Moneda - definiţie, funcţii, evoluţie

1. Moneda- definiţie, funcţii, evoluţie Mihai Sebea

2. Cuprins • Definiţia banilor • Funcţii • Evoluţie • Agregatele monetare

3. 1. Definiţie • Chiar dacă sensul termenului “bani” poate fi înţeles diferit, pentru un economist acesta are un sens aparte. • Banii, moneda reprezintă orice activ general acceptat ca plată pentru bunuri şi servicii sau pentru returnarea unei datorii

6. Atenţie, a defini banii numai ca numerar este o abordare prea îngustă pentru un economist!

7. Conturi curente Depozite Cecuri Carduri

8. Unele clarificări • În primul rând trebuie să nu confundăm termenul bani cu avuţie • Când spunem “X” este bogat “are bani” înţelegem că are numerar, depozite dar şi alte tipuri de active etc. • Avuţia include deci şi active care nu pot fi utilizate general pentru plăţi: case, terenuri, obiecte de artă • Termenul bani nu trebuie confundat nici cu venituri • “Alex e o partidă bună, câştigă mulţi bani” • Venitul e un flux, iar banii, masa monetară reprezintă un stoc!

9. 2. Funcţiile banilor • Mijloc de plată • (atenţie - acceptare la nivel la naţional sau internaţional) • Etalon al valorii: • Unitate de măsură pentru bunuri, servicii, active financiare. • Instrument de rezervă, de economisire • Utilizaţi pentru operaţiuni viitoare, pe baza menţinerii puterii de cumpărare.

10. Mijloc de plată • În sistemul de barter: dubla coincidenţă de necesităţi; • Utilizarea banilor ca mijlocitor al schimbului promovează eficienţa economică, eliminând timpul folosit pentru a schimba între ele bunuri sau servicii • Mai mult, banii promovează eficienţa economică deoarece permit indivizilor să se specializeze.

11. Etalon al valorii În sistemul “Barter” regula N(N-1)/2 “price ratio” 10 produse = 45 preţuri 100 produse = 4950 preţuri 1000 produse = 499.500 preţuri Introducând banii vom avea 10 , 100 sau 1000 de preţuri!

12. Instrument de rezervă • Banii pot fi utilizaţi ca instrument de economisire, pentru a păstra puterea de cumpărare de la o perioadă la alta. • Banii nu reprezintă însă singura formă de economisire. • Alte active au şi avantaje suplimentare: • Dobânzi mai mari • Creşteri ale valorii nominale (creşterea preţurilor) • Asigură anumite servicii

13. De ce să mai păstrăm bani? Avantaje • Lichiditate • Manevrabilitate • Îşi menţin valoarea nominală Dezavantaje • Absenţa veniturilor, sau venituri mici • Reducerea puterii de cumpărare în perioadele inflaţioniste.

14. Problema inflaţiei • Calitatea banilor depinde de evoluţia preţurilor. Dublarea preţurilor reprezintă reducerea la jumătate a puterii de cumpărare; astfel în perioadele inflaţioniste indivizii nu îşi vor păstra economiile în această formă • Impactul inflaţiei se calculeză după formula: Preţul după n ani = Pa * (1 +i)n (Pa = preţ actual, i = rata anuală a inflaţiei) • Puterea de cumpărarea a unei unităţi monetare se calculează după formula:

15. “legende” din perioadele hiperinflaţioniste: • o geantă cu bani pentru a cumpăra o pâine; • oamenii se duceau cu roaba de bani la cumpărături; muncitorii erau plătiţi de câteva ori pe zi, primeau liber ca să poată cheltui banii; • Concluzie În asemenea perioade tranzacţiile tip barter devin dominante, costurile de tranzacţie cresc, producţia scade. Practic ne întoarcem la perioadele în care bani aveau o formă primitivă.

16. 3. Evoluţia formelor monedei • Moneda marfă (commodity money) – Un bun care poate fi utilizat ca bani. • Moneda bazată pe un etalon fizic (Commodity standard): – Unitate monetară a cărei valoare este total sau parţial acoperită de valoarea anumitor bunuri fizice cum ar fi aur sau argint. • Moneda fiduciară (Fiat money): – Un însemn care are valoare pentru că este acceptat ca bani (nu există valoare intrinsecă)

17. 4. Agregatele monetare • Banii sunt comensuraţi în economie prin agregatele monetare. • O definiţie generală: Un agregat monetar este un indicator statistic care regrupează diferitele forme de monedă. Agregatele monetare se clasifică în funcţie de lichiditate

18. Există diferenţe între ţări în măsurarea agregatelor, dar în general se întâlnesc concepte larg utilizate la nivel internaţional: • base money - Mo(banii băncii centrale sau high powered money), • narrow money (masa monetară în restrâns) şi • broad money (masa monetară în sens larg)

19. Federal reserve • M1 - Numerar, conturi curente, cecuri de călătorie (currency, checking account deposits, travelers checks) • M2 – M1 + alte active care permit emiterea de cecuri (conturi de depozit pe piaţa monetară), şi alte active (depozite la termen cu valoare nominală mică, conturi de economii, acorduri REPO overnight, Eurodollari overnight) • M3 – M2 + active cu lichiditate redusă (depozite la termen cu valoare nominală mare, acorduri REPO la termn, Eurodollars la termen)

20. Zona euro - BCE • M1 - masa monetară în sens restrâns Numerar în afara sistemului bancar Depuneri în cont curent • M2 - masa monetară intermediară M1 + depozite cu scadenţa până la doi ani, depozite rambursabile pe bază de înştiinţare prealabilă de până la trei luni • M3 – M2 + instrumente negociabile emise de instituţii financiare şi monetare (repo, titluri de debit cu scadenţa până la doi ani, unităţi de fond, titluri ale pieţei monetare - money market paper)

21. Agregatele monetare în zona euro

22. De reţinut!- Principale concluzii • Utilizarea banilor este foarte importantă pentru bunul mers al economiei! • O monedă este bună atunci când este utilizată! • Inflaţia este cel mai important factor care diferenţiază calitatea monedelor!

23. Întrebări • Care din expresiile următoare reprezintă definiţia banilor? • Câţi bani ai câştigat în ultima lună? • “Banii sunt ochiul dracului”. • Când merg la cumpărături mă asigur că am suficienţi bani

24. Într-o economie există 3 bunuri şi trei producători BunuriProducător Cereale Agricultor Brânză Fermier Vin Viticultor Dacă agricultorul vrea numai brânză, fermierul vrea numai vin, iar viticultorul vrea numai cereale, va avea loc comerţ între cei trei într-un sistem de barter? Ce avantaje ar aduce introducerea banilor într-o astfel de economie?

25. Daţi exemple de perioade hiperinflaţioniste în diverse ţări; • Calculaţi preţul viitor al unui produs de 100 de lei peste 10 ani, în cazul inflaţiei anuale de 2% şi 30% • Calculaţi puterea de cumpărare a unei unităţi monetare peste 10 ani, în cazul inflaţiei anuale de 2% şi 30%