Fenomene de dezechilibru macroeconomic - șomajul - PowerPoint PPT Presentation

fenomene de dezechilibru macroeconomic omajul n.
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
Fenomene de dezechilibru macroeconomic - șomajul PowerPoint Presentation
Download Presentation
Fenomene de dezechilibru macroeconomic - șomajul

play fullscreen
1 / 14
Download Presentation
Fenomene de dezechilibru macroeconomic - șomajul
207 Views
Download Presentation

Fenomene de dezechilibru macroeconomic - șomajul

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

  1. Fenomene de dezechilibru macroeconomic - șomajul Departamentul de Jurnalism Anul I Lector univ.dr. Luminiţa Ciocan

  2. Ce este șomajul? (I) Șomajul este un dezechilibru economic care consta in existenta unui surplus de oferta pe piata fortei de muncă. Biroul Internațional al Muncii consideră ca este somer orice persoana care a implinit 15 ani si care indeplineste concomitent următoarele condiții: • este aptă de muncă; • nu munceste; • caută un loc de muncă; • este disponibil pentru o munca salariată.

  3. Ce este șomajul? (II) Punctul de plecare în definirea şomajului este reprezentat de lipsa unui loc de muncă pentru o perioadă de timp. Inactivitatea poate să fie rezultatul voinţei individului sau, dimpotrivă (șomaj voluntar), cel apt şi doritor de muncă nu găseşte un loc disponibil din motive independente de voinţa sa (șomaj involuntar). Keynes consideră că şomajul voluntar este “datorat refuzului sau imposibilităţii, pentru purtătorul de forţă de muncă, de a accepta o retribuţie corespunzătoare valorii produsului care-i poate fi atribuit, refuz sau imposibilitate bazată pe anumite prevederi legale, pe uzanţe sociale, peînţelegeri în vederea negocierilor colective, pe adaptarea lentă la schimbări sau pe simpla încăpăţânare, proprie naturii umane”.

  4. Cum se formează șomajul? Șomajul se formează pe baza a două mari procese: • Pierderea locurilor de muncă • Creșterea ofertei de muncă (prin intrarea pe piața muncii a noilor generații, prin intrarea în țară a unor cetățeni străini aflați în căutarea unui loc de muncă etc.) În cadrul primului proces se disting mai multe forme de șomaj: • şomajul ciclic sau conjunctural - determinat de crize şi conjuncturi nefavorabile, trecătoare,dar care se repetă la intervale mai mari sau mai mici de timp. • şomajul structural - determinat de modificarea structurii economiei sub presiunea evoluţiei nevoilor, crizei energetice, revoluţiei tehnico-ştiinţifice sau altor factori. • şomajul tehnologic – apare datorită înlocuirii vechilor tehnici şi tehnologii cu altele noi şirestrângerii locurilor de muncă prin reorganizarea întreprinderilor.

  5. Cauze ale șomajului (I) • În teoria economică actuală a şomajului, se formulează mai multe concluzii cu privire la factorii cauzatori ai şomajului: • Șomajul nu provine, în întregime, dintr-o cerere insuficientă de forță de muncă. Deşi aceasta este esenţială, şomajul poate avea şi alte cauze şi forme de manifestare, cum sunt: un număr redus al locurilor de muncă, determinat de slabele investiţii anterioare sau de un excedent de ofertă de muncă, în raport cu capitalul fix existent, ca urmare a unui exod sau o imigraţie; se manifestă un şomaj clasic deosebit, în sensul că, în timp ce unele capacităţi de producţie rămân neutilizate,

  6. Cauze ale șomajului (II) pentru că sub efectul concurenţei, îndeosebi a celeiinternaţionale, sunt preferate investiţiile de productivitate, în detrimentul celor de capacitate, şi deci, o rentabilitate comparativ nesatisfăcătoare face ca anumite locuri de muncă să rămână neocupate; şomajul fricţional are tendinţa de sporire independent de relansarea cererii efective, datorată creşterii mobilităţi mâinii de lucru şi reducerii timpului de angajare, ca urmare a unor rapide şi profunde restructurări industriale, a noilor modalităţi de gestionare a mâinii de lucru şi a modalităţilor de acordare a indemnizaţiei de şomaj.

  7. Cauze ale șomajului (III) B. Crearea unui anumit număr de locuri de muncă nu diminuează, întotdeauna şomajul. Numărul solicitanţilor de muncă poate creşte, datorită sporirii vârstei de pensionare, a ratei de activitate a femeilor şi a apariţiei şomajului adiţional. C. Creşterea producţiei nu înseamnă, în mod automat, o sporire a numărului de locuri de muncă. Vechiul mit al progresului tehnic distrugător de locuri de muncă a reapărut recent, în special în legătură cu dezvoltarea informaticii, sub forma şomajului tehnologic. Combaterea acestuia se bazează pe trei argumente: *fabricarea materialului informatic determină crearea de locuri de muncă; *creşterea productivităţii întreprinderilor utilizatoare permite reducerea costurilor şi extinderea pieţelor; *firmele vor propune economiei noi bunuri sau noi servicii.

  8. Indicatori ai șomajului (I) 1. Nivelul la care a ajuns șomajul poate fi exprimat: • în valoare absolută, ca număr al șomerilor • în valoare relativă, ca rată a somajului (RS) S RS = — · 100 PO S = numărul șomerilor PO = populația ocupată sau S RS = — · 100 PA PA = populatia activa disponibila

  9. Indicatori ai șomajului (II) 2. Intensitatea cu care se manifesta, in functie de care avem: • somaj total - pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii; • - somaj partial - diminuarea activitatii depuse cu scaderea duratei saptamanii de lucru si diminuarea corespunzatoare a salariului. - somaj deghizat – daca activitatea are o eficienta scazuta si ca urmare persoanele lucreaza doar aparent 3. Durata – perioada de la momentul pierderii locului de munca pana la reluarea normala a muncii. 4. Structura – componenta pe categorii de varsta, nivel de calificare, sex, rasa etc.

  10. Costurile economice și sociale ale șomajului (I) Costurile şomajului reprezintă contribuţia societăţii şi renunţările pe care trebuie să le accepte populaţia, ca urmare a existenţei şomajului. Identificăm astfel: • un cost financiar; • un cost economic; • un cost social. Costul financiar se referă la creșterea sarcinilor fiscale care apasă asupra sectorului economic și asupra colectivităților publice plătitoare de taxe, precum și la diminuarea încasărilor fiscale și a cotizațiilor sociale.

  11. Costurile economice și sociale ale șomajului (II) Tot un cost financiar este și indemnizația de șomaj. Ea reprezintă o sumă lunară de bani care se acordă șomerilor pe perioade diferite, în funcție de stagiul de cotizare, dupa cum urmeaza: 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin un an; 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani; 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.

  12. Costurile economice și sociale ale șomajului (III) Indemnizația de somaj reprezintă 75% din salariul de bază minim brut pe țară, la care se adaugă, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 3 ani, o sumă suplimentară. Aceasta se calculează aplicând o cotă procentuală diferențiată asupra mediei salariului brut de bază lunar pe care persoana l-a obținut pe ultimele 12 luni. Cota procentuală diferențiată este stabilită astfel: 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 3 ani; 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani; 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 10 ani; 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 20 de ani.

  13. Costurile economice și sociale ale șomajului (IV) Tot un cost financiar este și alocarea, de către stat, a unei părți importante din buget pentru a finanța o serie de actțiuni specifice combaterii șomajului: pentru formarea profesională, pentru credite privilegiate pentru anumite industrii şi pentru subvenţii în vederea creării de locuri de muncă în anumite regiuni etc. B. Costurile economice apar întrucât este diminuată cererea adresată unor sectoare. Aceasta are drept urmare folosirea incompletă sau nefolosirea unor capacităţi de producţie.

  14. Costurile economice și sociale ale șomajului (V) C. Costurile sociale ale şomajului nu trebuie să fie neglijate deoarece sunt numeroase şi au efecte deosebite: • dezvoltarea micii criminalităţi (furturi, neplata datoriilor etc.); • modificarea valorilor sociale privind şcoala, munca, pensia; • creşterea numărului de sinucideri şi de boli legate de teama faţă de spectrul negru al şomajului.