METODE DE CERCETARE

1 / 19

# METODE DE CERCETARE - PowerPoint PPT Presentation

METODE DE CERCETARE. CURS 6 www.geocities.com/g_badescu www.geocities.com/g_badescu/p6.ppt. Indicatori ai tendintei centrale: Modus, Mediana, Media Modus (valoare modala): valoarea cel mai des intalnita Mediana : valoarea individului de mijloc. Media : suma valorilor / numarul de indivizi.

I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.

## PowerPoint Slideshow about 'METODE DE CERCETARE' - noam

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
METODE DE CERCETARE
• CURS 6

Indicatori ai tendintei centrale: Modus, Mediana, Media

Modus (valoare modala): valoarea cel mai des intalnita

Mediana: valoarea individului de mijloc.

Media: suma valorilor / numarul de indivizi.

Exercitii:

• Variabila ‘eficienta administratiei locale’: …
• Distributia de frecvente: 1-10, 2-5, 3-5, 4-30.
• Distributia procentuala
• Distributia procentuala cumulativa
• Reprezentari grafice
• Indicatori ai tendintei centrale

Indicatori de imprastiere: Amplitudine, Interval interquartilic, Abatere standard

Amplitudine: val.max. – val. min.

Interval interq.: q3 – q1

Abatere standard (dispersie): radical ( media (Vi-media(V))2)

Principalele metode de cercetare in stiintele sociale

1. Experimentul

2. Ancheta

3. Interviul

4. Observatia

5. Analiza documentelor

Experimentul

____________________________________________

T1 X T2

grup de control  

grup experimental   

____________________________________________

T1: pretestare

T2: testare

X: factorul care actioneaza asupra grupului experimental dar nu si asupra celui de control

Quasiexperimentul

Structura similara cu cea a experimentului, insa cu unele constrangeri pt. cercetator in alegerea subiectilor si ‘manipularea’ lor.

Ex. Dezvoltare comunitara;

Q: perioada optima privind durata facilitarii intr-un sat.

Ancheta

Unitatile de analiza sunt subiecti umani care raspund intrebarilor unui chestionar.

Subiectii sunt alesi astfel incat sa formeze un esantion din populatia de interes.

Tipuri de ancheta:

1. Fata in fata (pe teren)

2. Telefonica

3. Prin posta

4. Prin e-mail

Esantionarea

esantionarea: procedeul prin care este selectata o submultime a unei populatii astfel incit cunoscind anumite caracteristici ale submultimii pot fi estimate caracteristicile corespondente pentru intreaga populatie.

esantion: submultimea obtinuta in urma esantionarii.

reprezentativitate a unui esantion. Termenul de reprezentativitate are in

vedere calitatea esantionului de a fi asemanator populatiei din care este

extras.

Tipuri de esaantionare:

1. Aleatoare

1.1. Simplu aleatoare

1.2. Stratificata

2. Nealeatoare

Interviul

• Individual
• De grup; focus grupul

Observatia

Observatia participativa

Ex. Lucrari de antropologie (K. Verdery, G. Kligman, V. Mihailescu)

Analiza documentelor

Analiza de continut

Ex. Reprezentari ale romilor in presa locala din Cluj si Iasi

Tabelul 14. Atitudinea fata de romi in articole din presa locala, in functie de orasul in care sunt publicate ziarele.

Tabelul 15. Relatia dintre suprafata (cm2) articolelor despre romi, orasul in care au fost publicate si atitudinea generala a articolului.

Fidelitate (reliability)

Atunci când spunem că măsurile trebuie să fie fidele ne referim la faptul că ele trebuie să dea aceleaşi rezultate când se aplică aceloraşi unităţi , în aceleaşi imprejurări , indiferent de cine efectuează masurarea .

Măsurarea stabileşte procedurile prin care se poate spune cât de mult dintro proprietate este demonstrat de fiecare unitate .

Dacă , urmând acele proceduri , alţii vor clasifica cazurile diferit faţă de cum le clasifică cercetătorul , măsura nu este fidelă .

Validitatea

Măsurile valide sunt cele care vor măsura o proprietate aşa cum a fost definită .

Ex. Somaj masurat prin ‘rata somajului’.

din punctul de vedere al VALIDITATII si FIDELITATII