lectura poe ziei romantice n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
Lectura poe ziei romantice PowerPoint Presentation
Download Presentation
Lectura poe ziei romantice

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 14

Lectura poe ziei romantice - PowerPoint PPT Presentation


  • 104 Views
  • Uploaded on

Lectura poe ziei romantice. Vasile Alecsandri şi Mihai Eminescu. 1. Romantismul. Mişcare culturală apărută în ultimele decenii ale sec. XVIII

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'Lectura poe ziei romantice' - lars


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
lectura poe ziei romantice

Lecturapoeziei romantice

Vasile Alecsandri şi Mihai Eminescu

1 romantismul
1. Romantismul
  • Mişcare culturală apărută în ultimele decenii ale sec. XVIII
  • Apare ca o reacţie la clasicism, combătând şi transformând radical deviza acestuia (În lupta dintre raţiune şi simţire domină raţiunea) cu sloganul: În lupta dintre raţiune şi afect domină afectul, simţirea, sentimentul, subliniind descătuşarea imaginaţiei, a fabulaţiei
  • În artele plastice – se insistă pe subiectivizarea lumii exterioare, prin idealizarea realităţii, vârtejuri de forme, căutarea de “exotic, neprimitor şi sălbatic”; reprezentanţi: Eugene Delacroix, William Turner
  • În muzică – apar sausuferă transformări anumite specii comune cu cele literare şi / sau plastice: nocturna (Frederic Chopin), sonata (Robert Schumann, Johannes Brahms, Franz Liszt)
  • În literatură – curentul este anunţat de mişcarea germană “Sturm und drang” (Furtună şi avânt)
  • Teme predominante şi surse de inspiraţie: natura, iubirea, istoria, folclorul, mitul
  • Motive literare specifice: visul, noaptea, aştrii celeşti, apa , titanul etc
  • Specii literare romantice: elegia, meditaţia, poezia erotică, poezia filosofică etc
  • Reprezentanţi: Johann Wolfgand von Goethe, Lordul Byron, Novalis, Alphonse de Lamartine, Victor Hugo, Lermontov, Mihai Eminescu etc
  • Procedee specifice:
    • Antiteza (înger – demon etc)
    • Witz-ul (ironia dulceagă)
2 romantismul n literatura rom n
2. Romantismul în literatura română
  • A avut trei etape:
    • Preromantismul (al scriitorilor paşoptişti sau de tip Bidermaier)
      • Imagini idilice, conservatoare, ale plăcerilor simple sau ale naturii aşa – zis domestice
      • Specie consacrată: pastelul, termen preluat din artele plastice
      • Reprezentanţi: Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu
    • Romantismul propriu – zis (epoca eminesciană)
      • Dezvoltarea dimensiunii cosmice, misticismul, crearea de universuri imaginare
      • Reprezentant: Mihai Eminescu
    • Romantismul întârziat sau neoromantismul
      • Reactualizează teme şi mijloace romantice
      • Ton profetic, vizionar
      • Reprezentant: Octavian Goga
3 pastelurile lui alecsandri
3. Pastelurile lui Alecsandri
  • Pastel – termen provenit din it. pastello = culoare; în pictură, termenul desemnează “un desen în creion moale, colorat”
  • Preia din poezia descriptivă ideea corespondenţei dintre sentiment şi tabloul de natură
  • Se apropie de operele artei plastice prin tendinţa de obiectivizare a perspectivei, reprezentând un tablou realizat prin cuvinte; manifestă preocuparepentrusatisfacereaunorexigenţespecifice: compoziţie, colorit, echilibru
  • Pastelurile lui Alecsandri evocă: natura domestică, aceasta fiind o “cutie de rezonanţă a sentimentelor” (T. Vianu) şi sunt dedicate ciclurilor naturii (Dimineaţa, Malul Siretului, Sfârşit de toamnă, Miezul iernii), dar şi unor spaţii exotice (Mandarinul, Pastel chinez)
  • În dreapta, reproducerea:

Pastel arădean, Mihai Takacs

pastelurile lui alecsandri
Pastelurile lui Alecsandri
  • Cele mai multe pasteluri descriu anotimpul iarna:

Miezul iernii, Gerul, Bradul, La gura sobei etc

“(...)Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteiosCa înaltele coloane unui templu maiestos,Şi pe ele se aşează bolta cerului senină,Unde luna îşi aprinde farul tainic de lumină.O! tablou măreţ, fantastic!... Mii de stele argintiiÎn nemărginitul templu ard ca vecinice făclii.Munţii sunt a lui altare, codrii - organe sonoareUnde crivăţul pătrunde, scoţând note-ngrozitoare.(...)”

(Miezul iernii)

În dreapta, reproducerea:

Iarnă peste Arad, Mihai Takacs – a se observa

predominanţa culorilor alb şi albastru deschis,culorireci, care

în text sunt sugerate prin epitete cromatice diverse (fumuri albe, văzduhul scânteios, bolta senină, stele argintii)

procedee artistice n pasteluri
Procedee artistice în Pasteluri
  • Imagini artistice
    • Imagini vizuale: Fumuri albe se ridică, bolta cerului senină(Miezul iernii)
    • Imagini auditive:codrii - organe sonoare , crivăţul pătrunde, scoţând note-ngrozitoare Miezul iernii) , Când şi când, un câine latră la o umbră ce-i apare, / Şi-ntr-o baltă mii de broaşte în lung hor orăcăiesc (Noaptea)
    • Imagini tactile, senzoriale: Lunca-n juru-mi clocoteşte; o şopârlă de smarald /Catăţintă, lung la mine, părăsindnisipulcald(Malul Siretului)
    • Imagini gustative: Iar drumeţul după dânsa bea, fugarul îşi adapă /Şi se jură că pe lume nu-i aşa de dulce apă. (Fântâna)
  • Predominanţa anumitor părţi de vorbire: substantive, adjective, verbe descriptive
  • Figuri de stil:
    • Repetiţii: Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară! (Iarna)
    • Personificări: norii fug (Iarna)
    • Comparaţii: O! tablou măreţ, fantastic!... Mii de stele argintii / În nemărginitul templu ard ca vecinice făclii.(Miezul iernii) Soarele rotund si palid se prevede printre nori ca un vis de tinereţe( Iarna)
    • Epitete: văzduhul scânteios(Miezul iernii)
4 romantismul eminescian
4. Romantismul eminescian
  • Supratema: TIMPUL
  • Teme şi motive romantice
    • Universul
      • Cosmogonia (Scrisoarea I, Rugăciunea unui dac)
    • Natura şi iubirea
      • Codrul (Povestea codrului, La mijloc de codru...)
      • Teiul (Făt – Frumos din tei, Dorinţa)
      • Plopul (Pe lângă plopii fără soţ)
      • Salcâmul (Sara pe deal)
      • Floarea albastră (Floare-albastră, Călin)
      • Lacul (Lacul, Crăiasa din poveşti)
      • Aştrii celeşti (Luceafărul, La steaua, Stelele-n cer)
      • Somnul (Dorinţa, Sara pe deal)
      • Visul (Dorinţa, Mortua est
      • Demonul (Înger şi demon)
      • Îngerul (Înger şi demon, Înger de pază)
    • Meditaţia filosofică
      • Fortuna labilis (Epigonii, Glossă)
      • Viaţa ca vis (Scrisoarea I, Împărat şi proletar)
      • Lumea, clipă suspendată între trecut şi viitor (Scrisoarea I)
      • Identitatea indivizilor prin moarte (Scrisoarea I)
    • Poezia istorică şi socială
      • Sensul istoriei, bătălia (Scrisoarea a III-a)
      • Revolta (Împărat şi proletar)
romantismul eminescian floare albastr1
Romantismul eminescianFloare-albastră

Semnificaţii ale florii albastre în literatură:

- La Novalis – infinitul

  • La Leopardi – femeia, iubita
  • La Eminescu – iubirea, viaţa, efemeritatea

Structura tematică a poeziei:

  • Cunoaşterea filosofică (“câmpiile asire”, “întunecata mare”,
  • “nu căta în depărtare /fericirea ta, iubite”)
  • Cunoaşterea terestră, prin iubire (“hai în codrul cu verdeaţă /

und-izvoareplâng în vale”) – ritualul iubirii

Ideea centrală: Totul e trecător, efemer, fortuna labilis:

Şite-aidus, dulceminune, Ş-a muritiubireanoastră � Floare-albastră! floare-albastră!... Totuşiestetristînlume!

Procedee:

antiteza etern – trecător

imagini vizuale, auditive, tactile,

figuri de stil

În pictură – imaginea efemerităţii în naturi moarte (vezi în dreapta

Natură moartă cu flori de câmp – Flory Takacs)

romantismul eminescian vene ia
Romantismul eminescianVeneţia
  • Tema: trecerea timpului

“S-a stins viaţa falnicei Veneţii,N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri;Pe scări de marmură, prin vechi portaluri,Pătrunde luna, înălbind pereţii.Okeanos se plânge pe canaluri...El numa-n veci e-n floarea tinereţii,Miresei dulci i-ar da suflarea vieţii,Izbeşte-n ziduri vechi, sunând din valuri.”

  • Procedee:
    • Antiteza măreţie – decădere
    • Imagini artistice:
      • vizuale (nu vezi lumini de baluri; pe scări de marmură)
      • auditive (sunând din valuri)
      • senzoriale(miresei dulci)
    • Figuri de stil:
      • enumeraţii (N-auzi cântări,

nu vezi lumini de baluri;Pe scări de marmură, prin vechi portaluri)

      • metafore (floarea tinereţii, miresei dulci )
      • aliteraţie (luna, înălbind)
        • În pictură, raportul mărire – decădere e sugerat prin contrastul de culori calde şi reci (vezi în dreapta sus reproducerea Veneţia, de Mihai Takacs)
romantismul eminescian luceaf rul
Romantismul eminescianLuceafărul
  • este un POEM ALEGORIC CU MĂŞTI, FILOSOFIC
  • SURSA - poemul pleacă de la basmul muntenesc „Fata în grădina de aur”, versificat de Eminescu după versiunea Das Madchen im goldenen Garten, culeasă de germanul Richard Kunisch în Muntenia, alături de Die Jungfrau ohne Korper, de asemenea versificat de Eminescu: „Miron şi frumoasa fără corp”
  • „Fata în grădina de aur” – basm în versuri (488 versuri, 56 strofe inegale, rimă încrucişată) – finalul este modificat faţă de cel al basmului, în care zmeul nu se poate resemna şi îi blestemă pe cei doi : “Fiţi fericiţi, cu glasu-i stins a spus/ Atât de fericiţi cât viaţa toată / Un singur chin s-aveţi: / De-a nu muri deodată.” În finalul poemului eminescian, geniul încheie antitetic: “Trăind în cercul vostru strâmt, / Norocul vă petrece, / Ci eu, în lumea mea, mă simt / Nemuritor şi rece.”
  • TEMA poemului – DESTINUL OMULUI DE GENIU (preluat de la Schopenhauer), ideea obiectivităţii şi a detaşării lucide a acestuia
  • alte interpretări: basm al fiinţei (Constantin Noica), atracţia lui a fi (Edgar Papu), expresia unei „vagi” filozofii a fiinţei şi neantului (Alain Guillermou)
  • indiciu asupra temei- în ms. 2275, p. 56: „Aceasta e povestea. Iar înţelesul alegoric ce i-am dat este că dacă geniul nu cunoaşte nici moarte şi numele lui scapă de noaptea uitării, pe de altă parte aici pe pământ nici e capabil a ferici pe cineva, nici capabil de-a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc.”
romantismul eminescian luceaf rul1
Romantismul eminescianLuceafărul
  • COMPOZIŢIA ŞI STRUCTURA POEMULUI. PROCEDEE ARTISTICE
  • Din basmpoemul a păstratdoar schema epică, cadrul. Formula iniţială, specifică basmului, tot de epic. Lirismul este obiectiv, un lirism al măştilor, sugerând fiecare câte o ipostază existenţială, dar şiideifilosofice, atitudinimorale, stărisufleteştişi o anumităviziunecosmogonică.
  • Aceastăinterferenţă de genuriestecaracteristicăromantismuluişidaupoemului mare profunzime. Compoziţional, poemul e structurat pe patrutablouri, construite pe antitezacelest - teluric:
  • 1) Spaţiul teluric cu deschidere spre cel celest - dragosteadintrefata de împărat şiLuceafăr – chemările acesteia (“Cobori în jos, luceafăr blând”) şi ipostazierile antitetice ale acestuia: angelică şi demonică
  • 2)Spaţiul teluric - IdiladintreCătălinşiCătălina, omonimie de nume, sugerând egalitatea condiţiei umane – regulile jocului iubirii
  • 3) Spaţiul celest – Tabloul cosmogonic - călătoriaLuceafăruluispreDemiurgpentru a ceredezlegare de nemurire
  • 4) Spaţiul teluric, cu deschidere spre cel celest: pădurea narcotizantă, în care iubirea dintre Cătălin şi Cătălina se împlineşte, reîntoarcereaLuceafăruluiîn spaţiul celest şi concluzia amară a “cercului strâmt” al omenirii
  • Procedee: - figuri de stil: epitete ( o preafrumoasă fată), comparaţii (cum e fecioara între sfinţi / şi luna între stele), metafore (cercul vostru strâmt), antiteze etc

- imagini artistice: vizuale (din umbra falnicelor bolţi), motorii (ea pasul şi-l îndreaptă), olfactive şi tactile (miroase florile-argintii / şi cad, o dulce ploaie, / pe creştetele-a doi copii) etc

caligram eminescu floare albastr luceaf rul
Caligramă EminescuFloare-albastră, Luceafărul
  • Procedeu specific

literaturii şi artei plastice,

caligrama surprinde ideea

unui text în forma

sugerată de aceasta

În dreapta, Caligrama Eminescu –

de Mădălina Sabin, C. N. “Moise Nicoară”