1 / 48

Centrul Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog I aşi

AGENŢIA NAŢIONALĂ ANTIDROG. Centrul Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog I aşi. DROGURILE LEGALE VERSUS DROGURILE ILEGALE. FENOMENUL “SPICE”. D r . Ionela Calfa Psihoped. Irina Hazincop.

lilah
Download Presentation

Centrul Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog I aşi

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. AGENŢIA NAŢIONALĂ ANTIDROG Centrul Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Iaşi DROGURILE LEGALE VERSUS DROGURILE ILEGALE

  2. FENOMENUL “SPICE” Dr. Ionela Calfa Psihoped. Irina Hazincop

  3. În cursul anului 2008, Inspectoratul General al Poliţiei Române a obţinut date conform cărora, o serie de cetăţeni români distribuiau prin intermediul Internetului, produse ce conţineau substanţe psihoactive, care nu erau plasate sub control naţional. În timp, s-a dezvoltat metoda distribuţiei directe, prin magazine de tip “Weed Shop”,“Spice Shop”, “Magazine de vise”, unde se comercializau aceste categorii de produse psihoactive, dar şi obiecte şi materiale care promovează consumul de „droguri legale”.

  4. Produsele comercializate pe internet şi în unele magazine specializate sub denumirea de „SPICE” sunt disponibile cel puţin din 2006. Deşi publicitatea pentru produsele de tip „SPICE” se poate face cu referire la mirosul plăcut răspândit prin aprindere, atunci când aceste produse sunt fumate, efectele sunt descrise de către unii consumatori ca fiind similare cu cele ale canabisului sau ale amfetaminelor. Produsele sunt comercializate sub formă de ţigări, comprimate, pulberi, fragmete vegetale ambalate în plicuri, sub diverse denumiri.

  5. Denumirea agreată de statele membre ale Uniunii Europene pentru produsele comercializate prin intermediul „magazinelor de vise” este de noi substanţe cu proprietăţi psihoactive, ce sunt disponibile în stare pură sau în combinaţii (Council Decision 205/387/JHA).

  6. În urma analizei efectuate de către Laboratorul Central de Analiză şi Profil al Drogurilor din cadrul Direcție de Combatere a Criminalității Organizate a fost evidențiat faptul că principalele substanțe cu proprietăți psihoactive identificate în produsele comercializate au fost cele din categoria “cabinoizilor sintetici” și “amfetamine-like”.

  7. Cabinoizi sintetici JWH-018 şi CP 47,497 (compuşi cannabimimetici) în fragmente vegetale (produse de tip „spice”). JWH-018 – (1-pentyl-3-(1-naphthoyl)indole , C24H23NO) este un cabinoid sintetic cu efecte asemănătoare THC, dar cu o durată de acţiune mai mare. CP 47,497 – (2- [(1R,3S) – 3 - hydroxycyclohexyl] – 5 - (2-methyloctan – 2 -ylphenol), C21H34O2 ) este o substanţă cu proprietăţi agoniste asupra receptorilor cabinoizi.

  8. Cabinoizi sintetici • Riscuri în plan psihologic: • consumul zilnic poate încetinifuncţionarea mecanismelor psihice, ca de exemplu capacitatea de învăţare, concentrarea atenţiei şi memoria; • trebuie menţionate efecteleasupra executării unor sarcini complexe care necesită luciditate mentală şi coordonare psihomotorie cum ar fi, aceea de a conduce un automobil. Pot apărea reacţii acute de panică şi de nelinişte; • în cazul persoanelor cu predispoziţii patologice pot apărea o serie de tulburări psihiatrice de tip schizofrenic. • Riscuri în plan fiziologic: • respiratorii: tuse cronică şi bronşită în cazul persoanelor ce consumă în mod regulat doze mari; • cardiovasculare: amplificarea simptomelor cardiace la persoanele ce suferă de hipertensiune sau insuficienţă cardiacă; • ale sistemului endocrin: alterarea hormonilor responsabili cu sistemul reproducător şi cu maturizarea sexuală; • reducerea capacităţii de funcţionare a sistemului imunitar.

  9. Metilmetcatinona, Fluorometcatinona, Metoximetcatinona în pulberi (produse de tip „sare de baie”). 4-metilmetcatinona (mephedrona) este un drog stimulant cu puternic efect vasoconstrictor. Potrivit informaţiilor furnizate de către Echipa de Acţiune Darlington în domeniul Drogurilor şi Alcoolului, acest drog poate provoca sângerări nazale, arsuri la nivelul nasului, probleme ale circulaţiei sângelui, erupţii cutanate, halucinaţii, anxietate, paranoia, convulsii. Totodată, conform informaţiilor furnizate de Compania Crew 2000, consumul acestui drog poate genera şi alte probleme, cum ar fi reducerea concentrării, reducerea memoriei de scurta durată, tahicardie, palpitaţii, depresie, midriază, trismus şi bruxism. Amfetamine-like

  10. Amfetamine-like Fluoro-metcatinona (flefedrona) este un drog stimulant cu efecte similare mephedronei. Flefedrona are un scurt istoric al uzului uman şi toxicitatea acesteia nu este bine stabilită, cu toate că pare a fi similară acţiunii mephedronei, care a fost remarcată pentru efecte adverse, cum ar fi hipertermie, convulsii, precum şi alte complicaţii tipice în caz de supradozaj. 4-metoxi-metcatinona (metedrona) este un drog stimulant cu efecte similare MDMA şi amfetaminelor. Efectele subiective raportate sunt similare cu cele ale MDMA şi ale amfetaminelor, generând sociabilitate crescută, euforie, dezinhibare, energie, stimularea calităţilor afrodisiace. Reacţiile fiziologice includ dilatarea pupilei, hipertermie şi transpiraţie crescută.Trebuie remarcat faptul că unii analogi de amfetamine care conţin paramethoxy de grup, provoacă hipertermie severă şi chiar moarte.

  11. Prin OUG nr.6/2010 au fost actualizate tabelele anexă ale legii 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri şi a Legii 339/2005 privind regimul juridic al plantelor substanţelor si preparatelor stupefiante si psihotrope prin punerea sub control a 27 de noi substanțe și 9 plante cu proprietăți psihoactive. Pe lângă punerea sub control a substanţelor identificate cu potenţial dăunător pentru sănătate ordonanţa prevede modificarea tabelelor anexă prin Hotărâre de Guvern la propunerea minstrului sănătăţii.

  12. Internetul a apărut ca o piaţă nouă pentru substanţele psihoactive, punând la dispoziţia vânzătorilor cu amănuntul posibilitatea de a oferi spre vânzare alternative la drogurile controlate adresate publicului larg. Piaţa online are implicaţii pentru răspândirea potenţială a noilor substanţe psihoactive, iar monitorizarea ei este un element din ce în ce mai important de identificare a noilor tendinţe ale drogurilor.

  13. Ca urmare a apariţiei noilor tendinţe privind consumul de droguri a fost evidenţiat faptul că modul de clasificare al drogurilor în funcţie de statusul legal, droguri licite şi droguri ilicite, are un efect negativ asupra individului, ducând la un consum de noi substanţe cu proprietăţi psihoactive ce nu sunt aflate încă sub control naţional. • DROGURI LEGALE • Alcoolul • Tutunul • Substanțe noi cu proprietăți psihoactive Medicamente • DROGURI ILEGALE • Cannabis • Heroina • Cocaina • LSD

  14. Despre droguri… Drog Orice substanţă care, introdusăîntr-un organism viu, poate modifica una sau mai multe din funcţiile acestuia fiind capabila să genereze dependenţă, să provoace schimbări de comportament şi să aiba efecte nocive pentru sanătate şi pentru bunăstarea socială.

  15. Supradoza doza de drog care, introdusă în organism, produce efecte adverse imediate şi vizibile, adesea mai mari decît poate suporta acesta şi care poate produce moartea. Este frecvent legată de folosirea unor combinaţii de substanţe psihoactive. Sevraj răspunsul organismului la întreruperea bruscă sau reducerea cantităţii drogului cu care este obişnuit sau la administrarea unui antagonist specific. Simptomele care apar în sevraj suntmanifestări în oglindă a manifestărilor care se prezintă in intoxicaţia acută: tremurături, dureri articulare, în muşchi sau dureri abdominale însoţite de simptome specifice stării de gripă.

  16. Dependenţa de droguri tulburare adictiva stare psihică, uneori fizică şi socială caracterizată prin modificări de comportament şi prinreacţii care presupun întotdeauna un impuls de nestăpânit de aconsuma un drog în mod periodic sau continuu, pentru aevita starea proastă produsă de privarea de acesta şi/sau pentru a retrăi senzaţiile hedonice iniţiale

  17. Criterii de diagnosticare a dependenţei • Substanţa este consumată frecvent în cantităţi mai mari sau pe o perioadă mai mare decât înainte (pierderea controlului). • Există o dorinţă persistentă sau încercări nereuşite de a controla sau întrerupe consumul de substanţă. • Se alocă mult timp activităţilor legate de consum :procurarea substanţei ( vizita la mai mulţi medici sau deplasarea pe distanţe lungi) • Reducerea/neglijarea unor activităţilor sociale, profesionale sau recreative datorită consumului de substanţe. • Se continuă consumul în pofida cunoaşterii efectelor negative ale consumului de substanţe (continuă să bea în ciuda faptului că îi agravează ulcerul).

  18. UZ ABUZ DEPENDENŢĂ Dependenţa psihică (psihodependenţa)este o stare psihică particulară manifestată prin dorinţa irezistibilă a individului de a continua utilizarea drogului şi de a înlătura disconfortul psihic sau de a reexperimenta senzaţiile iniţiale. Dependenţa fizicăconstă într-o serie de tulburări fizice careapar la reducerea sau laîntreruperea completă in administrarea substanţei.Principalele sale componente sunt: toleranţaşi sindromul de abstinenţa acut. Dependenţa socialăeste necesitatea de a consuma drogul ca semn al apartenenţei la un grup social care îi oferă un semn clar de identitate personală. Abandonul consumului poate genera individului crize grave relaţionale capabile să provoace reînceperea consumului cu scopul de a-şi restabili echilibrul social în care se simţea comfortabil.

  19. CLASIFICAREA DROGURILOR

  20. CANABISUL Cânepa (din gr. Cannabis) aparţine familiei cannabiacee având o serie de subvarietăţi cum ar fi: Cannabis Indica sau Sativa. Principiul halucinogen conţinut în seminţe/inflorescenţe este cunoscut subnumele de cannabina sau hasisina,şi estereprezentat detetrahidrocanabinol dotat cuproprietati analgezice,antispasmtice şihipnotice.

  21. Tulburarile legate de consumul de cannabis cuprind urmatoarele:-dependenta de cannabis: nevoia compulsiva de a folosi drogul alaturi de probleme associate consumului cronic al drogului-abuzul de cannabis: consumul periodic care poate cauza probleme legale, profesionale, sociale, accidente rutiere-intoxicatia cu cannabis: efectele directe ale consumului acut de cannabis si reactiile care il acompaniaza cum este senzatia de “high”, euforie, somnolent, afectarea memoriei pe termen scurt, letargie, stimularea apetitului, afectarea judecatii, alterarea perceptiilor senzoriale, alterarea performantei motorii si alte simptome.

  22. Studiile recente modifica idea ca consumul de cannabis nu da dependenta psihica. Dupa Institutul National al Abuzului de Droguri din SUA canabisul folosit zilnic da sevraj la intrerupere cuprinzind simptome de iritabilitate, durere gastrică, agresivitate si anxietate • Efecte ale consumului • Cardiovasculare: tahicardie, uşoară creştere a • tensiunii arteriale, acuze sau semne de tip anginos,stări sincopale (leşin), înroşire a feţei, ochilor, pleoapelor. • Respiratorii:traheo-bronşite de tip iritativ; tuseiritativă; crize astmatiforme; deprimarea respiraţiei; risc crescut de cancer pulmonar.

  23. EFECTE: • Digestive:uscăciune bucală şi faringiană sau dimpotrivă, hipersalivaţie; dureri gastrice; greţuri, vărsături, diaree; creşterea apetitului pentru dulciuri, şi/sau creşterea apetitului pentru mîncărurile sărate (junk food). • Sistemului Nervos Central (SNC): • dureri de cap; ameţeli; tremurături de intensitate variabilă ale mâinilor, buzelor, limbii, pleoapelor; tulburări de coordonare neuro-motorie, apariţia senzaţiilor de plutire; euforie; senzaţie de “încetinire a curgerii timpului”. • Alte efecte:alterarea imunităţii, fetotoxicitate, scăderea producţiei de spermă, tulburări de menstruaţie.

  24. Studiile recente modifica idea ca consumul de cannabis nu da dependenta psihica. Dupa Institutul National al Abuzului de Droguri din SUA canabisul folosit zilnic da sevraj la intrerupere cuprinzind simptome de iritabilitate, durere gastric, agresivitate si anxietate

  25. NICOTINA • este un alcaloid extras din frunzele plantei Nicotiana Tabacum, se prezintă sub formă de lichid natural incolor, care prin ardere devine maro, iar în prezenţa aerului emană mirosul specific de tutun • considerată una dintre cele mai folosite substanţe ce dau dependenţă. • la 10 secunde de la inhalarea fumului, ajunge în creier.

  26. O ţigară conţine în mod obişnuit 6 – 8 mg nicotină, din care se absorb în organism 1 – 4 mg.

  27. Fumatul pasiv

  28. In afara riscurilor din timpul sarcinii expunerea pasivă la fumul de ţigară determină adăugarea a două riscuri principale la adult Spasme coronariene creşte riscul cu 25% Cancer pulmonar creşte riscul cu 26% Disconfort şi risc crescut cu 80 % pentru nefumatori cu 53% pentru fumatori

  29. Cele 4 riscuri principale ale fumatului pasiv la copii Otita medie Riscul creşte la 21%, 38% ori 48% dacă tatăl, mama sau ambii părinţi sunt fumători Moartea subita pediatrică Creste riscul de 2 ori Criza de astm bronşic Risc crescut la 14%, 38% ori 48% dacă tatăl, mama sau ambii parinţi sunt fumători Bronşita Risc crescut la 72% dacă mama e fumătoare şi la 29% dacă un alt membru al familiei e fumător

  30. AMFETAMINE ŞI METAMFETAMINE Principalele substanţe amfetaminice şi derivatele lor caefedrina şi propanolamina, sau dextroamfetamina,metamfetamina si metilfenidatul – sunt un grup de compuşi înrudiţi structural, asemănător unor substanţe naturale din SNC.

  31. Pot fi administrate: oral (ingestie), inhalare (fumat), sau parenteral (i.v.). Efectele la administrarea pe cale orală încep după aproximativ 50-60 min. şi în câteva minute în cazul inhalării sau injectării.

  32. Efecte negative: • crampe musculare; • tremur puternic; • crize de panică;confuzie, nelinişte,irascibilitate; hiperactivitate • depresie, paranoia; • halucinaţii optice şi acustice; • hipertermie corporală, încetinirea pulsului; • hipertensiune arterială; accidente vasculare cerebrale; • anorexie (lipsa poftei de mîncare); scădere ponderală; • tulburări respiratorii; • comportament agresiv omucidal sau suicidal; dependenţă în special psihică • dacă este consumat de numai 4 ori, modificările produse asupra creierului pot fi evidenţiate mult timp, 6 – 7 ani de la consum.

  33. Ecstasy • derivat al amfetaminelor; • se prezintă sub formă de pulbere, capsule, dar cel mai des sub formă de comprimate; • Numeroase cauze de crize cardiace, convulsii şi/sau moarte au fost raportate în urma consumului de ecstasy.

  34. cea mai comună este sub formă de mici pătrăţele de hârtie/sugativă denumite blotter decorate cu desene artistice; • pătrăţele de gelatină; • Microtablete de LSD Forme sub care LSD (Dietilamida acidului lisergic)-ul este vândut:

  35. Efecte negative: • halucinaţii, • panică, • stări de transă care pot conduce la sinucidere, automutilare, acte criminale, • grave tulburări neuropsihice, • flash-back-uri- pot surveni la 24-48 de ore, sau chiar la câteva săptămâni distanţă • nu de puţine ori consumatorii fac o “călătorie proastă “, fără întoarcere.

  36. FIZICE stimulare fizică ameţeală (asemănătoare cu cea din intoxicaţia cu alcool); dureri de cap; vorbire nearticulată, incoerentă; dificultăţi de coordonare a musculaturii; lipsa poftei de mâncare; somnolenţă; dispariţia sensibilităţii; pot produce morţi subite prin toxicitate cardio-vasculară şi respiratorie şi leziuni hepatice şi renale Dependenţă fizică PSIHICE stimulare psihică iniţială cu euforie, senzaţie de plutire iluzii, halucinaţii nervozitate, amorţire; Dependenţă psihică INHALANŢII Efectele: apar aproape instantaneu; durata este de doar câteva minute

  37. ALCOOLUL • depresor al sistemului nervos central • este produs printr-un proces de fermentare (celulele de drojdie acţionând asupra carbohidraţilor din grâu şi fructe) sau prin distilare.

  38. Alcoolul este considerat a patra problemă de sănătate după bolile cardiovasculare, bolile mintale si cancerul. • Consumul cronic scurtează viaţa cu 15 ani; cauzele principale ale decesului sunt bolile cardiovasculare, cancerul, accidentele, suicidul

  39. EFECTE PE TERMEN LUNG: • pierderea memoriei; • dificultăţi cognitive; • demenţă alcoolică; • disfuncţii sexuale; • gastrită, ulcer gastro-duodenal; • ciroză alcoolică; diabet • afecţiuni cardiovasculare; • scade rezistenţa organismului la infecţii • risc de avort spontan sau naştere prematură, malformaţii şi greutate mică la naştere, riscul de a dezvolta în adolescenţă o formă de dependenţă

  40. ALCOOLUL ŞI SISTEMUL NERVOS CENTRAL INTOXICAŢIE ALCOOLICA - SINDROM DE ABSTINENŢA BOLI NUTRIŢIIONALE WERNICKE-KORSAKOFF DEGENERARE CEREBELOASA POLINEUROPATIA NEVRITIĂ OPTICA BOLI DEGENERATIVE DEMENŢA ALCOOLICA Normal Alcool

  41. SINDROMUL ALCOOLIC FETAL

  42. Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Iaşi telefon/fax: 0232 217 999 e-mail: cpecaiasi@gmail.com Web: www.antidrogiasi.ro

More Related