Clik mouse

1. Clik mouse

2. Mai daţi-mi lacrimiDaţi-mi lacrimi!să pot plînge sufletul mortde milenii.Daţi-mi lacrimi!să pot spăla păcatelepămîntului.Daţi-mi lacrimi!să mă pot aduna din eleîn cristale de mir,şi să răscolesc deşerturiîncepute şi sfîrşiteîn inima unui Crist!

3. Văd, DoamneAcum văd, Doamne!Văd prin negura luminiililiecii cu aripi lipicioasece vor să se agaţe de mine,cum s-a agăţat patima-durerii nebune!Văd, Doamne!cum arzi aripi negrece fîlfîie-mpejurul meuîn vîrtejuri bezmetice.Şi văd cum le preschimbiîn petala-luminiipe care mă aşterniîn boare-de-rouă.Văd, Doamne!Acum – văd!

4. Îndură-te, Doamne!Îndură-te, Doamne, şi dă-mi:Dă-mi adierea zefiruluidin patima naşterii meleşi leagănul vieţii din zorii luminii!Dă-mi cupa iubiriis-o vărs peste lumebalsam să se aştearnă pe sufletul meu!Şi-nvaţă-mă, Doamne,cum să-nţeleg muzicadin strunele curcubeuluica liniştită s-adorm în braţele taleşi rugă să fiu peste noapte.

5. IARTĂ, DOAMNE!Fără tinesunt fir de nisip fără memorie,sunt bob de grîu fără sămînţă.Dă-mă, Doamne, vîntului de miazăzi!să mă ascundă în poalele ceruluişi să mă închidă în carapacea luminii.Împreunează-mi mîinile în rugăciune!Ocroteşte cuvîntul ce nu mă omoarăşi acoperă-mi cerul cu întregul Tău nume!Şi... iartă, Doamne, copila sălbaticăce uită numele Tău fără voie.

6. Flora Mărgărit Stănescu Nu pot face jurământ Ninge floarea mărului, peste fruntea mea plecată, cer iertare Domnului, pentru mintea-mi întinată. Pentru multele greşeli şi uitarea mea de toate, pentru gravele-ndoieli, şi mulţimea de păcate. Las fierbinţi lacrimi să curgă, nu le-am mai simţit de mult, şi cu jale-nalţ o rugă, nu pot face jurământ... Domne! Ce-mi cunoşti amarul, îmi ştii doruri şi nevoi, iar mi s-a umplut paharul, de când nu mai suntem doi.

7. Plânge cerul Isi plinge cerul tristetea In ploaia marunta de sus, Ca nu reusim sa vedem frumusetea, Ce ne-a pregatit-o Iisus. Ne pierdem cararea ingusta, Nici ce-i mintuirea nu stim, Pe-alaturi nu pe calea justa, Ne place adesea sa fim. Tristete si zbucium in urma, Cit nu cuprinde un suflet de om, C-am fost trecatori printr-o viata, Fara sa stim s-o traim. Ne chiama departe un clopot, Ne facem ca nu-l auzim, Iar cerul mai plinge cu ropot, De ploaie tirzie, pe pamintul arid.

8. RUGA Doamne! dă-ne înţelepciunea, acumulată de milenii şi puterea de-a-nţelege, toate mersurile vremii. Fruntea ne-o încununează, cu-al înţelepciunii val, Doamne Sfinte ne veghează, fiindcă suntem în necaz. Lasă-mi Doamne alinarea, vers din inimă să scriu, să vărs lacrimi din iubire, să m-apropii de sublim. În genunchi te rog Stăpâne, nu te-ntoarce de la noi, ne sunt grei paşii prin lume, de ani mulţi şi de nevoi.

9. GEORGETA NEDELCU HRISTOS A INVIAT! Cu gândul la voi din somn m-am sculat,Să vă spun dragi prieteni: 'Hristos a înviat!" Că pentru noiIisus a fost sacrificat, Azi este Paştele; Hristos a înviat! Adevarat a înviat! Doamne e sfânt cuvântul,Prin el păcătoşii-L slăvesc pe Iisus-Sfântul! În astă zi mare, eu pentru voi mă rog Şi cu Bunul meu Iisus, susţin un dialog: - "Iisuse, bun să fii cu-ai mei prieteni dragi Şi din orice necaz, de mâna Tu să-i tragi. Să îi iubeşti mereu şi să-i călăuzeşti, La sânul Tău cel bun, pe toţi să ne-ocroteşti" - "Asigurăi pe toţi, că îi voi ocroti Şi-n clipele mai grele, alături le voi fi. Să îmi urmeze calea, cuvântul meu curat Şi să îşi uşureze, sufletu-n povărat." Haideţi prieteni buni, un ou ca să ciocnim Şi pe Bunul Iisus, în cântec să-l slăvim. Să-i cântăm osanale. Hristos a înviat! El ne poartă de grijă. Adevărat a înviat!

10. Tacere inima Tăcere inimă, se roagă HRISTOS!Ascultă, se roagă duios.În grădina Getsimani e noapte,Nici frunzele nu freamătă,Ascultă-ale Lui şoapte.Hristos stă cu capul plecatŞi se roagă pentru-al meu păcat.Tăcere, inimă! El nu m-a uitat!Pleacă-te inima mea... HRISTOS A ÎNVIAT!O lume întreagă plânge în lacrimile Lui.Iisus a adunat durerea lumii în inima Sa.Credeţi-mă, e-adevărat ce vă spui;Tăcere, inimă, că plânge MESIA!Atâta batjocură a primit Domnul,Atâtea palme i-a dat omul.Atâtea mîini, au lua biciul să dea-n Stăpânul meu,Atâtea guri au strigat împotriva lui DUMNEZEU.Atâţia spini fruntea i-au străpunsŞi-n cuie pe cruce l-au ţintuit. E-adevărat,Iar pieptul Lui cu lance va fi împuns;Tăcere inimă! HRISTOS A ÎNVIAT!

11. Iisuse Să faci Tu Iisuse, din inima mea,O harfă divină ca inima Ta.Doat Tu ştii Iisuse, ce mult Te iubesc!Ajută-mă Doamne, să nu mai greşesc!Că Tu eşti aicea, cu noi pe pământŞi Tu, pentru noi eşti glasul de-alint.Atunci când necazuri ne copleşesc,Trimiţi îngeraşii şi ne păzesc.Să ştii Tu, Iisuse că ne-ncetatSpre casa Ta Sfântă, cu pasul străbatŞi-aicea cu lacrimi, eu îngenunchez,Să-ţi mulţumesc Doamne, că ne veghezi!Bunul meu Iisus, eu am fost cândva,Oaia rătăcită din turma Ta.Dar, de la un timp, eu Te-am regăsit;De-ai ştii cât sunt Doamne, de fericit! Ajută-mi Iisuse să am tot mereu, Un suflet bun, ca sufletul Tău.Să fiu iertătoare, s-ascult glasul Tău,Şi-atunci când îmi e tare greu.Că Tu eşti Iisuse Părintele meu,Alături de mine la bine şi greu.Eu te-oi sluji cât de mult voi putea,Până voi veni-ntru-mpărăţia ta!

12. VIOLETA PETRE Lumina sfântă Lumina mi-a trecut prin geneŞi nu ştiam de unde vine,Era-ntuneric în poiene,Dar eu aveam lumină-n mine.Nici nu puteam să mă ridic,Să văd de unde izvoraşte,Am deschis ochii doar un pic,Şi-o şoapt-am auzit...că mă iubeşte.Era Lumina Lui Iisus,Ce -mi încălzea sufletul rece,Nu e nimica mai presus,Decât poruncile lui...zece. Şi-am învăţat să îmi aud,Inima clar bătând în piept,Ochiul să plângă că e nud,Fără Iisus cel înţelept.

13. ILIE VASILICA E viaţa ta prietene! Ispitele sunt la-ndemâna tuturor, Trebuie s-alegi: te înfrupţi sau le omori! În toată viaţa să-ţi fii singur procuror, Să-ţi judeci faptele, propriilor erori. La poarta Raiului nu se cer permise, Ci numai fapte bune să le laşi zălog, Doar atunci când cerurile sunt deschise Şi în cartea vieţii ai scris vreun epilog! La poarta Raiului nu-i niciun perceptor,Să-ţi ceară bir pe iubirile curate, Acolo există doar administrator,Peste legile nefireşti, abrogate. Viaţa îţi oferă şi bunul, şi răul, Tu trebuie numai să ştii să le discerni; O viaţă echilibrată, sau desfrâul, O plapumă caldă, sau rece, să-ţi aşterni.

14. Aş vrea sa fiu troiţă la margine de drum Când o să vină vremea să adorm pe veci, Aş vrea să fiu troiţă la margine de drum, Să fiu biciuită de vânturi şi ierni reci, Cine se rătaceşte, să vină, să-l îndrum! Tu să fii sămânţa semănătorului, Aruncată pe glie în pământ roditor, Crescută în spiritul adevărului, Să-mi fii veşnic floare, cu miros îmbătător; Ghiocel să-mi fii primăvara devreme, Vara să te răsfeţi în lanul cu maci roşii, Toamna târziu să înfloreşti crizanteme, Şi iarna să-mi cânţi în cor psalmi îngereşti.

15. Mariana Rogoz Stratulat Lumina din suflet Lumina-i făcută din raze de lună, din raze de soare ce ne ocrotesc, lumina din suflet ar vrea să apună când neguri de viaţă ne copleşesc. Lumina pâlpâie spre seară încet, misterul din noapte îl creşte, îmi umblă prin gând un tainic verset „Tu, Doamne, sufletul meu, izbăveşte!”

16. ELENA PADURARU Parfumul sfântStăteam la masă şi scriam,cu subtil gând, călătoream,în gândul cel întrezăream,frumos, eu gândului zâmbeam.Plăsmuiam, mica scrisoare...deodat’, în gând apare,înger din pure cristale,coborât din lumi astrale.În gândul meu, venind şiret,m-a adormit cu-n gest discret,în tainic vis m-a-nvăluit,spre locul sfânt m-a cârmuit.Plutind uşor, spre Cel-de-Sus,acolo, în genunchi m-am pus,capul, l-am plecat sfioasă,sfatul Lui s-ascult pioasă.Ce sfat mi-a dat, nu-l ştiu nicicumdar, fericită sunt acum,în inimă am sfânt-parfumînmiresmând al vieţii drum.

17. Las uşa deschisăLumină promisă,las uşa deschisă,pătrunde în casă,te pune la masă.Primeneşte casa,fă bogată masa,suflet luminează,destinul veghează.Din scrum să renascăşi-n suflet să crească,speranţa-n mai bineşi-n viaţă creştină.

18. Cărarea LuiCândva, în plină iarnă,Când neaua se aştearnă,Într-un loc necunoscut,Din fecioară s-a născut,Cel ce-n lume a venitŞi pe ea a mântuit.Ş-apoi, în primăvară,În trădare amară,Din lume, El, a plecat,Când, Tatăl Său, l-a chemat,Prin moarte-n viaţă păşind,Cu sânge, calea roşind.El, a deschis cărareaCe-aduce alinarea.Pe Cărare, încercămŞi noi, acum, să urmăm,Învăţând s-o circulămŞi păcate să-ndreptăm.

19. NICOLAE STANCU ROAGĂ Îngerii vor fi în ceruri doar cât dragoste va fi, Dând la toţi aripi şi vise, vise care-ţi vor zâmbi, Vei cunoaşte împlinirea prin credinţă-n Cel de sus Şi iubirea-adevarată, doar în oastea lui Iisus. Dacă ale tale aripi de necazuri vor fi frânte, Iar din adâncimi sau neguri cel hulit stă să vă-ncânte, Roagă-te cu evlavie, cu credinţă, fi smerit,Te apropie de Domnul şi vei fi din nou iubit. Nimeni nu e mai aproape când departe pare-a fi, Decât Domnul şi iubirea, nimeni... nici ai tâi copii,Închinaţi-vă la Domnul închinaţi şi la iubire Şi vă liberaţi de ură, de mânie şi orbire.

20. RUGĂCIUNE Doamne ce-ai creat pământul, te întoarce înapoi Şi ne-apropie de tine şi ne-apropie de noi .Iartă-ţi Doamne păcătoşii, nu ne arunca în hău Şi ne-arată calea dreaptă, dintre bine, dintre rău. Doamne ce-ai creat sublimul şi l-ai învestit pe om, Cu putere de gândire, cu putere de atom. Lasă-ne durerea morţii şi fereşte-ne de rău Şi ne dă speranţa vieţii şi credinţa-n Dumnezeu. Doamne ce-ai creat iubirea şi pe om l-ai îmbrăcat, În mătasea-nţelepciunii, cu virtuţi l-ai înzestrat. Iartă-ne greşeala Doamne şi-i primeşte-acolo sus, În oştirile căinţei, sub privirea lui Iisus. Doamne ce-ai creat pământul, te întoarce înapoi Şi ne-apropie de tine şi ne-apropie de noi, Lasă-ne durerea morţii şi fereşte-ne de rău Şi ne dă speranţa vieţii şi credinţa-n Dumnezeu.

21. INGERI DECĂZUŢI Suntem ca nişte îngeri in faţa lui Isus, Când ne-a luat păcatul la toţi, săraci,avuţi. Prin rugă şi credinţă ne înălţam mai sus, Dar sunt în astă lume şi îngeri decăzuţi. Acei ce cred că lumea, începe de la ei Sunt plini de vanitate, vor doar sa îi asculţi Acei, ce n-au credinţă, acei ce sunt atei Sunt îngeri de bravadă, sunt îngeri decăzuţi. Ei vor să fure inimi, nedând la schimb nimic Sunt trecători prin viaţă, lăsând în urmă gol Înşeală, mint sau fură, n-au teamă nici un pic Pe marea scenă a vieţii, au doar un singur rol. Rugaţi-vă la Domnul, fiţi cei curaţi si puri, E Singurul ce poate ca ruga să asculte, Trezeşte-te devreme, că nu poţi să înduri Ce vor păţi aceia, ce au păcate multe.

22. GEORGE PENA RUGĂDoamne,dă-mi înţelepciunea fireascăa omenirii,înverşunarea mea logicăsă înfloreascăca zorile,ca trandafirii; toarnă-mi în sufletlumină sfinţităşi clară,fantastică mirare,să stârnesc fulgere-ploi în plină vară-câmpiilor în uscare. Întăreşte-mi dorinţaşi dorul de frumuseţe-singurătăţilor distinse-bucuriile să-mi cânte,să sune cu tandreţe,nedumeririlor învinse.

23. (continuare) Să fiu mai bun,mai liric decât sunt-temerar şi drept,viaţa s-o înfrunt,împresurat de neuitare. Dă-mi înălţimile mariunde ciocârliaînvaţă să planeze,acolo lângă stele;ca sufletul şi inima meaimnuri şi ode să toastezeţării mele,şi dacă cinevacu aspră dojanămă ceartă,pentru iubirea rotitoare-schimbă-mă-n vulturcu o altă soartă,ori într-un leu furiospentru timorare.

24. FLORENTINA CRACIUN FABIOLA Priveşte-ne Doamne pe noi Atâtea căinţe Doamne-aş avea Şi-atâta de mult aş vrea să Te rog, Ne iartă păcatele şi nu ne lăsa, Să le facem prea multe la loc. Imi plec privirea către pământ Şi ştiu Doamne ce mult am greşit, Iertare îţi cer şi pun jurământ, Să greşesc cât de mult m-am ferit!. Păcatele Doamne Tu le-ai lăsat Şi-ai spus pe toate să le-ncercăm, Noi precum Tu ai spus, am invăţat Să nu mai greşim, să nu mai jurăm. Pe Sfânta Marie, pe Sfântul Iisus, Pentru păcatele noastre tu i-ai jertfit, Şi nu uităm Doamne ca-n lume ai trimis Iertarea şi-acest vis frumos implinit.

25. Lumina Ta Doamne Atâta tristeţe in suflet incă mai am, Că încă greşim şi Tu încă ne ierţi, Aşa cum o pasăre cântă întruna pe-un ram Si noi intruna greşim, Tu intruna ne ierţi. Ne iartă Doamne pentru bieţii părinţi, Care stau cu ochii privind depărtarea, Aşteptând ca din ceruri vre-o câţiva sfinţi, Să le ştearga de pe obraji lăcrimarea. Mai iartă Doamne şi pe cei ce nu pot, Să-şi pună pe masă o bucată de pâine, Poate plâng, poate-i doare şi asta nu-i tot, Dacă au azi, nu ştiu dacă mai au şi mâine. Sunt copii cu mânuţele-ntinse pentru o pâine, Ochii lor sunt trişti şi mereu înlăcrimaţi, Durerea-i prea mare pentru înţelesul ce vine, Abia când sunt mari şi de păcate iertaţi.  Tu iarta-ne Doamne !

26. Tuturor prietenilor mei, cu drag. Flora Margarit Stanescu