23. Iradierea nu schimba in mod semnificantiv valoarea nutritiva a alimentului Iradierea alimentelor, Centrul IRASM, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”

  24. Ambalajele folosite uzual pentru alimente sunt corespunzatoare si pentru alimente iradiate Iradierea alimentelor, Centrul IRASM, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”

  25. Costurile iradierii reprezinta o fractie mica a costului pretului produsului Iradierea alimentelor, Centrul IRASM, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”

  26. Comertul cu alimente iradiate se practica Iradierea alimentelor, Centrul IRASM, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”

  27. Utilizarea pe plan mondial a iradierii alimentelor Iradierea alimentelor, Centrul IRASM, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”

  28. VA MULTUMESC Iradierea alimentelor, Centrul IRASM, Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara “Horia Hulubei”