Download
s ne descre im frun ile n.
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
S Ă NE DESCRE Ţ IM FRUN Ţ ILE! PowerPoint Presentation
Download Presentation
S Ă NE DESCRE Ţ IM FRUN Ţ ILE!

S Ă NE DESCRE Ţ IM FRUN Ţ ILE!

183 Views Download Presentation
Download Presentation

S Ă NE DESCRE Ţ IM FRUN Ţ ILE!

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

  1. - MĂMICO, ZICE SĂNDEL DUPĂ PRIMA ZI DE ŞCOALĂ, DOAMNA ÎNVĂŢĂTOARE NU ŞTIE CUM SE NUMEŞTE ŢARA NOASTRĂ. - NU SE POATE! - DACĂ-ŢI SPUN! ASTĂZI NE-A INTREBAT: “VOI ŞTIŢI CUM SE NUMEŞTE ŢARA ÎN CARE LOCUIM?” SĂ NE DESCREŢIM FRUNŢILE!

  2. - TATĂ, MI-AI FĂCUT TEMA LA GEOGRAFIE? • - DA, SANDELE! • - BINE! ATUNCI DĂ-MI-O SĂ O VERIFIC! • INVĂŢĂTOAREA ARATĂ PE HARTĂŞI INTREABĂ: • - RADULE, STII CE MUNŢI SUNT ACEŞTIA? • - DA, ÎI CUNOSC. • - CUM SE NUMESC? • - NU ŞTIU. II CUNOSC DOAR DIN VEDERE!

  3. Recunoaşteţi formele de relief din imagini !

  4. Este netedă si-ntinsă, Cu brâu de aur încinsă. …………………….

  5. Cu -nălţime mijlocie, Între munte şi câmpie, Presărat cu pomi şi vie, Oare ce să fie ? ..................................

  6. Inalt şi crestat De toţi colindat; Iarna se albeşte, Vara se-nverzeşte. ()

  7. Aţi descoperit jumătate din titlul lecţiei de azi. -Pentru a decoperi şi cealaltă jumătate va trebui să dezlegaţi un rebus care se află scris pe o coală de flipchart. -

  8. În această oră vom face o călătorie prin munţii ţării noastre ,,Munţii Carpaţi’ Vom descoperi impreună: - care sunt grupele care alcătuiesc acest lanţ muntos; -cum s-au format aceşti munţi; -bogăţiile solului şi ale subsolului; -unde se află pe hartă.

  9. Dar mai întâi să ne amintim câteva cunoştinţe! Care este poziţia României în Europa? Vecinul din partea de nord a ţării este.... Numiţi hotarele naturale care despart România de Bulgaria şi Republica Moldova.

  10. Numiţi principalele forme de relief din ţara noastră!

  11. RELIEFUL ESTE INFĂŢIŞAREA SUPRAFEŢEI PĂMÂNTULUI.FORMELE DE RELIEF DE PE TERITORIUL ŢĂRII NOASTRE SUNT ALCĂTUITE DIN ....., ...SI ....ELE SUNT FORME MAJORE DEOARECE OCUPĂ INTINDERI MARI SI DAU, IMPREUNA, CARACTERISTICILE GENERALE ALE RELIEFULUI. Relieful României este dispus în...

  12. CARACTERISTICILE RELIEFULUI ROMANIEI • Variat: cuprinde o diversitate de forme de relief – munti, dealuri si podisuri, câmpii, lunci şi delta; • Ordonat: formele de relief sunt repartizate armonios, in trepte, de la mijloc spre margini; • Mediu ca inaltime: campiile ajung de la 0 la 200 m; dealurile si podisurile – de la 200 la 800 m; muntii – de la 8oo m pana la 25oo m (cea mai mare inaltime este de 2544m) • Dispus aproape egal: fiecare dintre cele trei forme de relief ocupă circa .... din suprafaţa totală a tării.

  13. CARPAŢI MUNŢII LACUL GALEŞ Cliccate per sfogliare.

  14. N Să identificăm împreună unităţile majore de relief ! E V S Podişul Moldovei Carpaţii Orientali Dealurile de Vest S u b c a r p a t i i Depresiunea Transivaniei Câmpia de Vest Carpaţii Occidentali Carpaţii Meridionali Delta Dunării Subcarpatii Podişul Getic C â m p i a R o m â n ă Podişul Dobrogei Marea Neagră

  15. Munţii Carpaţi • lanţ muntos; • cuprins între bazinul Vienei şi • Au o lungime de circa 1 500 km, cel mai lung lanţ muntos din Europa. Sunt despărţiţi de Dunăre de Munţii Alpi(la Viena). • Străbat: • - Austria; • Cehia; • Slovacia; • Polonia; Valea Timocului; • - Ungaria; • Ucraina; • România; • Serbia.

  16. sunt munţi tineri; • s-au format acum 250 de milioane de ani; • sunt alcătuiţi din roci diferite: • şist cristalin; • andezit; • granit; • bazalt; • calcar • etc.

  17. S-au format prin: • încreţire; - erupţii vulcanice.

  18. Formarea munților vulcanici Erupții vulcanice Lavă

  19. Numele lor provine de la tribul dacic al carpilor, care trăia în Moldova.

  20. AŞEZARE: în centrul ţării ). Denumirea celor trei ramuri este dată de poziţia acestora faţă de Depresiunea Transilvaniei.

  21. N Să identificăm împreună unităţile majore de relief ! E V S Podişul Moldovei Carpaţii Orientali Dealurile de Vest S u b c a r p a t i i Depresiunea Transivaniei Câmpia de Vest Carpaţii Occidentali Carpaţii Meridionali Delta Dunării Subcarpatii Podişul Getic C â m p i a R o m â n ă Podişul Dobrogei Marea Neagră

  22. Carpaţii româneşti • Se împart în trei mari grupe: • Carpaţii Orientali • Carpaţii Meridionali • Carpaţii Occidentali

  23. LIMITE: • Carpaţii Orientali: • de la graniţa cu Ucraina, • până la Valea râului Prahova; • Carpaţii Meridionali:- de la Valea Prahovei, • până la Culoarul • Timiş – Cerna – Bistra; • Carpaţii Occidentali:- de laDunăre, până la Valea Barcăului;

  24. Orientalii Cel mai înalt vârf:vf. Pietrosul 2.303m

  25. Carpaţii Meridionali • Cele mai înalte vârfuri: vf.Moldoveanu-2.544m vf.Negoiu -2535m , vf.Omu-2.505m , vf. Retezat-2.482m

  26. Bucegi Acele morarului

  27. Postavarul – santinela Vaii Verzi creasta vulturilor cheile Rasnoavei

  28. Babele rezervatia naturală Sfinxul pestera-ch.ursului

  29. Cascade : BALEA Valcelul inspumat

  30. Carpaţii Occidentali • Cel mai înalte vârfuri: vf. Vlădeasa-1836m • vf.Bihor -1849m • M.Gilaului cheile Turzii V.Racataului cu V.Somesului

  31. Popa tiganilor intrare in pestera

  32. Peşteri

  33. BOGĂŢII: • păduri; • păşuni; • ape; • ape minerale; • ape termale; • piatră de construcţie; • minereuri ( roci din care se extrag metale); • sare; • cărbuni ( în depresiuni).

  34. Străbătuţi de ape: • - Dunăre, • - Jiu, • - Olt, • - Bistriţa, • Mureş, • Timiş, • Cerna, • Bistra, • Barcău, • - Crişul Alb, Negru, Repede etc.)

  35. La poalele munţilor cresc păduri de stejar (cu fructul numit ghindă), păduri de fag (cu fructul numit jir). Întâlnim arbori ca: alunulul şi carpenul Dintre plantele mici amintim: ghiocelul, vioreaua, toporaşul, ferigile, ciupercile.

  36. La înălţimi mai mari întâlnim păduri de: • brad • pin • molid care au frunze sub formă de ace şi florile sub formă de conuri dar şi arbuşti ca zmeurul şi afinul.

  37. Pe crestele cele mai înalte, plantele sunt foarte rare. Aici cresc: • floarea de colţ • brânduşa • bujorul de munte care sunt ocrotite de lege.

  38. Muntele este o sursă de bogăţii naturale: • pădurile, • apele curgătoare, • animalele. Lemnul pădurilor este folosit pentru încalzit sau ca material de construcţii. La munte aproape toate casele sunt făcute din lemn. Oamenii se ocupă cu prelucrarea lui. Din lemn se fac:mobilă, instrumente muzicale, hârtie, diferite obiecte utile.

  39. În apele curgătoare repezi şi cristaline trăiesc peşti vioi (păstrăvi). Apele de munte sunt folosite pentru a producecurentul electric. În munţi sunt şi izvoare de ape minerale.

  40. Munţii au şi alte bogăţii cum ar fi: • aurul • argintul • fierul • cărbunii • nisipul • piatra de construcţii, etc.

  41. Muntele este un loc care ne oferăaer curat. Plantele verzi, în timpul prelucrării hranei, eliminăoxigenul folosit de oameni, animale şi plante in respiraţie. Pădurile se numesc “plămânii pământului” sau “aurul verde”.

  42. Iarna oamenii se duc la munte pe pârtiile de schi sau săniuş pentru a practica sporturile de iarnă. Vara facem drumeţii şi admirăm frumuseţile naturii.

  43. Dacă te duci la munte să ai echipament adecvat. Nu te duce singur ci însoţit de cel puţin două persoane, dintre care una să cunoască bine traseul. Respectă traseul marcat de cei care se ocupă de turism! Urcăîncet, nu alerga, deoarece, dacă te grăbeşti, oboseşti repede. Nu lăsa resturi împrăştiate în locul unde ai făcut popas Natura trebuie protejată!

  44. “Vedeam Ceahlăul la Apus Departe-n zări albastre dus Un uriaş cu fruntea-n soare De pază ţării noastre pus” George Coşbuc