suferin a fetal n sarcin i travaliu n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
“Suferinţa fetală în sarcină şi travaliu” PowerPoint Presentation
Download Presentation
“Suferinţa fetală în sarcină şi travaliu”

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 29

“Suferinţa fetală în sarcină şi travaliu” - PowerPoint PPT Presentation


  • 80 Views
  • Uploaded on

“Suferinţa fetală în sarcină şi travaliu”. Suferinţa fetală poate fi:. Cronică Este o stare ce ameninţă viaţa, sănătatea, dezvoltarea funcţională şi psihomotorie a fătului, determinată de un deficit de aport al substanţelor necesare dezvoltării fătului Acută

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about '“Suferinţa fetală în sarcină şi travaliu”' - michel


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
suferin a fetal poate fi
Suferinţa fetală poate fi:
  • Cronică
    • Este o stare ce ameninţă viaţa, sănătatea, dezvoltarea funcţională şi psihomotorie a fătului, determinată de un deficit de aport al substanţelor necesare dezvoltării fătului
  • Acută
    • Ansamblul stărilor de hipoxie fetală acută ce antrenează un risc major şi foarte rapid al sechelelor nervoase ireversibile
    • Cel mai frecvent survine în cursul travaliului
fiziopatologie
Fiziopatologie
  • Există o stare de hipoxie relativă intrauterină a fătului
  • Fătul suportă bine această stare prin:
    • Metabolismul energetic scăzut
    • Lipsa de maturitate a centrilor săi nervoşi care suportă mai bine hipoxia
slide4

Fiziopatologie

  • Mecanismul ce compensează starea de hipoxie intrauterină:
    • Creşterea vitezei de circulaţie sanguină la nivelul placentei
    • Reacţiile motorii generalizate ale fătului, încercările respiratorii atrag o creştere a presiunii sanguine şi creşterea vitezei de circulaţie a sângelui fetal
    • Sângele fetal are o afinitate mai mare pentru oxigen
    • Sistemul circulator placentar asigură o perioadă de contact prelungită între sângele fetal şi cel matern
    • Dispariţia stratului citotrofoblastic spre sfârşitul sarcinii, măreşte mult permeabilitatea placentară
    • Creşterea volemiei materne în tot timpul sarcinii şi redistribuirea circulatorie, realizând o “circulaţie preferenţială pentru uterul gravid”
fiziopatologie1
Fiziopatologie
  • În travaliu, hemostaza la nivelul placentei se ameliorează printr-o circulaţie mai activă la nivelul spaţiilor interviloase – consecinţă a contracţiilor uterine
  • În expulzie, concentraţia oxigenului în sângele matern scade din cauza deficienţelor respiratorii materne în eforturile expulzive – în cazurile normale, aceasta nu afectează starea fătului
  • Mecanismele compensatorii sunt uşor de depăşit de condiţii ce realizează o scădere a oxigenării sângelui fetal şi accentuarea hipoxiei duce la realizarea sindromului de suferinţă fetală intrauterină, frecvent manifest în timpul travaliului
etiologie cauze directe
Etiologie: cauze directe
  • Materne
    • De origine maternă generală
      • Insuficienţe ale hematozei pulmonare: pneumopatii grave cu IR (TBC gravă, pneumonii, pleurezii, stenoze laringotraheale); anemii grave, infecţii şi intoxicaţii hemolitice cu insuficienţa vectorului hematic
      • Insuficienţe circulatorii: cardiovasculare, cardiopatii decompensate; tensionale, rahianestezie, şoc, scăderea bruscă a tensiunii arteriale
    • De origine obstetricală
      • Ruptura uterului cu dezlipirea completă a placentei
      • Eclampsia gravă, apoplexia utero-placentară, tetania uterină
etiologie cauze directe1
Etiologie: cauze directe
  • Fetoplacentare
    • Dezlipirea placentei normal inserate, placenta praevia
    • Infarcte placentare întinse
    • Circulare strânse de cordon
    • Prolabare de cordon cu compresiune severă, prelungită
    • Cordon scurt întins, cu ruperea vaselor ombilicale
    • Ruptura vaselor ombilicale cu inserţie velamentoasă, anemie fetală acută (sindrom Benckiser)
    • Compresiunea incompletă a cordonului prolabat
    • Infecţia intrauterină
  • Iatrogene
    • Intervenţii obstetricale şi chirurgicale traumatizante, brutale
    • Administrare de medicaţie anestezic-analgezică în doze mari
etiologie cauze favorizante
Etiologie: cauze favorizante
  • Materne
    • Generale:
      • Afecţiuni cardiovasculare şi pulmonare
      • Anemie
      • Infecţii şi intoxicaţii acute şi cronice
      • Diabet
    • Obstetricale:
      • Disgravidii angiospastice
      • Travaliu prelungit
      • Travaliu rapid
      • Distociile dinamice prin exces de contracţie uterină
etiologie cauze favorizante1
Etiologie: cauze favorizante
  • Fetoplacentare
    • Imaturitatea, supramaturaţia
    • Malformaţii congenitale ale fătului
    • Maladia hemolitică prin izoimunizare
    • Cordon scurt, circulare de cordon, prolabare de cordon, cu compresiunea relativă a vaselor ombilicale

Sunt 4 cauze majore care determină suferinţa fetală:

Sindromul hipertoniei uterine

Sindromul de cordon scurt

Sindromul dezlipirii extinse de placentă

Sindromul compresiunii cordonului prolabat

clasificarea fiziopatologic a hipoxiei fetale
Clasificarea fiziopatologică a hipoxiei fetale
  • Hipoxia anoxică (scăderea aportului de oxigen de la mamă la făt)
  • Hipoxia de stază sau circulatorie (aportul de oxigen este normal, dar transportul său viciat către ţesuturi)
  • Hipoxia citotoxică (utilizarea oxigenului la nivelul ţesuturilor este defectuoasă din cauza unor leziuni celulare
anatomie patologic
Anatomie patologică
  • Leziunile anatomo-patologice cauzate de anoxie:
    • Creierul – congestie şi edem până la hemoragie; EEG apar undele delta
    • Ficatul – congestie, stază centrolobulară, leziuni celulare centrolobulare, cu clarificare citoplasmatică, necroză
    • Rinichiul – mai rezistent la hipoxie, leziunile sunt mai rar întâlnite
    • Suprarenalele şi hipofiza – în unele cazuri leziuni vasculare şi hemoragii mari cu decese prin insuficienţă suprarenală (sindromul Waterhouus-Friederiksen)
    • Cordul – vacuolizarea fibrelor cu edem interfibrilar, focare de necroză de coagulare
simptomatologia clinic semne directe fetale
Simptomatologia clinică: semne directe (fetale)
  • Modificări stetacustice ale BCF – semne patognomonice pentru suferinţa fetală; electrofono-cardiografia cordului fetal e cea mai precisă
    • Tahicardia fetală >160/m – suferinţă fetală (hipoxie) de gradul I; este semnificativă dacă e persistentă, asociată cu un puls matern normal şi, mai ales, dacă e urmată de bradicardie şi aritmie ulterioară
    • Bradicardia fetală < 100/m – suferinţă fetală de gradul II (hipoxie mai avansată); poate fi fiziologică, pasageră, în timpul contracţiei uterine
    • Aritmia BCF – suferinţă fetală de gradul III; la început cu creşterea tonalităţii BCF apoi cu asurzirea lor
    • Modificările de tonalitate a BCF au importanţă când se constată modificările lor în timpul evoluţiei travaliului
    • Prezenţa unui suflu funicular poate semnifica o compresiune a cordonului
simptomatologia clinic semne directe fetale1
Simptomatologia clinică: semne directe (fetale)
  • Caracterele lichidului amniotic
    • Colorarea LA consecutivă eliminării intrauterine de meconiu este semn de suferinţă fetală
    • Poate să reflecte o suferinţă trecută, în antecedentele fătului
    • Urmărirea în dinamică a modificărilor LA; când vedem că este murdar, de aspect de “piure de mazăre” şi asociat cu modificări ale BCF, sunt indicii de suferinţă fetală severă
  • Intensificarea mişcărilor fetale ca reacţie la hipoxie
    • Apariţia de mişcări cu caracter convulsiv = suferinţă fetală gravă
simptomatologia clinic semne indirecte materne
Simptomatologia clinică: semne indirecte (materne)
  • Semnele indirecte = minore, nespecifice, precoce
  • Modificări ale TA, pulsului, respiraţiei şi temperaturii
  • Apariţia cianozei periorale şi acrocianozei periferice
  • Modificări ale oxigenării sângelui matern (oximetrie)
  • Modificări ale fiziologiei capilare
  • Numărătoarea hematiilor şi dozarea Hb materne
metode paraclinice
Metode paraclinice
  • Cardiotocografia – sunt mai multe tipuri de modificări ale ritmului cardiac fetal:
    • Oscilaţii rapide ale frecvenţei cardiace de origine vagală, neinfluenţate de contracţia uterină, fără importanţă patologică
    • Modificările ritmului de bază al cordonului fetal – prelungite
    • Accelerările tranzitorii şi lente ale frecvenţei BCF – de origine vagală, independente de contracţia uterină; variaţia este de 20băt/min, durata 20-30’’
    • Accelerările tranzitorii şi rapide ale frecvenţei BCF = Spikes, nu au legătură cu contracţia, mecanism de producere vagal; variaţia este de 18-19 băt/min, durata 8-12’’
    • Încetinirile tranzitorii ale frecvenţei BCF în raport cu contracţia uterină = DIPS
metode paraclinice1
Metode paraclinice
  • Cardiotocografia
    • DIPS de tip I
      • Pot fi decalate în raport cu vârful contracţiei uterine cu mai puţin de 18’’
      • Acest decalaj este în medie de 2’’, în general între 12’’ şi +18’’ (înainte sau după vârful contracţiei)
    • DIPS de tip II
      • Au un decalaj mai mare şi survin după contracţia uterină, în medie la 41’’ (între 18 şi 64’’)
metode paraclinice2
Metode paraclinice
  • Situaţii în care apar DIPS
    • Tip I
      • Apar în cursul travaliului, când capul este puternic comprimat în canalul pelvin de către contracţiile uterine, mai ales în expulzie.
      • Nu au semnificaţie patologică
    • Tip II
      • Apar cel mai adesea în condiţii patologice
        • Excesul de dinamică uterină
        • Complicaţii ale cordonului
      • Apar în expulzie sub efectul contracţiilor normale şi se accentuează în caz de hipoxie preexistentă
metode paraclinice3
Metode paraclinice
  • Amnioscopia
    • Este o metodă simplă, dar relativă pentru că nu decelează uşor momentul suferinţei şi există suferinţe fetale grave fără emisiune de meconiu
    • Modificările descrise sunt:
      • Lichidul galben, colorat de bilirubină, în incompatibilităţile sanguine
      • Lichidul roşiatic, în moartea intrauterină a fătului
      • Lichidul verde, traducând emisiunea de meconiu ca urmare a unei suferinţe fetale
metode paraclinice4
Metode paraclinice
  • Studiul echilibrului acido-bazic al fătului intrauterin
    • Orice suferinţă fetală legată de o hipoxie sau anoxie antrenează o stare de acidoză decelabilă prin determinarea pH sanguin
    • Valoarea pH actual
      • 7,25-7,40 începutul travaliului
      • 7,20-7,45 mijlocul perioadei de dilataţie
      • 7,15-7,45 sfârşitul expulziei
metode paraclinice5
Metode paraclinice
  • Acidoza rezultând din anoxie, poate fi:
    • Metabolică = prin aport insuficient de O2 (mai defavorabilă, denotă o suferinţă mai veche)
    • Gazoasă sau respiratorie = printr-un obstacol în eliminarea CO2
    • Valori admise:
      • pH>7,5 – nu există suferinţă fetală
      • pH=7,20-7,25 – implică o nouă determinare pentru urmărirea evoluţiei
      • pH=7,15-7,20 – acidoză relativă, atrage atenţia asupra unei posibile extracţii fetale
      • pH=7,10-7,15 – suferinţă fetală, implică o extracţie urgentă
      • pH=7,5-7,10 – suferinţă fetală gravă
      • pH<7,05 – chiar şi cu o extracţie imediată, nu exclude sechele grave şi definitive
      • pH<7 – apropierea decesului fetal sau neonatal
metode paraclinice6
Metode paraclinice
  • Biometria ecografică a fătului
    • Apreciază ritmul de creştere al acestuia
  • Testul non-stress
    • Apreciază ritmul cardiac fetal prin determinări repetate la diferite ore, în activitate şi repaus a gravidei
      • Reactiv = există variaţii semnificative ale ritmului
      • Areactiv = lipsa variaţiilor – risc de moarte fetală în uter
metode paraclinice7
Metode paraclinice
  • Testul stress
    • Se bazează pe efectele contracţiei uterine asupra circulaţiei fetoplacentare
    • Se utilizează pentru inducerea unor contracţii uterine:
      • Perfuzia cu oxitocină
      • Stimularea mecanică a mameloanelor
    • Se studiază cardiotocografic comportamentul fetal
metode paraclinice8
Metode paraclinice
  • Scorul biofizic Manning
    • Asociază testul non-stress cu explorarea ecografică a 4 elemente:
      • Mişcările active fetale
      • Mişcările respiratorii in utero
      • Tonusul fetal
      • Volumul lichidului amniotic (normal bandă lată de 4 cm în zona gâtului fetal)
    • Se apreciază 2 puncte pentru fiecare element, scorul biofizic optim fiind 8
metode paraclinice9
Metode paraclinice
  • Velocimetria (fluxmetria) Doppler
    • Apreciază ecografic viteza de deplasare a fluxului hematiilor în diverse vase (uteroplacentare, ombilicale, carotida fetală) în timpul revoluţiei cardiace, sub formă de unde sistolice şi diastolice
  • Electrocardiografia
    • Este dificil de realizat şi de interpretat
conduit
Conduită
  • Suferinţa fetală cronică, subclinică
    • Tratarea HTAIS şi a preeclampsiei, a anemiilor materne
    • Relaxante uterine:
      • Antispastice (progestative, scobutil)
      • Beta-mimetice (isoxsuprina, ritordina)
      • Blocante ale canalelor de calciu (nifedipina)
    • Vasodilatatoare (teofilina, eufilina)
    • Decubit lateral stâng
    • Oxigen, perfuzii cu glucoză, vitamine, eventual aminoacizi
    • Lipsa de răspuns la aceste metode terapeutice şi agravarea indicilor de suferinţă fetală duc la terminarea sarcinii, de obicei, prin operaţie cezariană
conduit1
Conduită
  • Suferinţa fetală acută
    • Necesită, de cele mai multe ori, extragerea rapidă a fătului prin:
      • Operaţie cezariană
      • Pe cale vaginală (forceps, vidextracţie, versiuni, extracţii pelvine)