Download
1 / 39
E N D
1. Aparate roentgen dentare Prof. univ. dr. Danisia HABA
Clinica Radiologie II, Iasi
2. Tipuri de aparate roentgen dentare
fixe - montate pe tavan sau pe perete Aparat roentgen dentar montat la perete (document DDI)
3. Tipuri de aparate roentgen dentare
mobile - care pot fi deplasate cu usurinta în cabinet
Aparat roentgen dentar mobil (document Gendex)
4. Tipuri de aparate roentgen dentare
Avantaje:
siguranta, precizie si robustete,
capacitatea de a genera raze X si de a beneficia de un sistem sigur si rapid de racire,
dimensiuni mici si greutate scazuta care permit manevrarea usoara si pozitionarea adecvata,
stabilitatea sistemului de sustinere a filmului dupa pozitionarea pacientului si în timpul realizarii radiografiei,
posibilitatile de pliere si de amplasare în spatii care s-au redus treptat în dimensiuni.
5. Partile componente ale aparatului roentgen dentar
monoblocul,
sistemul de comanda,
sistemul bratelor articulare si de fixare al aparatului.
6. Partile componente ale aparatului roentgen dentar
Monoblocul contine:
tubul radiogen,
transformatorul de înalta tensiune,
transformatorul de joasa tensiune.
7. Monoblocul Aceste componente sunt protejate de: cupola plumbata a aparatului si baia de ulei de racire .
Protectia pacientului si a personalului impun folosirea:
filtrului de aluminiu pentru îndepartarea razele moi din spectrul radiatiei,
colimatorului,
dispozitivului de centrare a aparatului Rx dentar - "conul localizator".
8. Monoblocul Tubul radiogen este un tub de sticla termorezistenta, tub Coolidge perfectionat, vidat în interior si care contine: catodul si anodul
Catodul este un filament de tungsten (cu punct de topire 3350 ş C), cu diametru de 0,2 mm, alimentat la o sursa de curent continuu de joasa tensiune (12V).
Amplasat în concavitatea piesei de concentrare, are rolul de a asigura focalizarea si orientarea "norului de electroni" negativi (datorita conectarii la polul negativ al transformatorului de înalta tensiune) spre anod.
9. Monoblocul Anodul este o placuta din tungsten sau de wolfram, de câtiva milimetri, fixata sub un unghi de 15-20 ş fata de catod, la extremitatea unui bloc de cupru.
Focarul termic al anodului frâneaza pe suprafata sa electronii incidenti si produce raze X (2%) si energie (98%).
Dimensiunile focarului termic sunt de ordinul 0,3-2mm, pentru a elimina aparitia unui flux geometric la nivelul focarului optic.
10. Monoblocul Monobloc prevazut cu con lung (a) si cu con scurt (b). La ambele monoblocuri distanta focar-piele f este aceeasi. În timp ce caldura produsa o data cu radiatiile X este preluata de blocul de cupru, razele X împrastiate în toate directiile sunt dirijate catre fereastra monoblocului, iar de aici catre conul localizator.
La aparatele moderne de radiologie dentara tubul roentgen este montat la distanta de fereastra monoblocului, astfel încât se poate folosi un con scurt pentru a avea o distanta optima focar-piele
11. Monoblocul Deoarece curentul de la retea de unde este alimentat aparatul este alternativ, pentru a asigura deplasarea corecta a electronilor de la catod spre anod, acesta trebuie redresat.
În cazul în care se utilizeaza redresarea monoalternanta, tubul va fi alimentat numai pe perioada alternantei pozitive. Chiar si în acest caz, producerea de raze X este optima doar când unda de curent ajunge spre partea de vârf.
12. Monoblocul La aparatele mai vechi acest lucru este realizat prin introducerea în circuitul tubului a unui kenotron (ventil) care permite sa patrunda unda în tub în sensul dorit, dinspre catod spre anod. În acest caz, emisia de raze X este realizata discontinuu, tubul este protejat, iar aparatul roentgen dentar functioneaza cu ˝ unda si are o putere mica (50-80 kV).
Aparatele noi folosesc fie redresarea bialternanta, folosind atât partea de unda pozitiva cât si cea negativa, fie utilizeaza unitati de alimentare în curent continuu care asigura aceeasi diferenta de potential, cu polaritatea corecta pe întreaga durata a expunerii.
13. Transformatoare, filtrul de aluminiu Transformatorului de înalta tensiune asigura o diferenta importanta de potential electric între catod si anod. Aparatele roentgen dentare au o tensiune care variaza între 55kV si 80 kV.
Transformatorul de joasa tensiune are rolul de a coborî tensiunea retelei (220V) pâna la 12V cât este nevoie pentru a obtine incandescenta filamentului catodului.
Filtrul de aluminiu cu grosimea care variaza între 1,5 2,5 mm pentru îndepartarea razelor moi din spectrul radiatiei si are posibilitatea de realizare si a unei filtrari totale.
14. Colimatorul Colimatorul permite asigurarea unei colimari primare si a unei colimari secundare.
Colimarea primara se realizeaza prin calibrarea orificiului de iesire a radiatiilor. Acesta poate fi cilindric sau rectangular, cu aproximativ aceeasi dimensiune ca si filmul radiologic intraoral, cu scopul de a reduce la maximum propagarea laterala, în exces a radiatiilor.
Colimarea secundara necesita un sistem suplimentar de colimare care are rolul de a reduce diametrul fasciculului de raze X si este realizat de catre noile tipuri de con localizator.
15. Dispozitivul de centrare al aparatului Rx dentar - "conul localizator" Are un dublu rol de:
centrare a fascicolului de raze X catre regiunea de radiografiat,
dirijare pe întreaga suprafata a filmului a fasciculului de radiatii, în concordanta cu înclinatia specifica incidentei de realizat.
Aspectul acestor dispozitive de centrare a variat mult de-a lungul anilor la fel ca si distanta legala dintre focar si pielea regiunii de examinat care este actualmente egala cu 200 mm pentru aparatele dentare peste 60kV si 100 mm pentru cele de sub 60kV.
16. Dispozitivul de centrare al aparatului Rx dentar - "conul localizator" con localizator scurt, din ebonita, de forma conica (fig. a),
con localizator scurt metalic, cu aspect cilindric (fig. b)
17. Dispozitivul de centrare al aparatului Rx dentar - "conul localizator" În ultimul timp nu mai este recomandata folosirea conului scurt de ebonita deoarece pacientul primeste o doza mare de iradiere în timpul expunerii. Iradierea suplimentara este cauzata de:
distanta mica dintre tubul roentgen si pielea pacientului,
ebonita din care este confectionat conul, care nu opreste trecerea razelor X, fapt care determina o expunere întinsa mult lateral de zona de radiografiat.
În plus distanta mica dintre tub si regiunea explorata determina marirea dintilor radiografiati.
18. Dispozitivul de centrare al aparatului Rx dentar - "conul localizator"
con localizator lung din metal cu vârf din plastic (fig. c),
con localizator lung din metal/plastic, cu peretii plumbati, de forma rectangulara (fig. d),
con localizator lung de 40-41cm din plastic care are colimator metalic cilindric (fig.e).
19. Dispozitivul de centrare al aparatului Rx dentar - "conul localizator" Folosirea noilor conuri localizatoare cilindrice sau rectangulare cu pereti plumbati a permis:
reducerea suprafetei fasciculului la nivelul regiunii dento-alveolare de radiografiat,
limitarea suprafetei expuse si a volumului în profunzime expus razelor X prin aplicarea la conul lung a unui disc de plumb cu deschidere identica cu dimensiunea radiografiei ce urmeaza sa fie realizata: 2/3cm, 3/4 cm, 2,5/5,5cm.
datorita lungimii conurilor, sa se reduca pâna la anulare efectul de marire a imaginii dento-alveolare obtinute prin proiectia conica a razelor X.
folosirea unor suporturi de fixare a filmului dentar absolut necesare realizarii tehnicilor planurilor paralele si bite-wing.
20. Sistemul de comanda Majoritatea aparatelor roentgen moderne au un sistem cu urmatoarele componente:
tasta de pornire / oprire a aparatului, cu semnalizare luminoasa,
tasta de selectarea a modalitatii de realizare a imaginii dento-alveolare în mod analogic, pe filmul dentar sau digital folosind un senzor,
tasta de reglare a timpului care poate fi: electronica, cu impuls, clockwork
tasta de reglare a kilovoltajului cu variante în functie de categoria de pacienti (copil/adult) si de tipuri constitutionale la adulti
21. Sistemul de comanda tasta pentru stabilirea timpului de expunere:
de tip numerica, la care timpul este selectat în secunde,
de tip anatomica, la care timpul de expunere este ajustat automat în functie de tasta corespunzatoare ariei si dintelui selectat pentru a fi radiografiat,
sistem de avertizare sonora si/sau luminoasa care indica expunerea la razele X a regiunii stabilite
22. Sistemul de comanda Alte aparate pot avea:
tasta de selectare a vitezei filmului,
tasta de selectare a dimensiunilor pacientului,
tasta de alegere a voltajului
tasta pentru Kilovoltaj
tasta de miliamperaj,
tasta de ajustare a parametrilor functie de distanta focar-piele.
23. Sistemul bratelor articulare si de fixare al aparatului Exista trei variante de sustinere a aparatelor roentgen dentare:
sistemul cu tija rigida verticala folosit la aparatele mobile,
sistemul cu fixare pe perete,
sistemul cu fixare pe tavan,
sistemul cu tija rigida verticala folosit la aparatele mobile, usor de deplasat dintr-o încapere în alta. La partea superioara a tijei este fixat tabloul de comanda al aparatului.
24. Sistemul bratelor articulare si de fixare al aparatului sistemul cu fixare pe perete, este cel mai folosit în cabinetele dentare. El contine un suport metalic care are atasat tabloul de comanda si bratul articular mobil.
sistemul cu fixare pe tavan, este avantajos datorita spatiului mic necesar pentru amplasare dar uneori ridica probleme de ancorare pe tavan.
Ultimele doua sisteme reprezinta o solutie optima pentru cabinetele în care functioneaza 2 unituri dentare cu conditia respectarii riguroase a normelor de radioprotectie (expunerea se face doar la un pacient, timp în care unitul vecin este liber).
25. Radiografia dentara digitala Radiografia dentara digitala (RDD) a fost realizata de catre Francis Mouyen în 1982, ca o alternativa la radiografia conventionala.
Denumit de catre medicul stomatolog francez radioviziografie (RVG), sistemul a preluat toate principiile radiografiei conventionale dar, a înlocuit filmul retroalaveolar cu un senzor care capteaza radiatiile X din cavitatea orala
26. Radiografia dentara digitala În prezent exista doua tipuri de sisteme pentru obtinerea directa a imaginilor digitale:
sistemul CCD (charged-coupled device) si
sistemul SP (storage phosphor system).
27. Radiografia dentara digitala Sistemul CCD (charged-coupled device) utilizeaza un senzor pentru absorbtia radiatiilor expuse intraoral si este conectat la computer prin conductori de fibre optice cu rezistenta electrica neglijabila.
Astfel imaginea virtuala de pe senzor este transformata de un fotomultiplicator electronic si un computer în imagine radiologica afisata aproape imediat dupa expunere pe monitorul calculatorului. În acest fel radiatiile sunt reduse cu 80% si în acelasi timp se reduce timpul de expunere de 5 ori.
28. Radiografia dentara digitala electronica obtinuta permite o prelucrare adaptata la patologia observata, de exemplu :
marirea unei regiuni din structura dentara,
inversarea culorii, realizândŤ negativul ť imaginii obtinute,
masuratori punct cu punct ale distantelor si structurilor curbe, de exemplu canale radiculare, radacini dentare,
colorarea structurilor care au aceeasi densitate,
obtinerea efectului fosila, care reprezinta estomparea ariilor tisulare din jurul unor structuri si scoaterea în evidenta a acestor structuri dentare.
29. Radiografia dentara digitala Sistemul SP (storage phosphor system) a înlocuit clasicul film radiologic, cu o placa de fosfor fotostimulabil. Placa, în urma actiunii radiatiilor expuse realizeaza o fosforescenta albastra, diferentiata dupa gradul de absorbtie al fasciculului de raze X. Imaginea virtuala stocata pe placa este redata ca imagine digitala în urma expunerii la un scaner laser.
Primul astfel de sistem, aparut în 1994 a fost Digora, care prezenta 2 placi de fosfor de marimi comparabile cu filmele radiologice numarul 0 si 2.
O singura placa putea fi scanata în aproximativ 30 de secunde.
30. Radiografia dentara digitala În 1997 a fost introdus sistemul Den Optix cu 5 placi diferite ca dimensiuni si cu un sistem de scanare prin intermediul unui carusel, care foloseste pâna la 29 de placi.
Avantajele acestui sistem sunt :
calitatea imaginilor obtinute (atât ale dintilor cât si ale spatiului periodontal),
usurinta evidenta în obtinerea imaginilor care reduce timpul necesar pentru developare cât si alte inconveniente ale developarii manuale,
rapiditatea cu care se pot prelucra imaginile, dublata de economicitatea metodei deoarece placile sunt refolosibile de mii de ori.
31. Partile componente ale instalatiei digitale Aparatul Röntgen dentar;
Unul sau mai multi senzori CCD cu dimensiuni diferite pentru sistemul CCD sau placi de fosfor fotostimulabil de dimensiuni diferite pentru sistemul SP,
Aparatul laser de scanare a imaginilor digitale obtinute, pentru sistemul SP,
Calculatorul cu pachetul de programe de prelucrare a imaginii (tip: Sidexis, Digora si altele).
32. Aparat roengen dentar digital Heliodent DS Aparat roengen dentar digital Heliodent DS: a) vedere generala si b) panoul de comanda (document SIRONA).
33. Aparat roengen dentar digital Endos DC
34. Senzorii
35. Senzorii Senzorul este o garantie a calitatii imaginii, a reducerii dozei de iradiere si a unei pozitionari usoare datorita marginilor rotunjite si a firului flexibil.
Acest senzor este conectat printr-o adaptor la portul USB al calculatorului
36. Senzorii O varianta a sistemului CCD este sistemul SP care prezinta placi de fosfor de diferite dimensiuni functie de grupul de dinti de radiografiat.
Aceste placi sunt foarte usor de pozitionat atât pentru tehnica bisectoarei cât si pentru tehnica planurilor paralele sau tehnica Bitewing
37. Calculatorul Calculatorul este necesar sa fie adaptabil la celelalte componente ale sistemului digital sau sa fie achizitionat odata cu restul componentelor sistemului .
Toate aceste sisteme digitale se bazeaza pe utilizarea unui calculator, care preia imaginea de la senzor sau aparatul de scanare.
38. Calculatorul Cu ajutorul softului furnizat de firma producatoare permite afisarea imaginii pe monitorul calculatorului
Softul permite de asemenea stocare imaginilor si prelucrarea acestora
39. Calculatorul Softurile comercializate permit achizitia imaginii, memorarea ei, procesare care permite ameliorarea imaginii, segmentarea imaginii, analiza si interpretarea imaginii radiografice digitale.
Calculatorul ofera posibilitati de arhivare si comunicare la distanta a imaginilor radiografice digitale.
Se pot utiliza discuri magnetice, magneto-optice, (CD/DVD) sau dischete (floppy disc).
Ameliorarea imaginii - urmareste corectia defectelor inerente captatorilor si aplicarea diferitelor metode în vederea îmbunatatirii calitatii imaginilor (marirea contrastului si eliminarea zgomotului).
Modul de segmentare urmareste reducerea cantitatii de informatii în vederea pastrarii doar a datelor necesare tratarii urmatoare.
40. Calculatorul Modul de analiza si interpretare permite recunoasterea de obiecte conform unor algoritmi bazati pe modele memorate, utilizarea de modele predefinite si afisarea simultana a imaginilor digitale panoramice si segmentare pe grupul de dinti radiografiat
