Parlamentul European

1. Parlamentul European Proiect: Valori europene pentru tineriide lângă frontiere Programul de micro-proiecte Fondul Europa

2. Prezentarea Parlamentului European • Parlamentul European este singura instituţie supranaţională ai cărei membri sunt aleşi în mod democratic, prin vot universal direct. Parlamentul reprezintă cetăţenii statelor membre. • Ales o dată la cinci ani, Parlamentul European este implicat în adoptarea a numeroase legi (directive, regulamente etc.) care influenţează viaţa fiecărui cetăţean. • Odată cu aderarea României şi Bulgariei la UE, la începutul acestui an, numărul deputaţilor europeni a crescut de la 732 la 785. România are 35 de deputaţi europeni, iar Bulgaria 18.

3. Activitatea anuală a Parlamentului European Activitatea anuală a Parlamentului European cuprinde: • 12 perioade de sesiune de câte patru zile, la Strasbourg, şi 6 perioade suplimentare de sesiune de câte două zile, la Bruxelles, • 2 săptămâni pe lună pentru reuniunile comisiilor parlamentare şi ale delegaţiilor interparlamentare, • 1 săptămână pe lună pentru reuniunile grupurilor politice, • 4 săptămâni pe an, dedicate exclusiv activităţii şi prezenţei deputaţilor europeni în circumscripţiile lor electorale.

4. Preşedintele Parlamentului European • Preşedintele Parlamentului European este ales pentru o perioadă de doi ani şi jumătate, adică jumătate din legislatura parlamentară. Mandatul acestuia poate fi reînnoit. • Preşedintele reprezintă Parlamentul în relaţiile externe şi cu celelalte instituţii comunitare. • Preşedintele reprezintă Parlamentul în afacerile juridice şi în toate relaţiile externe. Acesta se pronunţă cu privire la toate problemele internaţionale majore şi face recomandări menite să consolideze Uniunea Europeană.

5. Alegerile • Parlamentul European este alcătuit din 785 de deputaţi aleşi în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene extinse. Din 1979, deputaţii sunt aleşi prin vot universal direct pentru o perioadă de cinci ani. • Fiecare stat membru hotărăşte cu privire la modul de desfăşurare a alegerilor, aplicând, însă, aceleaşi reguli democratice: dreptul de vot la18 ani, egalitatea între sexe şi votul secret. • Alegerile europene respectă deja o serie de reguli comune: votul universal direct, reprezentarea proporţională şi un mandat de cinci ani care se poate reînnoi.

6. Deputaţii în Parlamentul European • Locurile în Parlament sunt distribuite în mod proporţional cu populaţia fiecărui stat membru. Fiecare stat membru dispune de un număr fix de locuri, maximum 99 şi minimum 5. • Paritatea bărbaţi-femei: reprezentarea femeilor în Parlamentul European este în continuă creştere. În prezent, aproximativ o treime din deputaţi sunt femei. • Deputaţii în Parlamentul European, ale căror atribuţii sunt din ce în ce mai importante, influenţează toate domeniile vieţii cotidiene a cetăţenilor Uniunii: mediul, protecţia consumatorilor, transporturile, precum şi educaţia, cultura, sănătatea etc. • Statutul deputaţilor: deputaţii în Parlamentul European primesc în prezent acelaşi salariu ca şi deputaţii din ţara în care au fost aleşi. Cu toate acestea, în septembrie 2005, a fost adoptat un Statut al deputaţilor în Parlamentul European care va elimina diferenţele salariale şi va asigura o mai mare transparenţă a remunerării deputaţilor. Acest statut va intra în vigoare de la începutul legislaturii viitoare în 2009.

7. Deputaţii în Parlamentul European • Deputaţii europeni actuali care reprezintă România au fost nominalizaţi la 1 ianuarie 2007, de către cele două Camere ale Parlamentului României. Alegerile europene vor avea loc în 2007. • Deputaţii se constituie în grupuri politice; aceştia nu se grupează în funcţie de naţionalitate, ci în funcţie de afinităţile lor politice. În prezent, există opt grupuri politice în cadrul Parlamentului European. • Fiecare grup politic îşi asigură organizarea internă, prin desemnarea unui preşedinte (sau a doi preşedinţi, în cazul anumitor grupuri), a unui birou şi a unui secretariat. • Numărul minim de deputaţi necesar pentru a constitui un grup politic este de 20. Cel puţin o cincime din statele membre trebuie să fie reprezentate în cadrul grupului. Un deputat poate aparţine unui singur grup politic. Unii deputaţi nu fac parte din nici un grup politic, ei fiind, în acest caz, deputaţi neafiliaţi.

8. Comisiile parlamentare • În vederea pregătirii şedinţelor plenare ale Parlamentului, deputaţii se constituie în comisii permanente specializate pe anumite domenii. • O comisie este alcătuită din 28 până la 86 de deputaţi şi are un preşedinte, un birou şi un secretariat. Componenţa politică a comisiilor o reflectă pe cea a şedinţei plenare. • Comisiile parlamentare se reunesc o dată sau de două ori pe lună la Bruxelles. Dezbaterile acestora sunt publice. • În cadrul comisiilor parlamentare, deputaţii elaborează, modifică şi adoptă propuneri legislative şi rapoarte din proprie iniţiativă. Deputaţii examinează propunerile Comisiei şi ale Consiliului şi, dacă este cazul, întocmesc rapoarte care sunt prezentate în cadrul şedinţelor plenare. • De asemenea, Parlamentul poate constitui subcomisii şi comisii temporare pentru gestionarea unor probleme specifice, precum şi comisii de anchetă în cadrul competenţelor sale de control.

9. Lista comisiilor parlamentare Există 20 de comisii parlamentare. Lista comisiilor parlamentare: • AFET: Afaceri externe • DEVE: Dezvoltare • INTA : Comerţ internaţional • BUDG: Bugete • CONT: Control bugetar • ECON: Afaceri economice şi monetare • EMPL: Ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale • ENVI: Mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară • ITRE: Industrie, cercetare şi energie

10. Lista comisiilor parlamentare • TRAN: Transport şi turism • REGI: Dezvoltare regională • AGRI: Agricultură şi dezvoltare rurală • PECH: Pescuit • CULT: Cultură şi educaţie • JURI: Afaceri juridice • LIBE: Libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne • AFCO: Afaceri constituţionale • FEMM: Drepturile femeii şi egalitatea între sexe • PETI: Petiţii • IMCO: Piaţa internă şi protecţia consumatorilor

11. Alte comisii Subcomisii parlamentare • DROI: Subcomisia drepturile omului • SEDE: Subcomisia securitate şi apărare Comisii temporare • EQUI: Criza societăţii de asigurări „Equitable Life” • TDIP: Presupusa folosire a unor ţări europene de către CIA pentru transportarea şi deţinerea ilegală de prizonieri.

12. Delegaţiile Parlamentului European Delegaţiile Parlamentului European colaborează cu parlamentele ţărilor care nu fac parte din Uniunea Europeană. Delegaţiile joacă un rol important în sprijinirea extinderii influenţei Europei la nivel mondial. Există 32 de delegaţii, fiecare fiind alcătuită din aproximativ 15 deputaţi europeni. Se pot distinge 4 categorii de delegaţii: • Delegaţii interparlamentare, a căror misiune constă în menţinerea relaţiilor cu parlamentele ţărilor din afara Uniunii Europene care nu şi-au depus candidatura pentru aderare. • Comisii parlamentare mixte, care menţin contactul cu parlamentele ţărilor candidate la aderare şi cu statele care au semnat acorduri de asociere cu Comunitatea. • Delegaţia Parlamentului European la Adunarea Parlamentară ParitarăACP-UE reuneşte deputaţii din Parlamentul European şi parlamentariidin statele din Africa, Caraibe şi Pacific. • Delegaţia Parlamentului European la Adunarea ParlamentarăEuro-mediteraneană. Preşedinţii de delegaţie coordonează lucrările delegaţiilor în cadrul Conferinţei preşedinţilor de delegaţie.

13. Secretariatul General al Parlamentului European • Aproximativ 5000 de funcţionari, selectaţi prin concurs din toate ţările Uniunii şi aflaţi sub autoritatea unui Secretar General, lucrează pentru Parlamentul European. • Grupurile politice dispun de proprii lor colaboratori, iar deputaţii de asistenţi parlamentari. • Parlamentul European se distinge de alte organizaţii internaţionale prin obligaţia de a asigura un multilingvism integral. • Parlamentul lucrează în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene - 23 de limbi după aderarea României şi a Bulgariei şi după ce irlandeza a fost recunoscută ca limbă oficială a Uniunii Europene din 2007.

14. Secretariatul General al Parlamentului European • Toate documentele din cadrul şedinţelor plenare trebuie traduse în 21 dintre aceste limbi, o excepţie parţială aplicându-se în cazul limbilor irlandeză şi malteză, numai anumite documente fiind traduse în aceste două limbi. • Parlamentul European pune la dispoziţie, de asemenea, un serviciu de interpretare, astfel încât fiecare deputat să se poată exprima în limba sa maternă. • Parlamentul European este, aşadar, cel mai mare angajator din lume de interpreţi şi traducători, aceştia reprezentând o treime din personalul instituţiei. • Secretariatul General se află la Luxemburg şi la Bruxelles.

15. Competenţele Parlamentului European La fiecare revizuire a tratatelor, competenţele Parlamentului European în cadrul sistemului instituţional comunitar nu au încetat să crească. Puterea legislativă • Parlamentul European împarte competenţa legislativă cu Consiliul Uniunii Europene. El are puterea de a adopta legi europene (directive, regulamente etc.). De asemenea, poate accepta, modifica sau respinge conţinutul legislaţiei europene.

16. Competenţele Parlamentului European Codecizia • Procedura de codecizie a fost introdusă prin Tratatul de la Maastricht privind Uniunea Europeană (1992) şi a fost extinsă şi eficientizată prin Tratatul de la Amsterdam (1999). • Codecizia devine procedura legislativă ordinară, acordând astfel aceeaşi importanţă Parlamentului şi Consiliului Uniunii Europene într-o gamă largă de domenii (de exemplu: transport, mediu şi protecţia consumatorilor). Două treimi dintre legile europene sunt adoptate în comun de către Parlamentul European şi Consiliu.

17. Competenţele Parlamentului European Competenţa bugetară • Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene constituie împreună autoritatea bugetară a Uniunii Europene, care stabileşte, în fiecare an, cheltuielileşi veniturile acesteia. Procedura de examinare şi apoide adoptare a bugetului are loc din luna iunie până la sfârşitul lunii decembrie. • În ceea ce priveşte cheltuielile obligatorii (cum ar fi cheltuielile agricole şi cheltuielile legate de acordurile internaţionale), decizia finală aparţine Consiliului. • În ceea ce priveşte cheltuielile „neobligatorii”(alte cheltuieli), decizia aparţine Parlamentului, care hotărăşte în strânsă colaborare cu Consiliul. • Parlamentul European şi Consiliul trebuie să respecte limitele cheltuielilor anuale stabilite în perspectivele financiare multianuale.

18. Competenţele Parlamentului European Competenţa de control • Parlamentul European deţine o importantă competenţă de control a activităţilor Uniunii Europene. Mijloacede exercitare a controlului • Dreptul de petiţionare al cetăţenilor • Anchetele • Dreptul Parlamentului la o cale de atac în faţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene • Controlul financiar

19. Parlamentul European şi rolul său politic Politica externă • Parlamentul European este consultat de către Consiliu cu privire la aspectele principale şi orientările fundamentale ale Politicii Externe şide Securitate Comună (PESC). Parlamentul poate adresa Consiliului întrebări şi recomandări. PESC coordonează politicile externe ale statelor membre ale Uniunii. Globalizare • Parlamentul European ajută Uniunea Europeanăsă joace un rol veritabil în procesul de globalizare. • Parlamentul European participă în mod activla dezbaterile privind globalizarea.

20. Apărarea drepturilor omului • Protecţia drepturilor omului în lume reprezintă o prioritate absolută a Parlamentului European. Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului se ocupă în mod directde problema apărării drepturilor omului în afara Uniunii. • În fiecare an, Parlamentul European prezintă un raport privind situaţia drepturilor omului în ţările terţe şi un raport privind respectarea drepturilor omului în interiorul Uniunii. • Consiliul informează Parlamentul European cu privirela orice decizie de a suspenda un acord cu o anumită ţară din motive legate de drepturile omului. Parlamentul poate astfel să exercite presiuni asupra ţării respective pentru ca aceasta să elibereze prizonieri politici sau să adere la acorduri internaţionale de protecţie a drepturilor omului. • În 1988, Parlamentul European a instituit Premiul Saharov pentru libertatea de gândire. Acesta este atribuit, în fiecare an, unei personalităţi sau unei organizaţii internaţionale care s-a distins în domeniul drepturilor omului.

21. Spaţiul de libertate, securitate şi justiţie • Libertatea, securitatea şi justiţia sunt trei domeniide maximă importanţă pentru cetăţenii europeni. • Uniunea Europeană a creat un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie care respectă Carta drepturilor fundamentale a Uniunii, precum şi tradiţiile şi sistemele juridice ale fiecărui stat membru. • Existenţa acestui spaţiu întăreşte şi facilitează cooperarea poliţienească şi vamală între statele membre, precum şi cooperarea judiciară civilă şi penală. • Pentru a asigura un nivel înalt de securitate pentru toţi cetăţenii, Uniunea Europeană combate toate formelede criminalitate (traficul de droguri, de arme şi de maşini furate, corupţia, exploatarea sexuală a copiilor, terorismul etc.), de rasism şi de xenofobie. • Spaţiul de libertate, securitate şi justiţie garantează cetăţenilor dreptul de liberă circulaţie şi de şedereîn întreaga Uniune.

22. Carta drepturilor fundamentale a UE • Decizia de a elabora o Cartă a drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a fost luatăla Consiliul European de la Kölndin 3 - 4 iunie 1999. • Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a fost proclamată de către Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene la Consiliul European de la Nisa, din 7 decembrie 2000. • Preambulul Cartei prezintă hotărârea statelor membre de a împărtăşi „un viitor paşnic întemeiat pe valori comune”.

23. Carta drepturilor fundamentale a UE • Carta drepturilor fundamentale reuneşte într-un singur text ansamblul drepturilor civice, politice, economice şi sociale ale cetăţenilor europenişi ale tuturor celor care locuiesc pe teritoriul Uniunii. • Aceste drepturi sunt grupate în şase capitole principale: Demnitatea, Libertăţile, Egalitatea, Solidaritatea, Cetăţenia şi Justiţia. • Începând din 2001, Parlamentul European prezintă în fiecare an un raport care analizează măsura în care drepturile enunţate în Cartăsunt respectate.

24. Scrie Parlamentului European Unitatea “Poşta cetăţeanului" a fost creată în 1997,cu misiunea de a răspunde solicitărilor cetăţenilorcu referire la toate domeniile de activitate aleParlamentului European. “Poşta cetăţeanului”răspunde următoarelor tipuride informaţii: • informaţii despre structura, organizarea şi competenţele Parlamentului European, • activitatea parlamentară (rezoluţii, dreptul de petiţie, întrebări şi intervenţii ale parlamentarilor), • legislaţia în vigoare (dreptul primar şi secundar şi acorduri internaţionale), • poziţia Parlamentului European în toate domeniilede competenţă ale Uniunii Europene.

25. Scrie Parlamentului European Serviciul nu răspunde: • solicitărilor care intra sub incidenţa "Codului europeanal bunei conduite administrative", • scrisorilor care sunt injurioase (la adresa Parlamentuluisau a parlamentarilor şi altor personalităţi), • scrisorilor care nu au un subiect clar, • scrisorilor repetitive (cele care au acelaşi expeditorşi acelaşi subiect, într-o perioada scurtă de timp).

26. Scrie Parlamentului European Adresa serviciului “Poşta cetăţeanului”: Parlamentul European, Poşta cetăţeanului GOL03A012 L-2929 LUXEMBOURG Pentru informaţii suplimentare, puteţi contacta Biroul de Informare al Parlamentului European în România sau puteţi vizita pagina de internet www.europarl.europa.eu/bucuresti

27. ROMÂNIA Alegeri pentru Parlamentul European: 2007 Baza legală: Legea 33 din 16 ianuarie 2007 Cifre*

28. Sistemul electoral Reprezentare proporţională, liste (sprijinite de 200.000 semnături) şi candidaţi independenţi (sprijiniţi de 100.000 de semnături), la nivel naţional. Pe listă pot fi maximum 10 candidaţi mai mult decât numărul de locuri repartizate României. Alocarea locurilor - 2 etape (efectuate de Biroul Electoral Central): • a. Calcularea pragului electoral (5%) şi coeficientului naţional electoral (raport între numărul total al voturilor valid exprimate şi numărul de locuri repartizate României)--> ordine descrescătoare a entităţilor politice conform numărului de voturi valid exprimate; • b. Alocarea mandatelor în cadrul circumscripţiei naţionale, prin metoda d´Hondt.

29. Înregistrarea candidaţilor • Termen pentru înregistrare: cel puţin 60 zile înainte de data alegerilor, la Biroul Electoral Central. • Incompatibilităţi: Cetăţenii români din următoarele categorii nu pot fi aleşi ca reprezentanţi ai României în Parlamentul European: avocatul poporului, magistraţi, ofiţeri activi în armată, poliţişti şi alţi funcţionari publici, inclusiv cei cu statul special. • Fără să se aducă atingere celor prevăzute în Legea din 1978 privind alegerile pentru Parlamentul European, următoarele incompatibilităţi sunt prevăzute pentru candidaţii la Parlamentul European: deputat sau senator în Parlamentul României, membru al Guvernului (poziţiile menţionate la art. 81 şi 82 din Cartea I, Titlul IV, Capitolul III, Secţiunea 2 din Legea 161/2003 privind transparenţa funcţiei publice şi lupta împotriva corupţiei).

30. Dreptul de vot/dreptul de a fi ales • Dreptul de vot: Toţi cetăţenii români care au cel puţin 18 ani în ziua alegerilor şi toţi cetăţenii UE rezidenţi sau domiciliaţi în România, care se află în posesia drepturilor lor de vot. Cetăţenii UE rezidenţi sau domiciliaţi în România trebuie să se înregistreze pe o listă specială pe raza unităţii administrative în care se află; înregistrarea trebuie validată de Autoritatea Electorală Permanentă. • Dreptul de a fi ales: Toţi cetăţenii români care au cel puţin 23 ani în ziua alegerilor şi toţi cetăţenii UE rezidenţi sau domiciliaţi în România, care se află în posesia drepturilor lor de a fi aleşi. • Data alegerilor: Se stabileşte şi se anunţă de către Guvern, cu cel puţin 90 de zile înainte. Numărătoarea voturilor începe la 8 p.m. pentru alegerile naţionale.

31. Priorităţile Parlamentului European Mediu • Măsuri de combatere a schimbărilor climatice: Noi propuneri de limitare a emisiilor de gaze de la autoturisme (emisiile de CO2, de interes pentru fabricanţii de autovehicule) şi de la vehiculele de mărfuri (norme Euro 6). Totodată, Directive pentru reducerea emisiilor poluante din transportul aerian şi maritim. Propuneri privind utilizarea de combustibil biologic. Revizuirea standardelor de calitate a aerului, pentru carese aşteaptă poziţia comună a Consiliului, şi care are impact special asupra zonelor industriale şi urbane. • Revizuirea legislaţiei privind managementul deşeurilor (rapoartele Jackson, Blockland). Revizuirea directivei-cadru pentru deşeuri. În prima citire, Parlamentul a cerut obiective obligatorii pentru toate Statele Membre. Important pentru autorităţile locale. Urmează o a doua citireîn Parlament. • Calitatea apei, (raportul Laperrouze), prima citire aşteptată în 2007.Este vorba de propuneri de îmbunătăţire a standardelor Europeneîn această privinţă. • Cadru privind protecţia solului (rapoartele Gutierrez-Cortines), prima citire aşteptată la 21 mai (în cadrul comisiei de specialitate, subiectul a fost discutat la 11 aprilie). Cât ar trebui să legifereze Uniunea în acest domeniu? Impact asupra urbanismului.

32. Priorităţile Parlamentului European Sănătate şi siguranţa alimentară • Etichetarea băuturilor alcoolice produse în plan regional - prima citire a raportului Schnellhardt. Un acord cu Consiliul este posibil pentru aprilie sau mai. Legislaţia se referă la toate tipurile de băuturi alcoolice fabricate în plan regional. Cele mai mari schimbări ale textului vizează însă vodka şi whisky. • Terapii noi. Prima citire este prevăzută pentru aprilie, de comun acord cu Consiliul. Un sistem european de înregistrare pentru acest tip de terapii. Se discută, totodată, probleme de etică în domeniu. • Nutriţie/Obezitate. O revizuire a legislaţiei Europene în vigoare privind etichetarea alimentelor, cu includerea de informaţii de nutriţie,este aşteptată până la sfârşitul anului 2007. Prevederile sunt în linie cu acţiunile de luptă împotriva obezităţii. Parlamentul deja a cerut măsuri mai stricte în domeniul publicităţii, într-un raport la propria iniţiativă adoptat în plen la sfârşitul lunii ianuarie. O Cartă albă privind nutriţia şi activitatea fizică urmează să fie prezentată de Comisie în aprilie 2007. • Enzime, raportul Doyle, prima citire este aşteptată la 21 mai, parte a unui pachet legislativ ce include şi prevederi referitoare la vitamine.

33. Priorităţile Parlamentului European Transport • Siguranţa în transportul maritim: noul pachet de măsuri (rapoartele Vlasto, Vincenzi, Kohlicek, Savary, Costa, Sterckx, De Grandes) privind pavilioanele, accidentele, responsabilitatea civilă, inspecţiile. Votul în comisia de specialitate a avut loc în februarie, votul în plen este aşteptat la 24, 25 aprilie, sau la o dată ulterioară. • Transportul feroviar: liberalizarea pieţei pentru transporturile de pasageri şi mărfuri (rapoartele Jarzembowski, Savary, Sterckx). Este posibil un vot în a treia citire, după întrunirea Comitetului de conciliere – reprezentanţi ai Parlamentului şi ai Consiliului, instanţele Europene participante la procesul de co-decizie. • Serviciile poştale: serviciile publice şi competitivitatea. Raportul Markus Ferber urmează să fie votat în comisia de specialitate, în mai. • Măsuri de siguranţă în aeroporturi. Raport pe care Parlamentul l-a adoptat în prima citire, înainte să fi stabilit dispoziţiile privind lichidele la bordul aeronavelor. Se aşteaptă poziţia comună a Consiliului.

34. Priorităţile Parlamentului European Energia • Energia. Piaţa internă: Comisia urmează să propună legislaţia şi măsurile în vederea unei pieţe interne a energiei. Printre obiective se numără şi sursele de energie. • Propuneri de stocare a energiei: actualizarea legislaţiei curente "energy star", care urmăreşte eficientizarea energetică a produselor de uz casnic şi a echipamentelor de birou. Comisia va prezenta alte propuneri, în cadrul măsurilor de contracarare a schimbărilor climatice. Cultura • Directiva privind Audiovizualul: revizuirea legislaţiei privind Televiziunea Fără Frontiere. A doua citire este prevăzută în această legislatură. Amendamentele din prima citire permit plasarea spoturilor publicitare doar în condiţii stricte. Pauzele publicitare pot avea loc dupa minim 30 minute.

35. Priorităţile Parlamentului European Piaţa internă • Serviciile de Sănătate: Comisia ar putea prezenta propuneri privind libera circulaţie a pacienţilor/ furnizorilor de servicii de sănătate. Rambursarea cheltuielilor de sănătate. Aceste probleme au fost excluse din directiva serviciilor. • Revizuirea pieţei interne: o revizuire importantă care va fi lansată la sfârşitul acestui an. • Achiziţiile publice (raportul Weiler): cum să se sporească transparenţa, să se asigure accesul tuturor operatorilor Europeni şi să se stopeze corupţia în contractele de achiziţii publice. • Controlul achiziţionării armelor, raportul Kallenbach. • Pariurile şi jocurile de noroc în piaţa internă (pariurile online).

36. Priorităţile Parlamentului European Imigrarea • Întoarcerea imigranţilor ilegali: raportul Weber. Reguli şi condiţii comune pentru expulzarea imigranţilor ilegali. • Migraţia de muncă: condiţii pentru acordarea de permise de rezidenţă pentru angajaţii sezonieri şi stagiarii remuneraţi. • Cod comun pentru vize + elemente comunede identificare biometrică. Raportul Ludford. • Forţe de intervenţie rapidă la graniţele Uniunii. Statele Membre care se confruntă cu probleme masivede imigraţie ar putea obţine ajutor de la echipe integrate ale trupelor de grăniceri ale altor State Membre. Raportul Deprez.

37. Priorităţile Parlamentului European Industrie • Roaming: Raportul Rubig. Regulament care să asigure că utilizatorii telefoanelor mobile nu plătesc preţuri excessive pentru serviciile internaţionale de roaming atunci când telefoneazăsau primesc telefon din altă ţară. Subiectul va fi supus la votîn timpul şedinţei în plen din 9 mai. • Telecomunicaţii: liberalizarea pieţei de telecomunicaţii urmează să fie propusă de Comisie anul acesta. • Cercetare: crearea unui Institut European pentru Tehnologie s-ar putea afla în viitorul apropiat pe agenda de lucrua Parlamentului. Obiectivul constă în înlăturarea unor fragmentăriîn domeniul Cercetării şi al Educaţiei. Există, totodată, iniţiative pentru stabilirea unei Zone Europene a Cercetării. Agricultură • Reforma vinului; raportul Batzeli se aşteaptă să fie discutatîn plen în toamna anului 2007.

38. Priorităţile Parlamentului European Extindere • Extinderea şi graniţele Uniunii. Sunt posibile dezbateri pe această temă. Orice decizie privind extinderea Uniunii are nevoie de avizul Parlamentului. • Rapoarte privind Balcanii şi Turcia. Viitorul Europei /Afaceri bugetare • O revizuire pe larg a cadrului bugetar este prevăzută în 2008-2009. • Acord asupra unor eventuale propuneri privind Constituţia Europeană

39. Priorităţile Parlamentului European Protecţie legală • Drepturile de proprietate şi măsurile penale, raportul Zingaretti, Parlamentul este posibil să sprijine măsurile penale care ar stopa încălcarea drepturilor la proprietate. În situaţia în care Consiliul îşi prezintă poziţia comună, subiectul va fi rediscutat în această legislatură. • Protecţia legală a design-ului şi a modelelor, raportul Radwan, directivă-cheie pentru producătorii şi dealerii de autovehicule, în legătură cu liberalizarea pieţei de piese auto. • Proprietate intelectuală: Parlamentul doreşte o legislaţie a Uniunii în domeniul serviciilor de muzică online. În momentul de faţă, nu există licenţe pentru drept de autor la nivel European, ceea ce face dificilă posibilitatea serviciilor noi de muzică prin internet să-şi dezvolte pe deplin potenţialul.

40. Priorităţile Parlamentului European Protecţia animalelor • Interzicerea comerţului cu blănuri de câini şi pisici – propunere în codecizie (adoptată de Comisie la sfârşitul anului 2006). Dosarul înscriindu-se în prevederile de piaţă internă, comisia de specialitate va căuta să obţină un acord în primă citire. • Standarde pentru sacrificarea animalelor în abatoare şi ferme. Propuneri pentru un regulament ce urmează să fie adoptat de Comisie la sfârşitul anului 2007. • Etichetarea şi autorizarea alimentelor: Comisia urmează să propună o revizuire a regulilor curente, până la sfârşitul anului 2007.

41. Priorităţile Parlamentului European Libertăţi civile • Legea matrimonială, raportul Gebhardt (consultare). Jurisdicţie, recunoaşterea şi consolidarea judecăţilor în afacerile matrimoniale. Responsabilitatea părinţilor. • Protecţia datelor şi cooperarea poliţienească sunt subiecte care ar putea fi discutate în 2007, însă nu există încă propuneri concrete. • Planul European de Acţiune privind Drogurile (2009-2012) urmează să fie adoptat în această legislatură. Şanse egale /Femei • Iniţiative de combatere a discriminării. Totodată, iniţiative pentru facilitarea unei combinări a muncii cu viaţa de familie

42. Priorităţile Parlamentului European Afaceri Externe • Reformele din lumea Arabă, strategia Uniunii. Raportul Rocard. • Relaţiile economice cu Rusia, raport care se aşteaptă să fie discutat în plen la 23 mai. • Evaluarea ajutoarelor financiare către Palestina. • Acorduri cu terţe ţări: China, India, America Latină.

43. VĂ MULŢUMIM !