1 / 14

METODE DE RECUPERARE A PACIENTILOR CU DISFUNCTIE VENTILATOIRE OBSTRUCTIVA (DVO)

METODE DE RECUPERARE A PACIENTILOR CU DISFUNCTIE VENTILATOIRE OBSTRUCTIVA (DVO). ENTITATI NOSOLOGICE ALE DVO. Bronsita cronica obstructiva Emfizemul pulmonar centrolobular BPOC Astmul bronsic. DISFUNCTIA VENTILATORIE OBSTRUCTIVA/DVO. Mecanisme reversibile:

kiaria
Download Presentation

METODE DE RECUPERARE A PACIENTILOR CU DISFUNCTIE VENTILATOIRE OBSTRUCTIVA (DVO)

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. METODE DE RECUPERARE A PACIENTILOR CU DISFUNCTIE VENTILATOIRE OBSTRUCTIVA (DVO)

  2. ENTITATI NOSOLOGICE ALE DVO • Bronsita cronica obstructiva • Emfizemul pulmonar centrolobular • BPOC • Astmul bronsic

  3. DISFUNCTIA VENTILATORIE OBSTRUCTIVA/DVO • Mecanisme reversibile: • -hipersecretie de mucus/vascozitate crescuta • -bronhospasm • -edem de mucoasa • -ingustare dinamica in expir a c.a. Mecanismele pot fi atacate: -terapeutic -mijloace recuperatorii

  4. DISFUNCTIA VENTILATORIE OBSTRUCTIVA/DVO Mecanisme ireversibile: -hipertrofia si hiperplazia glandelor bronsice -fibroza bronsica si peribronsica -atrofia peretelui bronsic -scaderea reculului elastic -pierdere de cai aeriene Mecanismele nu pot fi inflentate terapeutic ci doar reduse efectele negative prin mijloace compensatorii.

  5. EFECTELE SDR. OBSTRUCTIV 1.Perturbarea flux aerian: (laminar-turbulent)-creste rezistenta la flux 2.Perturbarea volume pulmonare 3.Perturbarea distributiei aerului in plamani 4.Perturbarea schimburilor gazoase alveolare 5.Cresterea travaliului ventilator 6.Perturbari ale gazelor sanguine (hipoxemie, hipercapnie) 7.Perturbari cardio-circulatorii (HTAP, HVD,CPC)

  6. RECUPERAREA BOLNAVILOR CU DVO 1.Indepartarea factorilor de risc bronho-pulmonari 2.Corectarea factorilor de intretinere/agravare extra-pulmonari 3.Dezobstructia bronsica 4. Scaderea travaliului respirator si tonifierea musculaturii respiratorii 5.Ameliorarea distributiei intrapulmonare a aerului 6.Readaptarea la efort 7.Reinsertie socio-profesionala

  7. 1. INDEPARTAREA FACTORILOR DE RISC BRONHOPULMONARI 1.Poluanti fizico-chimici; FUMATUL 2.Poluanti biologici: virusuri, bacterii, fungi, polen, acarieni; 3.Factori meteorologici - aerul rece inspirat; 4.Infetiile acute CRS, CRI, sinuzite, deviatii de sept, amigdalite; 5.Terenul alergic 6. Regimul de viata

  8. 2. CORECTAREA FACTORILOR EXTRA-PULMONARI DE INTRETINERE/AGRAVARE 1.Afectiuni acute si cronice ORL 2.Boli ale ortopedo-reumatice ale toracelui (cifoscolioza, SA, ) 3.Obezitatea 4.Boli cardio-vasculare: HTA, CIC, tulb ritm, AOMI 5.Anxietatea si depresia

  9. 3. DEZOBSTRUCTIA/DRENAJUL BRONSIC Drenajul bronsic ajuta la curatarea bronhiilor, avand drept scop reducerea riscului de suprainfectie;    -este indispensabil in cursul episoadelor de exacerbare insotite de cresterea gradului de obstructie bronsica (exacerbarea dispneei); -ori de cate ori exista obstructie bronsica cu dificultati de eliminare a secretiilor  si/jena respiratorie; -trebuie practicata regulat dupa ce pacientul invata tehnicile de la kinetoterapeut;

  10. TEHNICILE DE DEZOBSTRUCTIE BRONSICA 1. Percutia toracica manuala (tapotajul) 2. Drenajul postural si/ exercitii respiratorii 3. Tusea dirijata sau controlata 4. Cresterea fluxului expirator 5. Percutii si vibratii 6.Tehnici de expir lent 7. Presiune manuala toracica sau abdominala cu viza dezobstructiva 8. Vibratii manuale 9. Vibratii mecanice 10. Spirométrie incitativa 11.Technici de modulare a fluxului expirator 12. Presiune pozitiva expiratorie 13. Exercitii respiratorii 14. Aerosoli

  11. 4. TONIFIEREA MUSCULATURII RESPIRATORII 4. Antrenarea diafragmului pt recastigarea ascensiunii diafragmului; -mentine pozitia Trendelenburg cu o greutate pe abd ce faciliteaza expirul; -se expira continuu (tip abdominal) pt a produce bule de gaz fara intermitente, printr-un tub de plastic introdus intr-o sticla cu apa;

  12. 5. AMELIORAREA DISTRIBUTIEI INTRAPULMONARE A AERULUI 1.Controlul si coordonarea respiratiei (respiratie dirijata/controlata) -rarirea ritmului respirator (peste 20 resp/min) la 12-16/minut; -ritmare a respiratiei pe bataile cardiace - cu mana pe puls inspira la 2-3 batai si expira la 4-5 batai (atentie la AV); -prelungirea expirului de la 1/1,2 la ½,5 cu mentinerea unei perioade de apnee postinspiratorie care poate egala sau depasi inspirul;

  13. 5. AMELIORAREA DISTRIBUTIEI INTRAPULMONARE A AERULUI -controlul fluxului de aer : inspir lent si expir lent controlat (suflarea continua a aer expirat printr-un tub trecut printr-o sticla cu apa; expir intr-o lumanare pt a mentine flacara orizontala pe toata durata expirului; treptat creste distanta de la buze la flacara); 2.Respiratie abdominala/diafragmatica

  14. 6. Readaptarea la efort 1.Antrenament prin mers: -mentine ritmul care ii convine, creste treptat durata, nu vorbeste, pe teren plat; -dupa 15 min, se introduc 20-30 m ritm alert; -30-60 min total antrenament, cu 4-8 sedinte mers alert nu mai mult de 100 m; sedintele se pot repeta pe parcursul zilei; -se poate inlocui ulterior ritmul alert cu mersul in panta; 2.Antrenament la scarita: 2 trepte, 23 cm/urcat sau coborat si urcat scarile 3.Antrenament la piscina - copii, tineri; 4.Antrenament prin terapie ocupationala: activitati casnice, profesionale, sport;

More Related