1 / 20

Boboc Nicolae – doctor, șef-laborator Landșaftologie Ercanoglu Murat – doctor, profesor

Utilizarea GIS în aprecierea dinamicii și răspândirii teritoriale a alunecărilor de teren în sectorul-cheie Călărași. Boboc Nicolae – doctor, șef-laborator Landșaftologie Ercanoglu Murat – doctor, profesor Bejan Iurie – doctor, cercetător științific superior

parker
Download Presentation

Boboc Nicolae – doctor, șef-laborator Landșaftologie Ercanoglu Murat – doctor, profesor

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Utilizarea GIS în aprecierea dinamicii și răspândirii teritoriale a alunecărilor de teren în sectorul-cheie Călărași Boboc Nicolae – doctor, șef-laborator Landșaftologie Ercanoglu Murat – doctor, profesor Bejan Iurie – doctor, cercetător științific superior Sîrodoev Igor – doctor, cercetător științific superior.

  2. Studiul de faţă este efectuat în cadrul proiectului "Evaluarea susceptibilităţii părţii centrale a Republicii Moldova la alunecări", finanţată de NATO în cadrul Programului Ştiinţă pentru Pace (Programul nr: SFP-983287) (lansată la 25 martie 2009), care este în curs de realizare la Institutul de Ecologie şi Geografie în cadrul laboratoarelor de Landşaftologie şi Geomorfologie dinamică, în colaborare cu Departamentul de Geologie Aplicată „Hacettepe University”, Ankara, Turcia. • http://natosfp983287.eu5.org/?file=kop1.php

  3. Obiectivele generale ale proiectului • - Elaborarea metodologiei de studiere a peisajelor, folosind metode de teledetecţie şi tehnologii geoinformaţionale; • - Inventarierea şi descrierea alunecărilor de teren; • - Evaluarea cauzelor de declanşare a alunecărilor de teren; • - Elaborarea hărţii susceptibilităţii la alunecări de teren din limitele Podişului Codri, folosind metodologii diferite, şi evaluarea performanţei acestora; • - Furnizarea de informaţii pentru Proiectul de utilizatorul final (Departamentul de Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale), cu scopul de a lua decizii şi de a propune recomandări cu privire la diminuarea impactului alunecărilor de teren asupra economiei, mediului şi vieţii omeneşti.

  4. Amplasarea zonei de studiu şi a sectoarelor cheie

  5. Sursele de bază pentru informare(Rădoane M. şi Rădoane N., 2007) • Literatura de specialitate; • Hărţile existente; • Aerofotograme, ortofotoplanuri; • Cercetări în teren; • Eşantionarea şi testarea în laborator.

  6. Materialele cartografice utilizate • Harta geologică, 1 : 50 000, anul 1989 • Harta topografică, 1 : 25 000, anul 1970 • Imagini Landsat, anul 2004 • Imagini ortofoto, anul 2008

  7. Litologia

  8. Structura litologică • În structura litologică a sectorului Călăraşi se întâlnesc două tipuri de roci – argile şi nisipuri. Pe suprafeţele de interfluviu predomină nisipurile, iar în luncă – argile, pe suprafeţele versanţilor – intercalări de nisip şi argilă. • Pe rocile nisipoase se întâlnesc 11 alunecări de teren, 15 – pe roci argiloase, iar 73 pe intercalări de nisip şi argilă. Marea majoritate a alunecărilor de teren (90%) se dezvoltă pe argilele părţii de mijloc a Sarmaţianului mediu.

  9. Repartizarea alunecărilor de teren în funcţie de structura geologică

  10. Morfometria reliefului • În limitele sectorului Călăraşi valorile altitudinii variază de la 67 m (în lunca r. Bâc) până la 384,1 m (Dealul Seliştea Nouă). • Circa 2/3 din suprafaţa sectorului (67%) reprezintă treptele de relief cuprinse între altitudinile de 100 m şi 250 m. • Valoarea medie a pantei versanţilor este de 7,5°, iar cea maximă depăşind pe alocuri 30°. • Densitatea fragmentării, de asemenea, înregistrează valori foarte înalte, variind de la 1,0 km/km2 până la 5,1 km/km2, cu o valoare medie de 2,3 km/km2.

  11. Repartiția alunecărilor de teren pe trepte altitudinale

  12. Repartizarea alunecărilor de teren pe trepte de relief

  13. Repartizarea alunecărilor de teren în funcţie de panta versantului

  14. Repartizarea alunecărilor de teren în funcţie de expoziţia versantului

  15. Utilizarea terenurilor în sectorul cheie Călăraşi

  16. Distribuția alunecărilor de teren pe diferite categorii de terenuri

  17. Repartiția alunecărilor de teren pe categorii de terenuri (anul 2004)

  18. Modificări în utilizarea terenurilor în perioada 1970-2004

  19. Concluzii • În limitele sectorului Călărași au fost identificate 99 alunecări de teren (în baza imaginilor ortofoto și a inventarierii în teren); • Marea majoritate se atribuie sectoarelor de versant, care sunt formați din rocile nisipo-argiloase ale subetajului Basarabian; • După mecanismul de deplasare predomină cele rotaționale; • Din punct de vedere al caracteristicilor morfometrice, marea majoritate a alunecărilor de teren – 89 (din totalul de 99 de alunecări) sunt amplasate între altitudinile de 100 m şi 250 m;

  20. Cele mai multe (36 de alunecări) sunt cuprinse între altitudinile de 150 m şi 200 m; • După expoziţie, cele mai multe alunecări s-au înregistrat pe versanții estici (44 de alunecări) și sudici (41 de alunecări); • În repartiţia alunecărilor de teren pe diferite categorii de terenuri se evidenţiază plantaţiile multianuale cu 45 de alunecări; • Au fost identificate 15 alunecări în perimetrul localităților umane.

More Related