1 / 13

Pasari din Banat

Pasari din Banat. Realizat de elevul Lacatusu Razvan. Randunica de hambar ( H irundo rustica).

Download Presentation

Pasari din Banat

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Pasari din Banat Realizat de elevul LacatusuRazvan

  2. Randunica de hambar (Hirundo rustica) • Randunica de hambar ierneaza in Africa subsharina si Asia de Sud precum si australiasi America de Sud.Ea se intoarce in europa pentru a se reproduce (si in Romania).Originara din Africa ea este o pasare de mici dimensiuni adica 17-20 cm.Coada lor este lunga si adanc bifurcata.

  3. Barza alba din Romania • Barza alba este singura pasare de talie mare din ornitofauna tarii care s-a apropiat de om si isiconstruieste cuibul in vecinatateanoastra.Inca de pe vremea romanilor era considerata pasare sfanta.Multecredinte se leaga de aceasta pasare:aduce primavara,aduce norocul,fereste casele de fulger unde isi face cuibul,poate prevesti belsugul etc.

  4. Gugustiucul

  5. Această rudă sălbatică a porumbeilor şi-a extins foarte mult arealul în ultimele decenii, ajungând, la ora actuală, cea mai des întâlnită specie de păsări din România • Guguştiucul a apărut în România, prin sudul ţării, zona Calafatului fiind culoarul de migraţie şi ocupare a teritoriului românesc, undeva în anii 1870-1877. Din acele momente, această pasăre a luat cu asalt România, ajungând aproape să împingă la dispariţie turturica.

  6. Sorecarulroscat

  7. Povestea acestei păsări de pradă este încă un exemplu din seria efectelor produse modificările climatice care afectează planeta de câteva decenii.Este cel mai mare şi mai solid şorecar care trăieşte în Europa, deosebindu-se de şorecarul comun, nu doar prin talia sa mai mare, ci şi prin nuanţele mai roşcate ale penajului, precum şi prin culoarea cozii, care este roşcat-deschis şi nu prezintă bandaţie transversală. Se hrăneşte îndeosebi cu şoareci, popândăi şi şopârle, arareori reuşind să prindă câte o pasăre.

  8. Vrabia spaniola

  9. În anul 1898, reputatul ornitolog Carl Ritter von Dombrovsky observa în România un exemplar, posibil unul dintre pionierii speciei, aflate pe cale de a-şi extinde arealul. Ulterior, situaţia avea să se schimbe semnificativ. În anul 1964, ornitologul român Aurel Papadopol a descoperit-o ca pasăre clocitoare pe malul Mării Negre, la Agigea. Extinderea arealului spre nord a avut un ritm extrem de rapid. În prezent, vrabia spaniolă (încă o specie mediteraneană) este prezentă ca pasăre clocitoare în tot sudul ţării, singurii factori limitanţi fiind reprezentaţi de Munţii Carpaţi şi de temperaturile mai scăzute din Ardeal şi Moldova.

  10. Canarasul

  11. Este cea mai mică specie din familia Fringillidae (a cintezelor) din fauna noastră şi este un oaspete recent al României, iar această mică pasăre a avut, se poate spune, o poveste de succes pe meleagurile mioritice.Dacă în anii 1940-1950, Dionisie Linţia o cita ca pasăre sporadica, azi situaţia cănăraşului este cu totul altă. În cei 50-60 de ani care au trecut de la observaţiile menţionate, această specie şi-a extins mult arealul, astăzi fiind întâlnită ca pasăre clocitoare nu doar în zonele montane, ci şi în cele sub-montane şi deluroase. Are ca locuri preferate parcurile, grădinile cu pomi fructiferi, tufişurile şi pădurile rare cu poieni, viile şi livezile. Depune, de obicei, 5 ouă, clocitul durează doar 13 zile, iar puii sunt hrăniţi de părinţi timp de 14 zile, după care sunt independenţi şi se descurcă pe cont propriu.

  12. Randunicaroscata

  13. Este o specie asemănătoare cu rândunica comună, diferenţiindu-se de aceasta prin proporţiile aripilor şi cozii şi prin nuanţele mai viu colorate ale penajului. În prezent, cuibăreşte îndeosebi în zonele stâncoase, sub poduri sau în clădiri şi cariere părăsite. Prima dovadă a clocirii sale pe teritoriul nostru vine sub forma unui cuib descoperit sub un pod din sudul Dobrogei, de către regretatul ornitolog Dionisie Linţia (1946). În prezent cuibăreşte şi în zona Carpaţilor Meridionali, îndeosebi în Munţii Retezat, Munţii Parâng şi Munţii Cernei.

More Related