1 / 42

CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA

CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA. Creşterea: - un proces normal de augmentare a dimensiunilor corpului, de apariţie de masă tisulară nouă. - constă din: # multiplicare celulară # creşterea volumelor celulare

omer
Download Presentation

CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA

  2. Creşterea: - un proces normal de augmentare a dimensiunilor corpului, de apariţie de masă tisulară nouă. - constă din: # multiplicare celulară # creşterea volumelor celulare • Dezvoltarea:- proces normal ce cuprinde complexităţile funcţionale: # formare de structuri noi # maturaţie enzimatică - Corelarea celor două procese conferă un înţeles unitar unui proces care defineşte atât dimensiunile cât şi modificările calitative ale maturaţiei • Creşterea şi dezvoltarea urmează: # o secvenţă ordonată, # aproximativ aceeaşi pentru toţi copii, # există o variabilitate între copii normali, la orice vârstă =reflectă răspunsurile organismului în creştere, la numeroşi factori. • La om maturarea se obţine lent: - aproximativ 1/3 din viaţă este o pregătire pentru celălalte 2/3

  3. Legile creşterii Observarea caracteristicelor generale normale ale creşterii a stabilit legi generale: • Legile alternanţei: se referă la alungirea, urmată de îngroşarea oaselor. • Legile proporţiei: de la naştere la maturaţie, fiecare segment al corpului are modul său propriu de comportament faţă de înăţime. • Legile pubertăţii: - înainte de pubertate, talia creşte în special pe seama membrelor inferioare; - ulterior pe seama trunchiului; - în prepubertate este mai intensă alungirea; - ulterior urmează îngroşarea corpului.

  4. Mecanismul creşterii • Aspectul biochimic: a. conţinutul în apă totală a organismului: # scade de la 70-75%(n.n.)---65-50% la adult scăderea cea mai rapidă= în perioada de sugar # Na şi Cl: curbe de scădere paralelă cu a apei totale corporale. b. conţinutul de substanţe solide: evoluează după o curbă inversă a apei: # musculatură = 25% la n.n.; 43% la adult • Substanţele localizate predominent intracelular: - K, cresc în raport cu vârsta. • Din punct de vedere biochimic creşterea = câştig de masă solidă (subst. organice+ minerale). • Creşterea solicită consum mare de energie.

  5. Aspectul celular al creşterii 1. Faza hiperplastică: - creşterea numărului de celule prin mitoză (I.U.) 2. Faza intermediară: - creşte numărul şi dimensiunile celulare 3. Faza hipertrofică: - cresc dimensiunile celulare.

  6. Factorii de creştere 1. Factorii genetici (ereditari, intrinseci) # Rol important în determinarea ritmului creşterii datorită controlului genetic al sintezei proteinelor structurale şi enzimelor. # Patologie - Anenploidii (număr anormal de cromozomi): - monosomii: absenţa unuia dintre cromozomii unei perechi. - trisomii şi poliploidii: mai mult de un cromozom adăugat la o pereche normală. - Anomalii structurale (morfologice): - deleţii: absenţa unei părţi a cromozomilor - translocaţii: porţiuni ale unui cromozom ataşate altuia - inversiuni: - izocromosomii

  7. 2. Factorii hormonali ai creşterii • Rol în modularea proceselor creşterii şi dezvoltării potrivit informaţiei genetice. a. Hormonul somatotrop hipofizar (S.T.H.) - rol în multiplicare celulară; - acţionează asupra condrogenezei, prin somatomedină, pe cartilagiul seriat; - hiperfuncţia = gigantism; - hipofuncţia = nanism armonic. b. Tiroxina şi triiodotironina, sub control talamo-hipofizar acţionează: - asupra cartilajului de creştere ( mineralizare); - asupra S.N.C.; - asupra maturaţiei dentare; - hiperfuncţia = hipertiroidie - hipofuncţia = nanism disarmonic (cretinism) arieraţie mentală (cretinism)

  8. c. Parathormonul: - controlează homeostazia Ca; - intervine în calcifierea scheletului. d. Insulina: - în sinteza proteinelor, ac. graşi, glicogen. e. Hormonii androgeni: - iniţial activează creşterea; - în adolescenţă: o limitează, accelerând maturarea scheletică. f. Estrogenii şi progesteronul: - calcifierea cartilajului de creştere. g. Cortizonul: - efect negativ: scade numărul de celule; - efect pozitiv: favorizează maturaţia enzimelor.

  9. 3. Factorii de mediu a. Factorii de mediu prenatal: - nutriţia embrionului şi fătului - factori endocrini - factori: chimici, actinici, infecţioşi, anoxia, ş.a. b. Factorii de mediu postnatali: - factorii infecţioşi (ac. şi cr.) - alimentaţia gravidelor şi a copiilor - mediul geografic: poluare, însorire (U.V.), umiditate, acţionează cu precădere în primii 5 ani. c. Factorii socio-economici: - situaţia materială - calitatea locuinţei - condiţii igienice - facilităţile medicinei şi civilizaţiei.

  10. d. Factorii culturali şi instructiv- educativi. e. Factori emoţionali f. Exerciţiile fizice: activează circulaţia, cresc aportul de O2 în ţesuturi. 4. Factorii patologici • Intrauterini • Postnatali - tulburări acute şi cronice de digestie - boli organice cronice - boli endocrino-metabolice - encefalopatii cr. Inf.

  11. Tipuri (curbe ) de creştere 1.Tipul neural: caracteristic pentru S.N.C.: - creşte rapid intrauterin - creşte rapid până la vârsta de 5 ani - creşte mai lent până la adolescenţă. 2. Tipul scheletic: - creşte rapid intrauterin - creşte rapid până la vârsta de 2 ani - creşte lent până la pubertate - creşte rapid la pubertate - creşte lent în adolescenţă. 3. Tipul limfatic: - se dezvoltă până la 5-6 ani (gg., amigdale, timus) - se reduce la 11 ani, apoi involuează (timus). 4. Tipul ţesutului adipos: - creşte rapid până la 1 an - ritmul scade între 1-2 ani - după 2 ani este relativ stabil

  12. Evaluarea creşterii şi dezvoltării • Are la bază compararea parametrilor somatometrici al unui copil dat, cu cei aialtor copii sănătoşi, de aceeaşi vârstă, sex, zonă geografică, ţară. • Evaluarea creşterii utilizeză diverşi parametri: # Pentru compararea parametrilor sau întocmit grafice sau curbe, bazate pe măsurători efectuate pe loturi mari de copii sănătoşi, de toate vârstele la ambele sexe, în diferite ţări # Pe baza datelor obţinute s-au întocmit curbe “Gaussiene” şi curbe dinamice, sau “ canale” continui, derivate matematic, denumite “ percentile”, sau derivaţii standard (în raport cu formula utilizată). # Valorile taliei, greutăţii, P.C., la o vârstă dată, pot fi reprezentate pe o curbă Gaussiană.

  13. # Valorile mediei se află la vârf # Valorile în minus pe ramura ascendentă # Valorile în plus pe ramura descendentă # Valorile normale = + 2 D.S.(derivaţii standard) 1 D.S. include 66,6% 2 D.S. includ 95% din total 3 D.S. includ 99,7% • Percentilele indică poziţia unei măsurători într-o serie tipică de 100 (100%) Percentilul “10”= copilul este mai mare decât 9% dintre copiii de aceeaşi vârstă şi sex. Percentila “50”= un număr egal de copii sunt mai mici decât cel măsurat. Percentila “1”= -3 D.S. Percentila “84”= +1 D.S. Percentila “3”= -2 D.S. Percentila “97”= +2 D.S. Percentila “16”= -1 D.S. Percentila “99”= +3 D.S. # Compararea datelor obţinute la un copil cu graficele permit evaluarea caracterului creşterii: - regulată: dacă se situează constant pe acelaşi canal; - neregulată: cu perioade de încetinire şi accelerare

  14. Pentru evaluarea creşterii şi dezvoltării, parametrii cei mai utilizaţi sunt: 1. Greutatea • Cel mai utilizat indice de apreciere a nutriţiei. Cântărirea de rutină se face : # 2-3x/săpt. de la 0-6 luni # 1/săpt. între 6-12 luni # 3-4x/an de la 1-3 ani; apoi anual • Factorii care influenţează greutatea: # factorii genetici # durata gestaţiei # malnutriţia maternă (voită, nevoită) # alcoolism, tabagism, toxicomanii # infecţii intrauterine # insuficienţă placentară # sarcini multiple # diabetul zaharat

  15. Sporul mediu anual al creşterii ponderale: 0-4 luni = 750 g/lună 5-9 luni = 500 g/lună 9-12 luni = 250 g/lună • Greutatea : - se dublează la 4 luni - se triplează la 1 an - se guadruplează la 2 ani - de 6x la 5 ani - de 7x la 7 ani - de 10x la 10 ani • În primii 2 ani băieţii au un plus de 0,5 kg faţă de fete. • În anul 2 de viaţă = 200-250g/ lună (2,3 kg/an) • Între 3-5 ani = 2 kg/an • Între 6-10 ani la băieţi = 3-3,5 kg/an 6-12 ani la fete = 3-3,5 kg/an FORMULA HERMAN: 9 X 2 V (V=ani)

  16. 2. Lungimea (Talia) • Se efectuează în decubit dorsal până la vârsta de 5-6 ani • La naştere = 50 ± 2 cm. • Sporul minim de creştere a taliei: - I L= 4 cm - II-III L= 3 cm - IV L = 2 cm - V-XII L = 1 cm # La vârsta de 1 an = cu 50% mai mare ca la naştere # Sporul natural primul an = 20-30 cm. # De la 1-2 ani = 1 cm/ lună (12 cm/an) # În primii 2 ani T = 0,5 cm superioară la băieţi # Între 2-5 ani = 6-8 cm/ an # Talia de la naştere: - se dublează la vârsta de 4 ani - se triplează la vârsta de 13 ani # Creşterea taliei încetează la: - 17-19 ani la fete - 20 ani la băieţi FORMULA GELDRICH = 80 + 5V

  17. 3.Perimetrul cranian (P.C.) • Măsurătoare importantă până la vârsta de 2-3 ani. • La n.n P.C. = 35,3 ± 1,2 cm. • P.C. creşte cu 10 cm în I-ul an, din care 50% în primele 4 luni. • De la 1-17 ani = 10 cm. • S.N.C. # la 6 luni = 50% faţă de adult. # la 2 ani = 75% faţă de adult. • În adolescenţă P.C. creşte pe seama ţesutului osos şi ţes. moi • Creşterea P.C. posibilă datorită existenţei suturilor şi fontanelelor • Fontanela anterioară, rombică = 2,5/3,5 cm (12-18 luni) • Fontanela posterioară, triunghiulară =1/1,5 cm (2-4 luni) prezentă la 25% din n.n.. • P.C. creşte rapid = hidrocefalie • P.C. mic = craniostenoză • Macro şi microcefalia pot fi familiale.

  18. 4. Dentiţia • Factori genetici: determinanţi majori ai dimeniunilor şi morfologiei dentare. • Alţi factori: - boli de nutriţie - rahitism - endocrinopatii - medicamente: tetraciclina (prohibită în primii 6 ani de viaţă) # 1/1500 – 1/3000 n.n. cu un dinte erupt # momentul erupţiei: limite largi (5-15 luni) # caduca de lapte cu 20 dinţi # ordinea medie a erupţiei: - 6-8 luni = incisivi medieni inferiori - 8-10 luni = incisivi medieni superiori - 10-12 luni = incisivi laterali - 1 an – 1 ½ ani = primii molari - 1 ½ ani -2 ani = cei 4 canini - 2 – 2 ½ (3 ani) = molarii II • Retardarea erupţiei: rahitism, mixedem,trisomie 21

  19. Fenomene asociate: - agitaţie - mici tulburări digestive - subfebrilităţi. • Calcificarea mugurilor dentari debutează în luna a V-a fetală, se termină la 2 ½ - 3 ani. • Dentiţia definitivă (permanentă): - debut la vârsta de 6 ani: I-ul molar. - calcificarea începe în I-a lună postnatal durează până la vârsta de 25 ani - între 7-12 ani dinţii de lapte cad în ordinea apariţiei. • Înlocuirea cu dentiţia definitivă: - 6-8 ani: incisivi medieni - 7-9 ani: incisivi laterali - 9-13 ani: canini - 9-12 ani: premolarii I - 10-12 ani: premolarii II - 10-14 ani :molarii II - 18-20-25 ani: molarii III • Maturarea dentară necesită: Ca, Ph, Vit.A,D,C.

  20. Molarul I, de la vârsta de 6 ani: - fundaţie pentru dezvoltarea dentiţiei definitive - determină forma finală a maxilarului - aranjamentul ordonat al dinţilor. 5.Maturaţia osoasă • Este cel mai fidel indicator al creşterii generale • Vârsta osoasă trebuie să concorde cu vârsta cronologică • Procesul de osificare osoasă: - debutează luna V-a intrauterin - se finalizează în adolescenţă - începe la nivelul nucleilor de osificare • La n.n la termen sunt 3-4 nuclei de osificare: - Beclard: epifiza distală femur - Tappon: epifiza proximală tibie - cuboid - cap humeral (inconstant)

  21. Evaluarea osificării: - examen radiologic - sub vârsta de 1 an: membrul inferior - după vârsta de 1 an : membrul superior stâng, artic. radio carpiană • În I-ul an apar 10 nuclei de osificare pentru un hemischelet. • Stabilirea vârstei osoase se bazează pe: - nr. şi dimensiunile nucleilor - forma şi densitatea lor - delimitarea contururilor capetelor osoase - distanţa care separă centrii epifizari. • Vârsta osoasă se definitivează: - fete: 12 ani - băieţi: 13 ani • Se studiază şi numărul de suduri osoase apărute între vârsta de 13- 18 ani

  22. 6. Alte criterii de apreciere a creşterii a. Diametrul biacromial şi biiliac b. Circumferinţele braţului şi coapsei c. Grosimea plicii cutanate (tricipitală şi subscapulară) - criteriu valoros de apreciere a stării de nutriţie - elasticitatea cutanată - dezvoltarea ţesutului adipos - inhibiţia hidrică a acestora d. Aprecierea rezistenţei la infecţii e. Aprecierea maturizării neurologice - Caracteristicile esenţiale ale măsurătorilor: # aplicarea de metode standardizate # raportarea rezultatelor la valorile normale obţinute pe eşantioane semnificative statistic # de la populaţie infantilă de aceeaşi vârstă, sex, zonă geografică, condiţii soci-.economice comparabile - Orice deviere va fi apreciată în funcţie de: # parametri somatici ai genitorilor ( potenţial genetic de creştere) # la curba de creştere proprie, anterioară a copilului

  23. Perioada de sugar • Durata: 1-12 luni • Tegumentele: rol protector, supuse agresiunii factorilor fizici, chimici şi infecţioşi # Culoare: - roz = sugar alimentat natural - palide = sugar alimentat artificial # Histologic: - stratul cornos al epidermului se îngroaşă - se dezvoltă celulele cromatofore - sporesc papilele din derm - creşte rezistenţa la agenţii agresori # Suprafaţă cutanată: mare - F. FASSABLIER: S = T2 X 0,92 (T=talia) # Glandele sebacee bine dezvoltate # Glandele sudoripare: devin dezvoltate la 3 luni

  24. Ţesutul celular subcutanat: # Se dezvoltă progresiv astfel: faţă, membre inferioare, torace, abdomen # Dispariţia, în distrofie se produce invers # Conţine mai mult acid palmitic (steanic la adult) # La 2 luni grosimea pliului = 1,5 cm # Până la 7 ani dezvoltarea paniculului adipos este identică # Turgorul = - inhibiţia coloidală a celulelor - starea fibrelor elastice - dezvoltarea ţesutului adipos Turgor diminuat = distrofie, deshidratare

  25. Sistemul ganglionar limfatic # Prezent de la naştere # Inelul limfatic Waldayer: până la 4 ani, apoi involueayă # Adenoidele se hipertrofiază cu uşurinţă # Amigdalele palatine cresc până la 6 ani • Ţesutul muscular # Dezvoltarea inegală, cu precădere la membrele inferioare, prin mitoză # Tonusul flexorilor scade în luna II-a - Tonus diminuat: infecţii distrofie rahitism boli musculare - Tonus crescut: paralizii spastice # Activitatea musculară activează irigaţia organelor

  26. Aparatul respirator A. Caractere anatomice: # Fosele nazale: - înguste, lipseşte meatul inferior - mucoasa bine vascularizată - infecţii # Sinusurile: - incomplet dezvoltate - sinusul frontal lipseşte - sinusul etnoidal prezent - etnoidite # Naso-faringele: îngust, scurt # Trompa Eustachio: orizontală (otite) # Laringele: formă de pâlnie, îngust, cartilaje moi, bine vascularizat = infecţii ( laringite forme diverse) # Traheea: lumen îngust, bine vascularizată # Bronhiile: - se bifurcă la vertebra T3 lumen îngust - cartilaje moi, bine vascularizate - se obstruează uşor

  27. # Plămânii: - mari comparativ cu toracele - amplitudinea excursiilor toracice mică - sporeşte nr. alveolelor - ţesutul interstiţial: bine dezvoltat şi vascularizat, capilarele limfatice largi - ţesutul elastic pulmonar sărac, favorizează apariţia atelectaziilor şi emfizemului pulmonar - zonele postero- inferioare slab ventilate - atelectazii - hilul pulmonar: bogat în ganglioni, care se hipertrofiază cu uşurinţă - mediastinul: mare, elastic, organele mediastinale slab legate ( cantitate redusă de ţesut conjunctiv) - diafragmul: mai sus situat

  28. B. Particularităţi morfologice # Respiraţia: mai superficială, amplitudine mică # Frecvenţa respiratorie = 40-30/ 1 minut # Schimburile gazoase respiratorii intense, corelate cu echilibrul A-B # Difuziunea CO2 se face la o diferenţă de tensiune de 6 mmHg # Difuziunea O2 se face la o diferenţă de tensiune de 60 mmHg # Cianoza: - coloraţia albastră difuză a tegumentelor şi mucoaselor - cauzată de Hb redusă în sângele capilar - se intensifică la efort ( consum de O2) - durata: temporară - fără consecinţe cronică = poliglobulie, M.C.C., bronhopneumonie cronică

  29. Aparatul cardio-vascular # Poziţia cordului: mai înaltă şi orizontală (torace larg, diafragm înalt) # T.A.: variază cu vârsta: la 6 luni = 80-90/45 mmHg F. KATZEMBERGER: 80 + 2 V ( cifre inferioare normalului) # Viteza de circulaţie mare (30 sec. la copil), se realizează: - frecvenţa cardiacă mărită - timpul de conducere A-V scurt - durata scurtă a sistolei ventriculare = tahicardie (fiziologică) - tahicardia măreşte minut volumul - tahicardia + minut volumul nu produce HTA datorită elasticităţii şi lărgimea relativă a vaselor sangvine

  30. # Şocul apexian sp. IV I.c. stâng înafara liniei mamelonare cu 1-2 cm - intensitatea maximă a zgomotelor sub mamelon sau către apendicele xifoid - primul zgomot: mai scurt, tonalitate ridicată - al II-lea zgomot mai întărit (lumenul mai larg şi mai apropiat de peretele toracic) - suflu persistent sub 4-5 ani = M.C.C., (la bază) - suflu dobândit: se percepe la vârful cordului # Rx. Pulmonar: suprafaţă mare, orizontal, vârful lateral # E.C.G.: - ritm rapid - interval P-R = scurt: 0,08- 0,12 sec. - undele Q şi S mai accentuate - unda T turtită sau inversată în D III-a - axul electric: iniţial spre dreapta spre verticală treptat

  31. Aparatul digestiv A. Particularităţi morfologice # Buzele groase, musculoase, favorizează suptul # Musculatura obrajilor, limbii, faringelui bine dezvoltate # Limba: lată, depăşeşte arcada gingivală # Mucoasa bucală: - 2-3 straturi (8-10 la adult)= fragilă (stomatite) - pe faţa bucală a buzelor: 5-6 burelete labiale (Luschka) rol la supt # Bula Bichat: împiedică deprimarea obrajilor (supt) # Cavitatea bucală = pompă aspiratoare; Limba = piston # Suptul: - act reflex; centrul în bulb - calea centripetă: ramura sensitivă trigemen - calea centrifugă: ramurile motorii ale nervilor hipoglos, facial, trigemen - aerofagie - regurgitaţii, vărsături = - atitudine: poziţionare, eructare

  32. # Esofagul: situat între C4-D8 = 8-10 cm # Stomacul, poziţie: - n.n. = verticală - sugar = transversală - 2-3 ani = spre verticală • Capacitatea gastrică: creşte cu 25 ml/lună: n.n. = 30 ml 2 săpt. = 90 ml 6 luni = 200 ml 1 an = 250- 300 ml • În timpul alăptării stomacul evacuează parţial = ingestia mai mare decât capacitatea • După supt - contracţia stomacului (peristola) - eructează aerul ( eructare, vărsăt.) • Evacuarea gastrică: alimentat natural = 1 1/2 h alimentat artificial= 3- 4 h • Evacuarea lentă: în decubit dorsal

  33. # Intestinul: la n.n. = de 6 ori talia - Mucoasa intestinală: permeabilă pentru toxine, germeni - Durata traversării intestinului subţire = 3-6 h - Durata traversării intestinului gros = 2 - 14 h - Rectul: mai lung, slab fixat = prolaps # Mezenterul: mai larg, distensibil = volvulus # Ganglionii mezenterici: se inflamează cu uşurinţă = abdomen dureros, uneori pseudochirurgical

  34. B. Particularităţi funcţionale • Secreţia salivară: redusă în primele 2-3 luni: stomatite - Ptialina ( 4 luni): acţiune amiolitică, transformă amidonul în dextrină • Secreţia gastrică: prezentă de la naştere - Variază cu: - vârsta copilului - compoziţia alimentului - starea de sănătate a copilului - la distrofici este diminuată = digestie deficitară = diaree • Secreţia intestinală: - Amilaza: redusă până la 3- 4 luni, completă la 2 ani - Erepsina: activitate redusă până la 1 an - Lipaza: activitate scăzută; normală la 1 an • Flora intestinală: - Alimentat natural = bac. Bifidus - Alimentat artificial = bac. Coli nepatogen • Digestia sugarului: - Puterea fermentativă şi diastazică iniţial reduse, sporesc cu vârsta - Alimentele noi se introduc: - cu prudenţă - se cresc progresiv cantităţi mici

  35. Scaunul sugarului - Sugar alimentat natural: - culoare: galben auriu - consistenţă scăzută - miros fad - pH acid - aderent de scutece - număr = 2-3 pe zi - Sugar alimentat artificial: - culoare: galben deschis, albicios - consistenţă: crescută - neaderent de scutece - miros fetid - pH alcalin - număr : 1-2 pe zi • Controlul sfincterului anal: - Începe să se stabilească la 15 luni - Se formează reflexul condiţionat al defecaţiei legat de factorul timp (oră)

  36. Ficatul - Lobul drept este mai mare - Marginea superioară: spaţiul V-VI i.c. drept - Marginea inferioară: la 1 cm sub rebordul costal - Sinteza hepatică a proteinelor serice, factori de coagulare, glicogen şi colesterol = satisfăcătoare - Funcţia antitoxică şi de conjugare = deficitare - Secreţia biliară scăzută - Sărurile biliare în cantităţi reduse • Pancreasul - Amilaza pancreatică ( scindează amidonul) apare după vârsta de 4 luni - Lipaza şi esteraza: deficirare în primul an - Fermenţii proteolitici: tripsina, chimotripsina, carbopeptidaza: activitate bună

  37. Sângele A. Seria albă - La naştere: polinucleoză neutrofilă 60-70% - În ziua a X-a: scade la 30-37% - La 6 luni: 30- 40% - La 1 an: 35- 40% - La vârsta de 3 zile = prima încrucişare neutrof/limf. - La vârsta de 2-2 1/2 ani a doua încrucişare (cresc N) - Leucocitele scad paralel cu vârsta: - la sugar = 10.000/mm - la 3 ani = 9.000/mm - la 4-8 ani = 8.000/mm 3

  38. B. Seria roşie - Hematopoieza la sugar şi copil = în măduva oaselor - Limfopoieza: în organele limfoide - Eritrocitele: - îşi micşorează diametrul - durata medie de viaţă = 120 zile - nr. de eritrocite : scade treptat ; apoi revine la 5 milioane la 12 ani - până la pubertate nr. eritrocitelor este egal la ambele sexe scade la fete = 4 milioane /mm - Hb: - la sugar = 12,5 g % - la pubertate = 15 g % la sex M 13,5 % la sex F - Ht = este paralel cu oscilaţiile eritrocitelor la pubertate = 42-45 % - Trombocitele = 150.000 - 300.000/mm

  39. Aparatul urinar # Lobulaţia rinichiului dispare la vârsta de 2 ani # Vezica urinară coboară în bazin la vârsta de 1 an # Bazinetul şi ureterele: pereţi hipotoni = stază, infecţii # Organele genitale externe: se dezvoltă lent, progresiv - pubertate # Nr. micţiuni 10-12/zi sugar; 6-8/zi ulterior # Controlul vezical voluntar: în jurul vârstei de 2 1/2 ani # Celulele epiteliului glomelular şi capsula Bowman se aplatizează în primele luni de viaţă # Fluxul sanguin renal creşte paralel cu debitul cardiac # Filtrarea glomelulară: La sugar = 82ml/min La 2 ani =132 ml/min (ca la adult) # Capacitatea de diluţie renală: optimă la vârsta de o lună

  40. # Concentraţia: - 700-800mosm/litru - limitată prin deficit de hormon antidiuretic - hiperosmolaritatea laptelui de vacă depăşeşte sarcina osmotică renală # Diureza la sugar = 100 ml/kg/zi # Densitatea urinară: n.n.= 1004-1006 sugar = 1010-1012 copil =1015 # Eliminarea: clorului, ureei, fosfaţilor variază în funcţie de alimentaţie # Acidul uric şi creatinina: mai crescute ca la adult # Glicozuria, galactozuria şi proteinuria = absente

  41. Sistemul nervos # Creierul creşte constant: la vârsta de 8 ani = 95% din final # La 9 luni: apare controlul asupra motilităţii voluntare # Reflexul Babinski: flexie dorsală până la vârsta de 2 ani după 2 ani = flexie plantară # E.E.G.: La 6 luni: creşte frecvenţa undelor electrice La 9 luni: creşte amplitudinea undelor La 2 ani: apare ritmul alfa Ulterior ( după 2 ani): apar undele beta

  42. # Stările afective: - Intense dar superficiale - Se instalează brusc, durează puţin - Gelozia şi negativismul: se manifestă tumultos - La vârsta de 3 ani: apare starea de vinovăţie - La vârsta de 4 ani, apare: dorinţa de nou de mândrie transferul de afectivitatee (educatoare) - La vârsta de şcolară se dezvoltă: - sentimentele estetice, morale de datorie, patriotism - La vârsta pubertăţii apar: - sentimentul echităţii - obligaţiile morale - relaţii interumane: prietenie, dragoste

More Related