cre terea i dezvoltarea l.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
CRE?TEREA ?I DEZVOLTAREA PowerPoint Presentation
Download Presentation
CRE?TEREA ?I DEZVOLTAREA

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 42

CRE?TEREA ?I DEZVOLTAREA - PowerPoint PPT Presentation


  • 221 Views
  • Uploaded on

CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA. Creşterea: - un proces normal de augmentare a dimensiunilor corpului, de apariţie de masă tisulară nouă. - constă din: # multiplicare celulară # creşterea volumelor celulare

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'CRE?TEREA ?I DEZVOLTAREA' - omer


Download Now An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
slide2
Creşterea: - un proces normal de augmentare a dimensiunilor corpului, de apariţie de masă tisulară nouă.

- constă din: # multiplicare celulară

# creşterea volumelor celulare

  • Dezvoltarea:- proces normal ce cuprinde complexităţile funcţionale:

# formare de structuri noi

# maturaţie enzimatică

- Corelarea celor două procese conferă un înţeles unitar unui proces care defineşte atât dimensiunile cât şi modificările calitative ale maturaţiei

  • Creşterea şi dezvoltarea urmează:

# o secvenţă ordonată,

# aproximativ aceeaşi pentru toţi copii,

# există o variabilitate între copii normali, la orice vârstă =reflectă răspunsurile organismului în creştere, la numeroşi factori.

  • La om maturarea se obţine lent: - aproximativ 1/3 din viaţă este o pregătire pentru celălalte 2/3
legile cre terii
Legile creşterii

Observarea caracteristicelor generale normale ale creşterii a stabilit legi generale:

  • Legile alternanţei: se referă la alungirea, urmată de îngroşarea oaselor.
  • Legile proporţiei: de la naştere la maturaţie, fiecare segment al corpului are modul său propriu de comportament faţă de înăţime.
  • Legile pubertăţii:

- înainte de pubertate, talia creşte în special pe seama membrelor inferioare;

- ulterior pe seama trunchiului;

- în prepubertate este mai intensă alungirea;

- ulterior urmează îngroşarea corpului.

mecanismul cre terii
Mecanismul creşterii
  • Aspectul biochimic:

a. conţinutul în apă totală a organismului:

# scade de la 70-75%(n.n.)---65-50% la adult

scăderea cea mai rapidă= în perioada de sugar

# Na şi Cl: curbe de scădere paralelă cu a apei totale corporale.

b. conţinutul de substanţe solide: evoluează după o curbă inversă a apei:

# musculatură = 25% la n.n.; 43% la adult

  • Substanţele localizate predominent intracelular: - K, cresc în raport cu vârsta.
  • Din punct de vedere biochimic creşterea = câştig de masă solidă (subst. organice+ minerale).
  • Creşterea solicită consum mare de energie.
slide5
Aspectul celular al creşterii

1. Faza hiperplastică:

- creşterea numărului de celule prin mitoză (I.U.)

2. Faza intermediară:

- creşte numărul şi dimensiunile celulare

3. Faza hipertrofică:

- cresc dimensiunile celulare.

factorii de cre tere
Factorii de creştere

1. Factorii genetici (ereditari, intrinseci)

# Rol important în determinarea ritmului creşterii datorită controlului genetic al sintezei proteinelor structurale şi enzimelor.

# Patologie

- Anenploidii (număr anormal de cromozomi):

- monosomii: absenţa unuia dintre cromozomii unei perechi.

- trisomii şi poliploidii: mai mult de un cromozom adăugat la o pereche normală.

- Anomalii structurale (morfologice):

- deleţii: absenţa unei părţi a cromozomilor

- translocaţii: porţiuni ale unui cromozom ataşate altuia

- inversiuni:

- izocromosomii

2 factorii hormonali ai cre terii
2. Factorii hormonali ai creşterii
  • Rol în modularea proceselor creşterii şi dezvoltării potrivit informaţiei genetice.

a. Hormonul somatotrop hipofizar (S.T.H.)

- rol în multiplicare celulară;

- acţionează asupra condrogenezei, prin somatomedină, pe cartilagiul seriat;

- hiperfuncţia = gigantism;

- hipofuncţia = nanism armonic.

b. Tiroxina şi triiodotironina, sub control talamo-hipofizar acţionează:

- asupra cartilajului de creştere ( mineralizare);

- asupra S.N.C.;

- asupra maturaţiei dentare;

- hiperfuncţia = hipertiroidie

- hipofuncţia = nanism disarmonic (cretinism)

arieraţie mentală (cretinism)

slide8
c. Parathormonul:

- controlează homeostazia Ca;

- intervine în calcifierea scheletului.

d. Insulina: - în sinteza proteinelor, ac. graşi, glicogen.

e. Hormonii androgeni:

- iniţial activează creşterea;

- în adolescenţă: o limitează, accelerând maturarea scheletică.

f. Estrogenii şi progesteronul: - calcifierea cartilajului de creştere.

g. Cortizonul:

- efect negativ: scade numărul de celule;

- efect pozitiv: favorizează maturaţia enzimelor.

3 factorii de mediu
3. Factorii de mediu

a. Factorii de mediu prenatal:

- nutriţia embrionului şi fătului

- factori endocrini

- factori: chimici, actinici, infecţioşi, anoxia, ş.a.

b. Factorii de mediu postnatali:

- factorii infecţioşi (ac. şi cr.)

- alimentaţia gravidelor şi a copiilor

- mediul geografic: poluare, însorire (U.V.), umiditate, acţionează cu precădere în primii 5 ani.

c. Factorii socio-economici:

- situaţia materială

- calitatea locuinţei

- condiţii igienice

- facilităţile medicinei şi civilizaţiei.

slide10
d. Factorii culturali şi instructiv- educativi.

e. Factori emoţionali

f. Exerciţiile fizice: activează circulaţia, cresc aportul de O2 în ţesuturi.

4. Factorii patologici

  • Intrauterini
  • Postnatali

- tulburări acute şi cronice de digestie

- boli organice cronice

- boli endocrino-metabolice

- encefalopatii cr. Inf.

tipuri curbe de cre tere
Tipuri (curbe ) de creştere

1.Tipul neural: caracteristic pentru S.N.C.:

- creşte rapid intrauterin

- creşte rapid până la vârsta de 5 ani

- creşte mai lent până la adolescenţă.

2. Tipul scheletic:

- creşte rapid intrauterin

- creşte rapid până la vârsta de 2 ani

- creşte lent până la pubertate

- creşte rapid la pubertate

- creşte lent în adolescenţă.

3. Tipul limfatic:

- se dezvoltă până la 5-6 ani (gg., amigdale, timus)

- se reduce la 11 ani, apoi involuează (timus).

4. Tipul ţesutului adipos:

- creşte rapid până la 1 an

- ritmul scade între 1-2 ani

- după 2 ani este relativ stabil

evaluarea cre terii i dezvolt rii
Evaluarea creşterii şi dezvoltării
  • Are la bază compararea parametrilor somatometrici al unui copil dat, cu cei aialtor copii sănătoşi, de aceeaşi vârstă, sex, zonă geografică, ţară.
  • Evaluarea creşterii utilizeză diverşi parametri:

# Pentru compararea parametrilor sau întocmit grafice sau curbe, bazate pe măsurători efectuate pe loturi mari de copii sănătoşi, de toate vârstele la ambele sexe, în diferite ţări

# Pe baza datelor obţinute s-au întocmit curbe “Gaussiene” şi curbe dinamice, sau “ canale” continui, derivate matematic, denumite “ percentile”, sau derivaţii standard (în raport cu formula utilizată).

# Valorile taliei, greutăţii, P.C., la o vârstă dată, pot fi reprezentate pe o curbă Gaussiană.

slide13
# Valorile mediei se află la vârf

# Valorile în minus pe ramura ascendentă

# Valorile în plus pe ramura descendentă

# Valorile normale = + 2 D.S.(derivaţii standard)

1 D.S. include 66,6%

2 D.S. includ 95% din total

3 D.S. includ 99,7%

  • Percentilele indică poziţia unei măsurători într-o serie tipică de 100 (100%)

Percentilul “10”= copilul este mai mare decât 9% dintre copiii de aceeaşi vârstă şi sex.

Percentila “50”= un număr egal de copii sunt mai mici decât cel măsurat.

Percentila “1”= -3 D.S. Percentila “84”= +1 D.S.

Percentila “3”= -2 D.S. Percentila “97”= +2 D.S.

Percentila “16”= -1 D.S. Percentila “99”= +3 D.S.

# Compararea datelor obţinute la un copil cu graficele permit evaluarea caracterului creşterii:

- regulată: dacă se situează constant pe acelaşi canal;

- neregulată: cu perioade de încetinire şi accelerare

slide14
Pentru evaluarea creşterii şi dezvoltării, parametrii cei mai utilizaţi sunt:

1. Greutatea

  • Cel mai utilizat indice de apreciere a nutriţiei.

Cântărirea de rutină se face : # 2-3x/săpt. de la 0-6 luni

# 1/săpt. între 6-12 luni

# 3-4x/an de la 1-3 ani; apoi anual

  • Factorii care influenţează greutatea:

# factorii genetici

# durata gestaţiei

# malnutriţia maternă (voită, nevoită)

# alcoolism, tabagism, toxicomanii

# infecţii intrauterine

# insuficienţă placentară

# sarcini multiple

# diabetul zaharat

slide15
Sporul mediu anual al creşterii ponderale:

0-4 luni = 750 g/lună

5-9 luni = 500 g/lună

9-12 luni = 250 g/lună

  • Greutatea : - se dublează la 4 luni

- se triplează la 1 an

- se guadruplează la 2 ani

- de 6x la 5 ani

- de 7x la 7 ani

- de 10x la 10 ani

  • În primii 2 ani băieţii au un plus de 0,5 kg faţă de fete.
  • În anul 2 de viaţă = 200-250g/ lună (2,3 kg/an)
  • Între 3-5 ani = 2 kg/an
  • Între 6-10 ani la băieţi = 3-3,5 kg/an

6-12 ani la fete = 3-3,5 kg/an

FORMULA HERMAN: 9 X 2 V (V=ani)

slide16
2. Lungimea (Talia)
  • Se efectuează în decubit dorsal până la vârsta de 5-6 ani
  • La naştere = 50 ± 2 cm.
  • Sporul minim de creştere a taliei: - I L= 4 cm

- II-III L= 3 cm

- IV L = 2 cm

- V-XII L = 1 cm

# La vârsta de 1 an = cu 50% mai mare ca la naştere

# Sporul natural primul an = 20-30 cm.

# De la 1-2 ani = 1 cm/ lună (12 cm/an)

# În primii 2 ani T = 0,5 cm superioară la băieţi

# Între 2-5 ani = 6-8 cm/ an

# Talia de la naştere: - se dublează la vârsta de 4 ani

- se triplează la vârsta de 13 ani

# Creşterea taliei încetează la: - 17-19 ani la fete

- 20 ani la băieţi

FORMULA GELDRICH = 80 + 5V

slide17
3.Perimetrul cranian (P.C.)
  • Măsurătoare importantă până la vârsta de 2-3 ani.
  • La n.n P.C. = 35,3 ± 1,2 cm.
  • P.C. creşte cu 10 cm în I-ul an, din care 50% în primele 4 luni.
  • De la 1-17 ani = 10 cm.
  • S.N.C.

# la 6 luni = 50% faţă de adult.

# la 2 ani = 75% faţă de adult.

  • În adolescenţă P.C. creşte pe seama ţesutului osos şi ţes. moi
  • Creşterea P.C. posibilă datorită existenţei suturilor şi fontanelelor
  • Fontanela anterioară, rombică = 2,5/3,5 cm (12-18 luni)
  • Fontanela posterioară, triunghiulară =1/1,5 cm (2-4 luni) prezentă la 25% din n.n..
  • P.C. creşte rapid = hidrocefalie
  • P.C. mic = craniostenoză
  • Macro şi microcefalia pot fi familiale.
slide18
4. Dentiţia
  • Factori genetici: determinanţi majori ai dimeniunilor şi morfologiei dentare.
  • Alţi factori: - boli de nutriţie

- rahitism

- endocrinopatii

- medicamente: tetraciclina (prohibită în primii 6 ani de viaţă)

# 1/1500 – 1/3000 n.n. cu un dinte erupt

# momentul erupţiei: limite largi (5-15 luni)

# caduca de lapte cu 20 dinţi

# ordinea medie a erupţiei:

- 6-8 luni = incisivi medieni inferiori

- 8-10 luni = incisivi medieni superiori

- 10-12 luni = incisivi laterali

- 1 an – 1 ½ ani = primii molari

- 1 ½ ani -2 ani = cei 4 canini

- 2 – 2 ½ (3 ani) = molarii II

  • Retardarea erupţiei: rahitism, mixedem,trisomie 21
slide19
Fenomene asociate: - agitaţie

- mici tulburări digestive

- subfebrilităţi.

  • Calcificarea mugurilor dentari debutează în luna a V-a fetală, se termină la 2 ½ - 3 ani.
  • Dentiţia definitivă (permanentă):

- debut la vârsta de 6 ani: I-ul molar.

- calcificarea începe în I-a lună postnatal

durează până la vârsta de 25 ani

- între 7-12 ani dinţii de lapte cad în ordinea apariţiei.

  • Înlocuirea cu dentiţia definitivă:

- 6-8 ani: incisivi medieni

- 7-9 ani: incisivi laterali

- 9-13 ani: canini

- 9-12 ani: premolarii I

- 10-12 ani: premolarii II

- 10-14 ani :molarii II

- 18-20-25 ani: molarii III

  • Maturarea dentară necesită: Ca, Ph, Vit.A,D,C.
slide20
Molarul I, de la vârsta de 6 ani:

- fundaţie pentru dezvoltarea dentiţiei definitive

- determină forma finală a maxilarului

- aranjamentul ordonat al dinţilor.

5.Maturaţia osoasă

  • Este cel mai fidel indicator al creşterii generale
  • Vârsta osoasă trebuie să concorde cu vârsta cronologică
  • Procesul de osificare osoasă:

- debutează luna V-a intrauterin

- se finalizează în adolescenţă

- începe la nivelul nucleilor de osificare

  • La n.n la termen sunt 3-4 nuclei de osificare:

- Beclard: epifiza distală femur

- Tappon: epifiza proximală tibie

- cuboid

- cap humeral (inconstant)

slide21
Evaluarea osificării: - examen radiologic

- sub vârsta de 1 an: membrul inferior

- după vârsta de 1 an : membrul superior stâng, artic. radio carpiană

  • În I-ul an apar 10 nuclei de osificare pentru un hemischelet.
  • Stabilirea vârstei osoase se bazează pe:

- nr. şi dimensiunile nucleilor

- forma şi densitatea lor

- delimitarea contururilor capetelor osoase

- distanţa care separă centrii epifizari.

  • Vârsta osoasă se definitivează:

- fete: 12 ani

- băieţi: 13 ani

  • Se studiază şi numărul de suduri osoase apărute între vârsta de 13- 18 ani
6 alte criterii de apreciere a cre terii
6. Alte criterii de apreciere a creşterii

a. Diametrul biacromial şi biiliac

b. Circumferinţele braţului şi coapsei

c. Grosimea plicii cutanate (tricipitală şi subscapulară)

- criteriu valoros de apreciere a stării de nutriţie

- elasticitatea cutanată

- dezvoltarea ţesutului adipos

- inhibiţia hidrică a acestora

d. Aprecierea rezistenţei la infecţii

e. Aprecierea maturizării neurologice

- Caracteristicile esenţiale ale măsurătorilor:

# aplicarea de metode standardizate

# raportarea rezultatelor la valorile normale obţinute pe eşantioane semnificative statistic

# de la populaţie infantilă de aceeaşi vârstă, sex, zonă geografică, condiţii soci-.economice comparabile

- Orice deviere va fi apreciată în funcţie de:

# parametri somatici ai genitorilor ( potenţial genetic de creştere)

# la curba de creştere proprie, anterioară a copilului

perioada de sugar
Perioada de sugar
  • Durata: 1-12 luni
  • Tegumentele: rol protector, supuse agresiunii factorilor fizici, chimici şi infecţioşi

# Culoare: - roz = sugar alimentat natural

- palide = sugar alimentat artificial

# Histologic: - stratul cornos al epidermului se îngroaşă

- se dezvoltă celulele cromatofore

- sporesc papilele din derm

- creşte rezistenţa la agenţii agresori

# Suprafaţă cutanată: mare

- F. FASSABLIER: S = T2 X 0,92 (T=talia)

# Glandele sebacee bine dezvoltate

# Glandele sudoripare: devin dezvoltate la 3 luni

slide24
Ţesutul celular subcutanat:

# Se dezvoltă progresiv astfel: faţă, membre inferioare, torace, abdomen

# Dispariţia, în distrofie se produce invers

# Conţine mai mult acid palmitic (steanic la adult)

# La 2 luni grosimea pliului = 1,5 cm

# Până la 7 ani dezvoltarea paniculului adipos este identică

# Turgorul = - inhibiţia coloidală a celulelor

- starea fibrelor elastice

- dezvoltarea ţesutului adipos

Turgor diminuat = distrofie, deshidratare

slide25
Sistemul ganglionar limfatic

# Prezent de la naştere

# Inelul limfatic Waldayer: până la 4 ani, apoi involueayă

# Adenoidele se hipertrofiază cu uşurinţă

# Amigdalele palatine cresc până la 6 ani

  • Ţesutul muscular

# Dezvoltarea inegală, cu precădere la membrele inferioare, prin mitoză

# Tonusul flexorilor scade în luna II-a

- Tonus diminuat: infecţii

distrofie

rahitism

boli musculare

- Tonus crescut: paralizii spastice

# Activitatea musculară activează irigaţia organelor

slide26
Aparatul respirator

A. Caractere anatomice:

# Fosele nazale: - înguste, lipseşte meatul inferior

- mucoasa bine vascularizată - infecţii

# Sinusurile: - incomplet dezvoltate

- sinusul frontal lipseşte

- sinusul etnoidal prezent - etnoidite

# Naso-faringele: îngust, scurt

# Trompa Eustachio: orizontală (otite)

# Laringele: formă de pâlnie, îngust, cartilaje moi, bine vascularizat = infecţii ( laringite forme diverse)

# Traheea: lumen îngust, bine vascularizată

# Bronhiile: - se bifurcă la vertebra T3 lumen îngust

- cartilaje moi, bine vascularizate

- se obstruează uşor

slide27
# Plămânii:

- mari comparativ cu toracele

- amplitudinea excursiilor toracice mică

- sporeşte nr. alveolelor

- ţesutul interstiţial: bine dezvoltat şi vascularizat, capilarele limfatice largi

- ţesutul elastic pulmonar sărac, favorizează apariţia atelectaziilor şi emfizemului pulmonar

- zonele postero- inferioare slab ventilate - atelectazii

- hilul pulmonar: bogat în ganglioni, care se hipertrofiază cu uşurinţă

- mediastinul: mare, elastic, organele mediastinale slab legate ( cantitate redusă de ţesut conjunctiv)

- diafragmul: mai sus situat

slide28
B. Particularităţi morfologice

# Respiraţia: mai superficială, amplitudine mică

# Frecvenţa respiratorie = 40-30/ 1 minut

# Schimburile gazoase respiratorii intense, corelate cu echilibrul A-B

# Difuziunea CO2 se face la o diferenţă de tensiune de 6 mmHg

# Difuziunea O2 se face la o diferenţă de tensiune de 60 mmHg

# Cianoza: - coloraţia albastră difuză a tegumentelor şi mucoaselor

- cauzată de Hb redusă în sângele capilar

- se intensifică la efort ( consum de O2)

- durata: temporară - fără consecinţe

cronică = poliglobulie, M.C.C., bronhopneumonie cronică

slide29
Aparatul cardio-vascular

# Poziţia cordului: mai înaltă şi orizontală (torace larg, diafragm înalt)

# T.A.: variază cu vârsta: la 6 luni = 80-90/45 mmHg

F. KATZEMBERGER: 80 + 2 V ( cifre inferioare normalului)

# Viteza de circulaţie mare (30 sec. la copil), se realizează:

- frecvenţa cardiacă mărită

- timpul de conducere A-V scurt

- durata scurtă a sistolei ventriculare = tahicardie (fiziologică)

- tahicardia măreşte minut volumul

- tahicardia + minut volumul nu produce HTA datorită elasticităţii şi lărgimea relativă a vaselor sangvine

slide30
# Şocul apexian sp. IV I.c. stâng înafara liniei mamelonare cu 1-2 cm

- intensitatea maximă a zgomotelor sub mamelon sau către apendicele xifoid

- primul zgomot: mai scurt, tonalitate ridicată

- al II-lea zgomot mai întărit (lumenul mai larg şi mai apropiat de peretele toracic)

- suflu persistent sub 4-5 ani = M.C.C., (la bază)

- suflu dobândit: se percepe la vârful cordului

# Rx. Pulmonar: suprafaţă mare, orizontal, vârful lateral

# E.C.G.: - ritm rapid

- interval P-R = scurt: 0,08- 0,12 sec.

- undele Q şi S mai accentuate

- unda T turtită sau inversată în D III-a

- axul electric: iniţial spre dreapta

spre verticală treptat

slide31
Aparatul digestiv

A. Particularităţi morfologice

# Buzele groase, musculoase, favorizează suptul

# Musculatura obrajilor, limbii, faringelui bine dezvoltate

# Limba: lată, depăşeşte arcada gingivală

# Mucoasa bucală: - 2-3 straturi (8-10 la adult)= fragilă (stomatite)

- pe faţa bucală a buzelor: 5-6 burelete labiale (Luschka) rol la supt

# Bula Bichat: împiedică deprimarea obrajilor (supt)

# Cavitatea bucală = pompă aspiratoare; Limba = piston

# Suptul: - act reflex; centrul în bulb

- calea centripetă: ramura sensitivă trigemen

- calea centrifugă: ramurile motorii ale nervilor

hipoglos, facial, trigemen

- aerofagie - regurgitaţii, vărsături =

- atitudine: poziţionare, eructare

slide32
# Esofagul: situat între C4-D8 = 8-10 cm

# Stomacul, poziţie: - n.n. = verticală

- sugar = transversală

- 2-3 ani = spre verticală

  • Capacitatea gastrică: creşte cu 25 ml/lună:

n.n. = 30 ml

2 săpt. = 90 ml

6 luni = 200 ml

1 an = 250- 300 ml

  • În timpul alăptării stomacul evacuează parţial = ingestia mai mare decât capacitatea
  • După supt - contracţia stomacului (peristola) - eructează aerul ( eructare, vărsăt.)
  • Evacuarea gastrică: alimentat natural = 1 1/2 h

alimentat artificial= 3- 4 h

  • Evacuarea lentă: în decubit dorsal
slide33
# Intestinul: la n.n. = de 6 ori talia

- Mucoasa intestinală: permeabilă pentru toxine, germeni

- Durata traversării intestinului subţire = 3-6 h

- Durata traversării intestinului gros = 2 - 14 h

- Rectul: mai lung, slab fixat = prolaps

# Mezenterul: mai larg, distensibil = volvulus

# Ganglionii mezenterici: se inflamează cu uşurinţă = abdomen dureros, uneori pseudochirurgical

slide34
B. Particularităţi funcţionale
  • Secreţia salivară: redusă în primele 2-3 luni: stomatite

- Ptialina ( 4 luni): acţiune amiolitică, transformă amidonul în dextrină

  • Secreţia gastrică: prezentă de la naştere

- Variază cu: - vârsta copilului

- compoziţia alimentului

- starea de sănătate a copilului

- la distrofici este diminuată = digestie deficitară = diaree

  • Secreţia intestinală:

- Amilaza: redusă până la 3- 4 luni, completă la 2 ani

- Erepsina: activitate redusă până la 1 an

- Lipaza: activitate scăzută; normală la 1 an

  • Flora intestinală: - Alimentat natural = bac. Bifidus

- Alimentat artificial = bac. Coli nepatogen

  • Digestia sugarului: - Puterea fermentativă şi diastazică iniţial reduse, sporesc cu vârsta

- Alimentele noi se introduc: - cu prudenţă

- se cresc progresiv cantităţi mici

slide35
Scaunul sugarului

- Sugar alimentat natural: - culoare: galben auriu

- consistenţă scăzută

- miros fad

- pH acid

- aderent de scutece

- număr = 2-3 pe zi

- Sugar alimentat artificial: - culoare: galben deschis, albicios

- consistenţă: crescută

- neaderent de scutece

- miros fetid

- pH alcalin

- număr : 1-2 pe zi

  • Controlul sfincterului anal:

- Începe să se stabilească la 15 luni

- Se formează reflexul condiţionat al defecaţiei legat de factorul timp (oră)

slide36
Ficatul

- Lobul drept este mai mare

- Marginea superioară: spaţiul V-VI i.c. drept

- Marginea inferioară: la 1 cm sub rebordul costal

- Sinteza hepatică a proteinelor serice, factori de coagulare, glicogen şi colesterol = satisfăcătoare

- Funcţia antitoxică şi de conjugare = deficitare

- Secreţia biliară scăzută

- Sărurile biliare în cantităţi reduse

  • Pancreasul

- Amilaza pancreatică ( scindează amidonul)

apare după vârsta de 4 luni

- Lipaza şi esteraza: deficirare în primul an

- Fermenţii proteolitici: tripsina, chimotripsina, carbopeptidaza: activitate bună

slide37
Sângele

A. Seria albă

- La naştere: polinucleoză neutrofilă 60-70%

- În ziua a X-a: scade la 30-37%

- La 6 luni: 30- 40%

- La 1 an: 35- 40%

- La vârsta de 3 zile = prima încrucişare neutrof/limf.

- La vârsta de 2-2 1/2 ani a doua încrucişare (cresc N)

- Leucocitele scad paralel cu vârsta:

- la sugar = 10.000/mm

- la 3 ani = 9.000/mm

- la 4-8 ani = 8.000/mm

3

slide38
B. Seria roşie

- Hematopoieza la sugar şi copil = în măduva oaselor

- Limfopoieza: în organele limfoide

- Eritrocitele: - îşi micşorează diametrul

- durata medie de viaţă = 120 zile

- nr. de eritrocite : scade treptat ; apoi revine la 5 milioane la 12 ani

- până la pubertate nr. eritrocitelor este egal la ambele sexe

scade la fete = 4 milioane /mm

- Hb: - la sugar = 12,5 g %

- la pubertate = 15 g % la sex M

13,5 % la sex F

- Ht = este paralel cu oscilaţiile eritrocitelor

la pubertate = 42-45 %

- Trombocitele = 150.000 - 300.000/mm

slide39
Aparatul urinar

# Lobulaţia rinichiului dispare la vârsta de 2 ani

# Vezica urinară coboară în bazin la vârsta de 1 an

# Bazinetul şi ureterele: pereţi hipotoni = stază, infecţii

# Organele genitale externe: se dezvoltă lent, progresiv - pubertate

# Nr. micţiuni 10-12/zi sugar; 6-8/zi ulterior

# Controlul vezical voluntar: în jurul vârstei de 2 1/2 ani

# Celulele epiteliului glomelular şi capsula Bowman se aplatizează în primele luni de viaţă

# Fluxul sanguin renal creşte paralel cu debitul cardiac

# Filtrarea glomelulară: La sugar = 82ml/min

La 2 ani =132 ml/min (ca la adult)

# Capacitatea de diluţie renală: optimă la vârsta de o lună

slide40
# Concentraţia: - 700-800mosm/litru

- limitată prin deficit de hormon antidiuretic

- hiperosmolaritatea laptelui de vacă depăşeşte sarcina osmotică renală

# Diureza la sugar = 100 ml/kg/zi

# Densitatea urinară: n.n.= 1004-1006

sugar = 1010-1012

copil =1015

# Eliminarea: clorului, ureei, fosfaţilor variază în funcţie de alimentaţie

# Acidul uric şi creatinina: mai crescute ca la adult

# Glicozuria, galactozuria şi proteinuria = absente

slide41
Sistemul nervos

# Creierul creşte constant: la vârsta de 8 ani = 95% din final

# La 9 luni: apare controlul asupra motilităţii voluntare

# Reflexul Babinski: flexie dorsală până la vârsta de 2 ani

după 2 ani = flexie plantară

# E.E.G.: La 6 luni: creşte frecvenţa undelor electrice

La 9 luni: creşte amplitudinea undelor

La 2 ani: apare ritmul alfa

Ulterior ( după 2 ani): apar undele beta

slide42
# Stările afective:

- Intense dar superficiale

- Se instalează brusc, durează puţin

- Gelozia şi negativismul: se manifestă tumultos

- La vârsta de 3 ani: apare starea de vinovăţie

- La vârsta de 4 ani, apare: dorinţa de nou

de mândrie

transferul de afectivitatee (educatoare)

- La vârsta de şcolară se dezvoltă:

- sentimentele estetice, morale de datorie, patriotism

- La vârsta pubertăţii apar:

- sentimentul echităţii

- obligaţiile morale

- relaţii interumane: prietenie, dragoste