1 / 15

Istoria getilor timpurii

Istoria getilor timpurii. Geto-daci.

Download Presentation

Istoria getilor timpurii

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Istoria getilor timpurii Geto-daci

  2. Geții (în latinăGetae) au fost un popor tracic, care în jurul anului 339 î.e.n. locuia pe ambele maluri ale cursului inferior al Dunării. Istoricul antic Strabo a arătat că dacii și geții „vorbesc aceeași limbă”. Iar Trogus Pompeius afirma că Geții și Dacii erau identici. Singura deosebire între cele două grupuri consta în împrejurarea că geții locuiau la câmpie în timp ce dacii trăiau în zonele mai înalte, montane. • Ulterior, geții din stânga Dunării au avut ciocniri cu bastarnii, un popor germanic care între 200 și 100 î.e.n. au ocupat poalele nord-estice ale Carpaților și malurile Nistrului. După lupte îndelungate, bastarnii au fost învinși de daci, locuitorii regiunilor muntoase, care mai apoi rămân stăpâni și pe câmpia răsăriteană până la Nistru.

  3. Din sec. I î.e.n., în nordul Dunării predomină numele și neamul dac, iar numele geților se păstrează mai ales în sudul Dunării. În Scythia Minor (Dobrogea) au mai domnit trei regi geți: Roles, Dapyx și Zyraxes. După ce romanii au ocupat teritoriile tracice din sudul Dunării, geții sud-dunăreni au fost consemnați în izvoarele scrise cu denumirea moesi.

  4. Dacia in timpul lui Burebista

  5. Confuzia între geți și goți • De-a lungul timpului, unii cronicari, voit sau întâmplător, i-au confundat pe geți cu goții. Primul care a utilizat etnonimul “got” ca sinonim pentru “get” a fost împăratul filosof Iulian Apostatul (361-363 e.n.). În secolul al IV-lea, echivalența a fost adoptată și de alți autori, iar prin scrierile istoricului latin Claudianus (începutul secolului V) și mai ales ale lui Orosius (autor iberic de origine gotă), apoi prin ale istoricilor Cassiodor și Iordanes, confuzia a cunoscut o răspândire largă. Lucrarea lui Iordanes întitulată Getica era consacrată istoriei goților, dar include capitole din istoria geto-dacilor. Toate aceste confuzii, voite sau întâmpltoare, reduc credibilitatea unor „regate germanice” în spațiul dacoroman după 275 (d.Hr.).

  6.  Istoria Europei, deşi s-a dezvoltat pe o pretinsă studiere a scrierilor vechilor greci şi latini, are cîteva idei fundamentale false, introduse premeditat pentru a da bine în muzichia unora sau altora. În secolul XlX, cînd popoarele acestui continent îşi căutau rădăcinile strămoşilor, au fost unii mai sîrguincioşi care şi-au impus părerile deşi se bazau mai mult pe pretenţii şi minciuni decît pe dovezi şi idei logice. Una din aceste profeţii mincinoase şi ticăloase este conceptul indo-europenismului. Ideea a apărut la sfîrşitul secolului XVlll cînd englezul William Jones ajungînd în India în anul 1786 ca trimis al imperiului britanic şi studiind limba sanscrită, a observat că sînt unele cuvinte asemănătoare cu limba latină şi greaca veche. Uimirea i-a fost mare şi a căutat o explicaţie, considerînd că în vremuri uitate de istorie a existat o migraţiune din aceste teritorii către vest, prin Iran şi au ajuns în marginea Europei iar din acest hopa-trop la galop şi uşurel-cătinel s-au născut toate popoarele vechi ale continentului nostru. Dar asemănările acestor limbi au fost observate chiar mai devreme de către Thomas Stephens pe la 1538, Filippo Sasett pe la 1588 şi Bonaventura Vulcanius pe la 1597.

  7. La vest de Don sau Nipru trăiau geţii, daii, dacii şi numai în fals au folosit termenul ,,sciţi” pentru a-i scoate din istorie pe băştinaşii arimini. În sud geţii s-au învecinat cu Tracia şi Macedonia în diferite perioade istorice, iar Mesia a făcut parte din imperiul get pînă în anul 30 al erei noastre cînd romanii au ocupat cu sabia ţinutul.

  8. Acest adevăr cutremurător al falsificării istoriei geţilor îl găsim scris cît se poate de limpede şi de istoricul Tucidide (462-395 î.e.n.) de neam arimin care a trăit la Atena de unde era mama lui, fiind contemporan cu mincinosul Herodot, unde în lucrarea Istoria războiul peloponeziac, terminată pe la anul 400 î.e.n., şi la ll, 96 vorbind despre armata adunată de Sytalkes de la odrysii, traci şi geţi precizează: ,,geţii de dincolo de Hemus, precum şi pe toate popoarele stabilite dincoace de fluviul Istru, din vecinătatea Mării Negre.

  9. Geţii şi celelalte popoare din aceste ţinuturi se mărginesc cu sciţii şi întrebuinţează aceleaşi arme ca şi acest popor; ei sînt toţi arcaşi călări.’’ Ori în multe alte izvoare aceşti ,,sciţi” de la nordul Istrului sînt numiţi geţi la fel cum se găsesc şi pe tăbliţele de plumb descoperite la Sinaia. Tot în aceste izvoare găsim pe unii conducători ,,sciţi” după zicerea lor dar geţi după calea adevărului şi pe care istoria noastră nu este vrednică a-i revendica pentru cinstirea lor de către urmaşi, fiindcă iluminaţii întunecaţi au găsit că este mai folositor să se înfrăţească cu Satana şi să îndobitocească neamul scoborîtor din zei şi izvoditor de alte neamuri şi culturi.         

  10. Timp de peste XXll de secole, aici în jurul Carpaţilor, în cetatea lui Sîntu, geţii au stat în toriştea lor apărînd-o după puteri şi vremuri aşa cum au putut şi au ştiut! Şi tot aici a fost cel mai vechi centru de civilizaţie din Europe de unde s-a răspîndit scrierea şi religia crucii cu o teozofie pe care subţirii greci au numit-o filozofie spunînd că este de sub freza lor.     

  11. Înfățișarea caracteristică dacilor • Erau bărboși cu plete mari, purtau pantaloni lungi înnodați la glezne, tunică scurtă cu mâneci, fiind acoperiți pe cap cu o căciulă conică. Femeile îmbrăcau o cămașa plisată la gât și pe piept, cu mâneci scurte.

  12. Limbă • Geto-daca este o limbă indo-europeană, aparținând limbilor tracice și fiind astfel înrudită cu limba ilirilor. Ea a fost încadrată convențional în grupa satem, conform acestei încadrări, ea înrudindu-se cu limba vechilor locuitori baltici și cu idiomurile slave, dar, mai mult, cu limba iraniano-persană și cu cea iraniano-scitică, precum și cu sanscrita.

  13. Bibliografie • Bărbulescu M., Deletant D, Hitchins K., Istoria României, editura Corint, București, 2004 • Bejean, A., Organizarea administrativă a Daciei Romane • Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu, Istoria Românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi, 1975 • Liviu Mărghitan, Civilizația geto-dacilor, 1981

  14. Realizatorii: • Torma Georgeta • Iacob Sergiu Dan • Buciu Petrisor Andrei • Tarle Constantin Mihai Deliu

More Related