Politica Comercială Comună

1. Politica Comercială Comună

2. Schimburile comerciale în cadrul UE – privire de ansamblu

3. Cadrul instituțional al relațiilor economice internaționale • 1947- GATT format din 23 de țări printre care și SUA • OMC- 1995 • Spre deosebire de GATT, OMC este o organizație internațională. • OMC - 159 de membrii care derulează aproximativ 94% din fluxurile comerciale mondiale. • Sediu general la Geneva, are personalitate juridică și un staf de 600 de angajați.

4. Principiile sistemului comercial sub OMC • Nediscriminarea în relațiile comerciale • Liberalizarea graduală a comerțului prin negociere • Predictibilitatea • Promovarea competiției corecte • Încurajarea dezvoltării și a reformelor economice Principiile majore în funcționarea relațiilor comerciale între cei 159 de membri ai OMC

5. OMC Membrii State ne-membre Membrii din cadrul UE Observatori

6. Aspecte abordate în negocierile GATT și rezultatele în direcția liberalizării comerțului

7. Argumentele aplicării unei politici comerciale comune • Creșterea puterii de negociere pe piața internațională a Comunității; • Reducerea efectelor de difuziune; • Menținerea integrității pieței interne prin intermediul instrumentelor de politică comercială comună.

8. Politica comercială comună • La baza politicii comerciale comune se află tratatul de la Roma (1957). • Cadrul actual stabilit prin tratatul de la Maastricht (1992), modificat prin Tratatul de la Amsterdam (1997).

9. Obiectivele politicii comerciale comune • Pe termen lung • Promovarea relațiilor comerciale externe • Protejarea economiilor comunitare • Pe termen scurt și mediu • Perfecționarea structurii schimburilor comerciale • Protecție accentuată pentru unele sectoare ale economiei • Menținerea echilibrului general al balanței comerciale

10. Politicacomercialăcomună

11. Instrumentele politicii comerciale comune Vizează restrângerea importurilor • Instrumente tarifare • Instrumente netarifare • Instrumente promiționale și de stimulare Vizează impulsionarea exporturilor

12. Instrumente de politică comercială de natură tarifară • Parte componentă a politicii comerciale, politica vamală cuprinde totalitatea reglementărilor emise de către stat care vizează intrarea sau ieșirea în/din țară a mărfurilor și implică: • Controlul mărfurilor și a documentelor însoțitoare; • Îndeplinirea formalităților vamale; • Impunerea vamală realizată prin plata creanțelor vamale ;

13. Instrumente tarifare • Taxele vamale - impozite indirecte aplicate de către un stat asupra mărfurilor atunci când acestea trec granițele vamale ale țării respective. • Tarifele vamale – cuprind nivelul taxelor vamale ce se percep asupra mărfurilor importate sau exportate, în funcție de procedurile aplicate.

14. Taxele vamale • După scopul impunerii • Taxe vamele cu caracter fiscal ( nivel redus) • Taxe vamale cu caracter protecționist( nivel ridicat) • După obiectul impunerii • De import • De export • De tranzit

15. Taxele vamale • După modul de percepere a taxelor • Ad-valorem (se stabilesc în cote procentuale) • Specifice (se stabilesc în sumă fixă) • Mixte • După modul de stabilire sau fixare • Taxe vamale autonome (se stabilesc în mod independent) • Taxe vamale convenționale (se stabilesc pe baza de acorduri bi sau multilaterale între state) • Taxe vamale autonomo-convenționale

16. Taxele vamale • După scopul urmărit • Taxe preferențiale • Protecționiste • De retorsiune Taxe antidumping Taxe compensatorii

17. Evoluția nivelului de ansamblu al taxelor vamale in principalele țări dezvoltate

18. Instrumente netarifare • Restricții cantitative ( contingențte la import, licențe la import, limitări la export) • Limitareaimporturilorprinmecanismul prețurilor (resticții valutare, prețuri limită) • Formalitățivamaleși administrative • Participareastatului la activitățicomerciale:achiziții guvernamentale, comerțul de stat,monopolulstatuluiasupra comerțului exterior • Standardeletehniceaplicateproduselorimportateșicelor indigene

19. Instrumente promoționale și de stimulare • Măsuri promoționale • Negocierea unor tratate de comerț și navigație ; • Sprijinirea directă sau indirectă a firmelor pentru a participa la târguri și expoziții internaționale; • Reprezentarea comercială în străinătate; • Prestarea unor servicii de informare și orientare a clienților externi

20. Măsuri de stimulare a exporturilor • De natură fiscală • Facilități fiscale care vizează fluxurile de bunuri angrenate în tranzacții de export-import • Facilități fiscale care se acordă direct companiilor care participă la export • De natură bancară • Creditul furnizor • Creditul cumpărător • Liniile de credit • De natură bugetară • Subvențiile directe la export • Primele directe la export • Subvenționarea indirectă a exporturilor • De natură valutară • Primele valutare • Deprecierea monedei naționale

21. Tariful vamal extern comun • Principalul pilon al politicii comerciale comune al UE; • A intrat în vigoare în 1968. • A foststabilitpebazamedieitarifelorvamale ale statelorfondatoare • Inițial, TEC a fostmairidicatdecât celpracticatîn Japoniasau SUA • În prezent, nivelul TEC este de aproximativ 3%.

22. Acorduri preferențiale • Sistemul de preferințe tarifare generalizate – oferă țărilor în curs de dezvoltare reduceri de taxe vamale la anumite produse.

23. Acorduri preferențiale • Acordurile preferențiale ale UE vizează: • AELS-ul; • Țările din zonamediteraneană – MED 10; • Țările ACP – Acordul Cotonou; • Țările în curs de dezvoltareprivindproduselesensibile (acordulMultifibra) • Țările din Europa Centralăși de Est

24. Clauzele de salvgardare • Se aplicăatunci cândimporturileaducprejudiciiimportanteproducătorilorautohtoni • Art. XIX al GATT permiteaplicareaclauzei de salvgardare • Instrumenteleutilizateîn plan comunitarsuntrestricțiilecantitative

25. Procedurile anti-dumping • Celemaiimportanteinstrumentecomerciale • Au fostintroduseîn 1968 odată cu introducereatarifului extern comun, însăprimeleaplicări au apărutîn 1976. • Comisia conduce acţiunile anti-dumping • Apariția cazurilor de dumping este sancționată prin art VI din GATT și prin codul anti-dumping din 1979.

26. Procesuldecizionalpentrumăsuri anti-dumping State membre Comisia Industrie Iniţiere Dovezi prima-facie de dumping Autorităţi consultative avizeazăComisia Reclamaţie Autoritatea Naţionala Chestionareşiconsultare cu industriilenaţionale • Ancheta • Chestionarpentruproducătorişiimportatori • 2. Verificareainformaţiilorpentrustabilirea • niveluluipagubelorşi • a interesuluicomunitar Audierişi chestionare Negocieriîntre statelemembre • Determinarepreliminară • Nici o acţiune • Taxeprovizoriiprinregulament • sauangajament al exportatorilor

27. Instrumente de politică comercială

28. Noul instrument de politică comercială • A intratîn vigoareîn 1985 • Permiteretragereaconcesiilorvamaleacordatepartenerilorîn condițiileîn care parteneriiaplicăpoliticicomercialeilicite.

29. Instituții implicate în elaborarea și gestionarea PCC • Consiliul UE • Comisia Europeană • Comitetele consultative

30. Crearea și deturnarea de comerț • Creare de comerț - Procesul apariției unor fluxuri comerciale noi, în cadrul uniunii vamale care înlocuiesc sursele inițiale mai puțin eficiente. • Deturnare de comerț- înlocuirea surselor externe mai eficiente sub aspectul costurilor cu surse din interiorul uniunii (mai puțin rentabile inițial), dar devenite mai avantajoase în urma liberalizării schimburilor comerciale. • Iacob Viener - uniunea vamală provoacă asupra producției atât efecte de creare cât și de deturnare de comerț.

31. Politica comercială în perspectivă • Țările dezvoltate vor continua să susțină necesitatea/oportunitatea liberalizării comerțului în cadrul negocierilor sub egida GATT/OMC. • Accesul facil al țărilor în curs de dezvoltare pe piețele țărilor dezvoltate rezidă din capacitatea instituțională de care dă dovadă OMC

32. Politica comercială în perspectivă • Extinderea oportunităților pentru țările sărace; în prezent exporturile țărilor în curs de dezvoltare se confruntă cu niveluri ridicate de protecție la frontieră față de cele care provin din țările dezvoltate. • Produsele care provin din țările sărace sunt susceptibile de a fi subiectul unor taxe ridicate, al unor restricții cantitative și a unor proceduri anti-dumping. • În ultimii ani aproximativ 30% din exporturile țărilor mai puțin dezvoltate au fost afectate de taxe vanale ridicate.

33. Politica comercială în perspectivă • Succese obținute sub egida GATT • Coordonarea politicilor între membrii GATT • Reducerea cu peste 90% a mediei taxelor vamale • Favorizarea accesului țărilor în curs de dezvoltare în comerțul cu manufacturate • Expansiunea comerțului cu servicii • Aspecte previzibile sub egida OMC • Liberalizarea treptată a fluxurilor de ISD • Mai bună gestionare a disputelor între țări • Coordonarea politicilor în comerțul cu produse agricole 2050 1950 1955 2009

34. Poziția UE în cadrul comertului internațional • Argumente care fac din UE una din cele mai atractive piețe: • Peste 500 de milioane de consumatori interesați de produse de calitate; • Cea mai mare piață unică de la nivel mondial care se bazează pe regulamente transparente; • Un cadrul investițional sigur; • Cea mai deschisă piață pentru economiile în curs de dezvoltare.

35. Poziția UE în cadrul comertului internațional • Europa este cel mai mare exportator de bunuri manufacturate. • Uniunea Europeană deține o pondere de peste 20 % din totalul importurilor și exporturilor. Comerțul cu bunuri și servicii în 2010

36. Importanța comerțului în UE ca stimulent al creșterii economice • Comerțul ca și instrument de stimulare a creșterii economice fără consecințe asupra finanțelor publice. • Contribuția cererii externe la PIB reprezintă una dintre cele mai importante surse de creștere economică, luând în considerare faptul că cerea internă (atât publică cât și privată) se situează la niveluri scăzute. • Contribuția comerțului la PIB în 2012 a fost de 0,9%, compensând scăderea cererii interne (-1,2%). • Contribuția cererii externe la creșterea economică se așteaptă să crească în viitor, având în vedere faptul că 90% din creșterea economică globală se așteaptă să fie generată de piețele extra-comunitare, în special China.

37. Importanța comerțului în UE ca stimulent al creșterii economice • Intensificarea comerțului stimulează creșterea economică prin intermediul componentei ofertei de pe piață. • Liberalizarea comerțului creeză noi oportunități pentru inovație și creșterea productivității. • Prin comerț și flux de investiții se răspândesc noi idei, noi tehnologii care duc la îmbunătățirea serviciilor și produselor pentru clienți. • Statisticile arată că o creștere de 1% a gradului de deschidere al economiilor determină o creștere de 0,6% a productivității muncii.

38. Importanța comerțului în UE ca stimulent al creșterii economice • Acționând atât pe partea cererii cât și a ofertei, comerțul constituie un instrument puternic de stimulare a creșterii economice. • Comerțul ca și variabilă importantă pentru crearea de noi locuri de muncă: Aproximativ 30 de milioane de locuri de muncă din UE depind de comerțul internațional, o creștere cu 10 milioane față de 1995. În medie o creștere a exporturilor cu 1 mld. de euro susține crearea a 1500 noi locuri de muncă în cadrul UE.

39. Importanța comerțului în UE ca stimulent al creșterii economice Peste 10% 8%-10% 6%-8% 4%-6% Sub 4%

40. Beneficii ale globalizării asupra comerțului în UE • UE rămâne cel mai mare importator, exportator, beneficiar și investitor direct. • UE este cel mai mare beneficiar de proiecte de investiții internaționale (peste 29% din totalul proiectelor de investiții atrase în 2011).

41. Beneficii ale globalizării asupra comerțului în UE • 1. Intensificarea comerțului determină o acelerare a ritmului de creștere economică. (creșterea PIB-ului UE cu peste 1% până în 2020 ca urmare a acordurilor comerciale) • 2. Intensificarea comerțului duce la crearea de noi locuri de muncă atât în UE cât și in restul lumii. • 3. Creșterea comerțului determină o gamă mai variată de produse pentru consumatori (câștiguri de 600 euro/an/consumator). • 4. Comerțul permită țărilor să obțină cele mai bune produse și servicii pentru consumatori la nivel mondial. • 5.Prin comerț și flux de investiții este încurajată inovația. • 6.Comerțul contribuie la stabilitate politică și la armonizarea relațiilor dintre state. • 7.Comerțul duce la intensificarea competiției. • 8.Acordurile internaționale de comerț facilitează dezvoltarea afacerilor. • 9.Comerțul permite un schimb de inovații și produse hig-tech.