Delta Dunarii

1. Delta Dunarii PinghireacBogdan

2. Situată la graniţa dintre România şi Ucraina şi împărţită de acestea, are o suprafaţă de 4150 kmp din care România deţine 82% din suprafaţa totală (3446 kmp). Ea ocupă locul al trilea în Europa, şi locul 22 în lume ca mărime. • Unică în Europa prin frumuseţea peisajului, vegetaţia şi fauna pe care le adăposteşte, Delta Dunării constituie totodată unul dintre cele mai originale şi pitoreşti locuri din lume. Datorită aşezării ei geografice şi abundenţei de hrană, Delta Dunării este cel mai important loc de popas al păsărilor migratoare între regiunea arctică şi cea tropicală.

3. Peşti În Deltă trăiesc peste 110 specii de peşti dintre care 75 sunt de apă dulce. Dintre speciile de peşti întâlnite aici, un loc aparte îl ocupă sturionii marini: păstruga, morunul, nisetrul (de la care provin icrele negre), precum şi sturionii de apă dulce: cega şi viza.

4. Plante • Flora Deltei cuprinde 955 de specii. Înspre zona malurilor, pe luciul apei se dezvoltă nufărul alb, şi fratele său, nufărul galben. Mlaştinile întreţin stufărişuri şi păpurişuri, în care speciile predominante sunt stuful şi papura. De multe ori, ghiolurile mai adânci sunt acoperite cu plauri, insule plutitoare formate din rădăcinile unite ale stufului şi ale altor specii cum ar fi feriga de baltă şi altele. În depresiunile dintre dune se dezvoltă stejarul, ulmul, plopul, frasinul, care formează păduri precum cele de la Letea şi Caraorman. Aceste relicve ale pădurilor mediteraneene de altă dată au un aspect exotic datorită prezenţei plantelor agăţătoare.

5. Faună Pelicani din Delta Dunării Conține mai mult de 320 de specii de păsări ca și 45 de specii de pește de apă dulce în numeroasele sale lacuri și japșe. Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colțuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterană) vin să cuibărească. Speciile majore de pești în cadrul Deltei Dunării sunt știuca și somnul.

6. Floră Vegetația Deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică mlaștinilor (stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitică) și ocupă 78% din totalul suprafeței. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei, fiind păduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurilefluviatile, fiind periodic inundate, , iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetație acvatică și plutitoare, ocupând 2% din suprafața deltei. De asemenea, există păduri pe câmpurile Leteași Caraorman și sunt alcătuite din stejar brumăriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurător, ulm, plante agățătoare.

7. Geomorfologie • Delta Dunării, situată în partea de N-V a Mării Negre, reprezintădin punct de vedere geomorfologic un relief de acumulare dezvoltat la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră.

8. Climă • Delta Dunării se încadrează în spațiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Spațiile acvatice plane și foarte întinse, acoperite în diferite grade cu vegetație, întrerupte de insulele nisipoase ale câmpurilor marine, alcătuiesc o suprafață activă specifică deltei și lagunelor adiacente, cu totul diferită de cea a stepelor pontice.

9. Populația • Populația deltei a fost totdeauna răzleață, mediul semi-acvatic nepermițând densități importante (densitatea medie este de 5 locuitori/km2). Vara, afluxul de turiști triplează populația, care la recensământul din 2002 se menținea la 14.583 locuitori, dintre care 12.666 români (87%), 1438 lipoveni (10%), 299 ucraineni diverși alți.