INDICATORI DE EVALUARE A STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI 2013

1. INDICATORI DE EVALUARE A STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI2013 Conf.dr. Georgeta Zanoschi E-mail:zanoschi.georgeta@yahoo.com

2. Indicatori propuşi de Uniunea Europeană pentru a fi utilizaţi în monitorizarea stării de sănătate a comunităţii, 1997 A. INDICATORI AI STĂRII DE SĂNĂTATE 1. Speranţa de viaţă - speranţa de viaţă la diferite vârste - speranţa de viaţa în condiţii de sănătate 2. Mortalitate - mortalitate generală - mortalitate pe cauze de deces - rate de supravieţuire - mortalitate infantilă - anii potenţiali de viaţă pierduţi (APVP sau termenul din engleză PYLL) 3. Morbiditate - morbiditate specifică; prevalenta, incidenţa pentru unele boli - morbiditate profesională 4. Calitatea vieţii - DALY – ani de viaţă corectaţi după incapacitate - alţi indici – QALY – evaluare economică B. INDICATORI AI STILULUI DE VIAŢĂ 1. Consumul de tutun 2. Consumul de alcool 3. Consumul de droguri 4. Dieta

3. C. INDICATORI DE CARACTERIZARE A CONDIŢIILOR DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ 1. Rata de angajare/şomaj 2. Condiţii ale mediului de muncă - proporţia persoanelor cu expunere, la substanţe cancerigene şi alte substanţe periculoase - frecvenţa accidentelor şi bolilor profesionale 3. Indicatori de caracterizare a condiţiilor de locuit (habitat) 4. Indicatori de caracterizare a condiţiilor de mediu înconjurător - poluare aer - poluare apă - alte tipuri de poluare - radiaţii - expunere la substanţe cancerigene sau alte substanţe dăunătoare în afara locului de muncă D. PROTECŢIA SĂNĂTĂŢII 1. Surse de finanţare 2. Resurse umane 3. Cost/bolnav internat 4. Cost medicamente/bolnav internat

4. E. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE 1.Sex 2. Vârstă 3. Starea civilă 4. Loc de rezidenţă 5. Educaţie 6. Venit 7. Subgrupuri populaţionale defavorizate Setul de indicatori propuşi pentru evaluarea „profilului stării de sănătate al unei comunităţi” Caracteristici socio-demografice 1. Distribuţia populaţiei după vârstă şi grup etnic 2. Numărul şi protecţia persoanelor de peste 25 ani cu nivel educaţional mai mic decât liceul 3. Distribuţia în funcţie de venitul mediu al gospodăriei 4. Proporţia copiilor sub 15 ani cate trăiesc în familii aflate sub pragul sărăciei 5. Rata şomajului 6. Numărul şi proporţia familiilor monoparentale Starea de sănătate 7. Rata mortalităţii infantile

5. 8. Rata specifică şi rata standardizată a mortalităţii pentru toate cauzele de deces şi separat prin boli cardio-vasculare, cancer pulmonar, cancer de sân, accidente de trafic, accidente de muncă, sinucideri după vârstă, sex şi grup etnic 9. Incidenţa SIDA, rujeolă, tuberculoză, sifilis după vârstă, sex şi grup etnic 10. Proporţia naşterilor la adolescente (10-17 ani) din totalul naşterilor 11. Numărul şi rata abuzurilor confirmate în rândul copiilor Factori de risc asociaţi sănătăţii 12. Proporţia copiilor în vârstă de 2 ani care au făcut toate vaccinurile recomandate 13. Proporţia populaţiei fumătoare după vârstă, sex şi grupetnic 14. Proporţia populaţiei de peste 18 ani care suferă de obezitate 15. Numărul episoadelor în care s-a constatat depăşiri ale limitelor admise pentru poluarea aerului şi tipul poluării

6. Consumul de resurse în sistemul de îngrijiri pentru sănătate 16. Cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor Starea funcţională 17. Proporţia adulţilor care au raportat că starea sănătăţii lor este de la bună la excelentă 18. Numărul mediu de zile în decursul ultimei luni în care adulţii au raportat că sănătatea fizică sau mentală nu a fost bună Calitatea vieţii 19. Proporţia adulţilor care s-au declarat satisfăcuţi de sistemul îngrijirilor de sănătate 20. Proporţia adulţilor care s-au declarat satisfăcuţi de calitatea vieţii din comunitatea lor.

7. DALY (Disability Adjusted Life Years)Ani de viaţa ajustaţi (corectaţi)după incapacitate • In mod clasic, evaluarea stării de sănătate a populaţiei utilizează indicatori de mortalitate şi de morbiditate (incidenţa şi prevalenţa bolilor). • Datorită modificărilor apărute în ultimul timp (în ultimele decenii) privind modelul de mortalitate şi de morbiditate au impus găsirea unor alte metode prin care să fie măsurată starea de sănătate a populaţiei.

8. Dintre aceste metode enumerăm: • măsurarea impactului deceselor premature; • a deceselor evitabile; • elaborarea de indicatori complecşi care să ţină cont în acelaşi timp de intensitatea fenomenului de mortalitate şi de consecinţele nefatale ale cauzelor de îmbolnăvire (incapacitate, handicap): • speranţa de viaţă fără incapacitate; • speranţa de viaţă fără handicap; • speranţa de viaţă ajustată pentru incapacitate – DALY • DALY • QALY • DALY Conform autorilor (Lopez şi Murrary)

9. În dezvoltarea conceptului de DALY s-a ţinut cont de 4 elemente fundamentale: 1. Orice afectare a stării de sănătate, orice pierdere de bunăstare trebuie inclusă într-un indicator de evaluare a stării de sănătate a populaţiei. 2. Impactul bolii asupra individului este condiţionat de o serie de caracteristici de persoană: sex, vârstă, venit, nivel educaţional, religie, etnie, ocupaţie.

10. 3. Evenimentele identice • decesulsunt considerate într-o manieră • invaliditateidentică indiferent de locul • incapacitategeografic al producerii lor. 4. Timpul – este utilizat ca o unitate de măsură comună pentru evaluarea poverii bolii la nivel populaţional datorită decesului prematur şi incapacitate.

11. În calcule sunt utilizate incidenţa evenimentelor şi durata lor. • În elaborarea modelului de calcul pentru DALY s-au avut în vedere patru aspecte sociale pentru cuantificarea impactului bolii: 1. Anii pierduţi ca urmare a decesului prematur - pentru măsurarea decesului prematur autorii au utilizat metoda anilor de viaţă pierduţi standardizaţi; - ca standard a fost utilizată tabela de viaţă calculată după OMS, modelul „vest”, nivel 26 cu o speranţă de viaţă la naştere: • pentru bărbaţi - 80 ani • pentru femei - 82,5 ani

12. 2. Valoarea timpului trăit la diverse vârste deoarece rolurile şi pierderile sociale sunt diferite de-a lungul vieţii, pentru a explica acest aspect, în calculul DALY, a fost introdusă o frecvenţă exponenţială pentru ponderea vârstei. 3. Anii de viaţă pierduţi în incapacitate de diverse grade - în acest sens au fost identificate şase nivele de incapacitate care se întind de la o stare de sănătate perfectă deces. - pentru fiecare nivel a fost stabilit un ansamblu de consecinţe ale bolii sau traumatismului şi care se manifestă prin incapacitate. - coeficientul de ponderare pentru incapacitate oscilează de la 0 1. 4. Ţinând seama deaspectul „economic” „de actualizare” în timp s-a aplicat un indice de discount de 3 %.

13. Măsurarea poverii bolii la nivel populaţional prin DALY are în sănătatea publică o serie de aplicaţii: 1. Stabilirea de priorităţi pentru serviciile de sănătate în scop preventiv şi curativ. 2. Stabilirea de obiective pentru intervenţii, inclusiv pentru programele de sănătate 3. Furnizarea de criterii pentru evaluarea intervenţiilor în sănătatea publică, inclusiv pentru programele de sănătate. 4. Criterii de alocare a resurselor de sănătate. 5. Identificarea zonelor şi a grupurilor populaţionale defavorizate. 6. Stabilirea priorităţilor pentru cercetarea serviciilor de sănătate.

14. Studiu DALY – pentru ROMÂNIA 1998 În România pentru prima dată s-a calculat DALY în 1998 într-un proiect finanţat de Banca Mondială. S-a stabilit structura DALY pe cauze în România, 1998 1. Bolile cardiovasculare 2. Tumori maligne 3. Tulburări mentale şi de comportament-consumul de alcool şi consecinţele acestuia). 4. Accidente 5. Traumatisme 6. Otrăviri

15. DALYanii de viaţă ajustaţi (corectaţi) după incapacitatemăsoară povara globală a bolii în populaţie anii de viaţă pierduţi prin deces prematur anii trăiţi în incapacitate un DALY reprezintă un an de viaţă sănătoasă pierdut. ia în consideraţie doar două caracteristici: - vârsta - sexul - ca predicţii pentru anul 2020 la nivel mondial se aşteaptă ca primele cauze ale poverii bolii să fie determinate de: boala ischemică depresie unipolară accidente de trafic boli cerebro-vasculare BPOC infecţii ale tractului respirator inferior TBC afecţiuni cauzate de războaie

16. În România primele cauze care determină povara bolii sunt: • bolile aparatului cardiovascular • tumori maligne • tulburări mentale şi de comportament • accidente, traumatisme, otrăviri • bolile SNC • bolile aparatului digestiv • bolile aparatului respirator • bolile infecţioase • malformaţii congenitale

17. Raportul OMS privind starea de sănătate în anul 2002 identifică cei mai importanţi factori de risc, în număr de 10, existenţi la nivel global şi regional, în funcţie de povara bolii pe care o determină, evaluată prin DALY şi PYLL • comportamentul sexual cu risc • HTA • fumatul • consumul excesiv de alcool • lipsa apei potabile în regiune • lipsa igienei sau a sanitaţiei de bază • deficitul de fier • poluarea mediului datorită arderii combustibilului solid • colesterolul crescut • obezitatea

18. Pentru ţările puternic dezvoltate, primii factori de risc sunt: - fumatul - HTA - consumul de alcool - colesterolul crescut Iar în ierarhia DALY, primele cauze sunt: - boala coronariană - depresia unipolară - bolile cerebro-vasculare - alcoolismul

19. Pentru ţările mediu dezvoltate, primii factori de risc sunt: - consumul de alcool - HTA - fumatul - subnutriţia - obezitatea Iar în ierarhia DALY, primele cauze sunt: - tulburările depresive unipolare - bolile cerebro-vasculare - infecţii respiratorii - traumatisme datorate accidentelor rutiere

20. Pentru ţările subdezvoltate, primii factori de risc sunt: - subnutriţia - comportamentul sexual cu risc - lipsa apei potabile şi a igienei - poluarea cu particole solide Iar în ierarhia DALY, primele cauze sunt: - infecţia HIV/SIDA - infecţii ale tractului respirator inferior - boala diareică - bolile copilăriei

21. QALY (QUALITY ADJUSTED LIFE-YEARS)ani de viaţă corectaţi după calitate Metodă de măsurare a calităţii vieţii utilă în evaluarea economică de tip cost-utilitate Accentul se pune pe valoarea pe care o dă o persoană propriei sale sănătăţi Ia în calcul modificările referitoare la rata de supravieţuire şi calitatea vieţii pacienţilor, pentru a evalua beneficul pe care îl aduce de ex. un tratament În evaluarea cost-utilitate, costul total al unei intervenţiei se raportează la numărul de QALY obţinuţi prin aplicarea acelei intervenţii, obţinându-se un cost/QALY.

22. Analiza cost-utilitate este folosită atunci când: • 1. Calitatea vieţii reprezintă principalul /unicul rezultat • - apreciază modalitatea în care aplicarea diferitelor programe de sănătate aduce îmbunătăţiri stării de sănătate a unui pacient • 2. Calitatea vieţii este considerată un rezultat important • - în evaluarea unei anumite unităţi medicale considerându-se importantă nu numai supravieţuirea ci şi calitatea acestei supravieţuiri • 3. Când aplicarea unui program de sănătate are impact asupra mortalităţii şi morbidităţii dintr-un teritoriu • - administrarea de estrogeni în menopauză îmbunătăţeşte calitatea vieţii datorită faptului că: • ameliorează simptomatologia şi prin acest lucru scade disconfortul • scade mortalitatea produsă datorită fracturii de şold • creşte mortalitatea din cauza complicaţiilor care pot apărea: hemoragie uterină, cancer de endometru

23. 4. Atunci când se compară mai multe programe de sănătate, decidentul în sănătate trebuind să aleagă care este cel mai bun pentru a creşte calitatea vieţii şi a putea fi finanţat: - programe de sănătate cu caracter preventiv (fluorizarea apei, imunizări) - extinderea unei unităţi de terapie intensivă – boli cardiovasculare - program de screening pentru depistarea la nivel populaţional a cancerului de col uterin - program privind planificarea familială şi utilizarea mijloacelor contraceptive. 5. Pentru a compara un anumit program pentru care a fost stabilită deja analiza cost-utilitate

24. ANII POTENŢIALI DE VIAŢĂ PIERDUŢI (APVP)(INDICE PYLL) • Definiţie: Suma anilor pe care i-ar fi trăit cel decedat dacă nu ar fi murit printr-o serie de decese evitabile şi înaintea împlinirii vârstei de 70 ani (speranţa de viaţă la naştere pentru România). • APVP • Reprezintă o selecţie pe cauze de deces care este strâns legată de intervenţia serviciilor de sănătate. • Indicator sensibil al stării de sănătate al unei populaţii şi un mijloc de stabilire şi de comparare în ceea ce priveşte eficienţa sistemelor de sănătate. • Se referă la conceptul de mortalitate evitabilă ca indicator al calităţii asistenţei medicale (decese evitabile)

25. Criteriu de evaluare a unui program de prevenţie • Măsură cantitativă a mortalităţii premature • Reflectă tendinţele de mortalitate pentru grupele de vârstă tinere prin luarea în considerare nu numai a cauzelor medicale de deces ci şi a grupelor de vârstă (vârsta la care survine decesul) • Poate fi calculat şi pentru un factor de risc specific cum ar fi consumul de alcool sau de tutun • Când acest indicator este analizat în timp şi pentru diferite colectivităţi, se calculează ca o rată la %o de locuitori – reflectând impactul decesului prematur asupra întregii populaţii. • Este utilizat pentru a evidenţia impactul pe care îl exercită APVP asupra a cinci cauze de deces premature:

26. Conceptul se bazează pe faptul că, pentru unele boli, cunoştinţele sunt atât de avansate, la fel şi tehnologiile, încât ele nu trebuie să conducă la deces. Aceste decese ar putea fi complet evitate dacă măsurile de prevenţie primară şi secundară ar fi aplicate corect şi la timp. În general se acordă o importanţă crescută îngrijirii medicale propriu-zise şi mai puţin aspectului preventiv, pierzând din vedere faptul că printr-o profilaxie eficientă s-ar putea reduce substanţial mortalitatea şi s-ar putea adăuga un număr important de ani la speranţa de viaţă.

27. CAUZE DE DECES EVITABILE RECOMANDATE PENTRU EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST Indicatori ai asistenţei medicale (prevenţie secundară) Un tratament şi profilaxie secundară inadecvate atrag după sine o mortalitate crescută la anumite grupe de vârstă. Se referă la măsuri care trebuie să vizeze evitarea consecinţelor bolii (durată, incapacitate, cursul nefavorabil al evoluţiei bolii). TBC şi efectele târzii ale TBC (5 – 64 ani) Cancer de sân (15 – 54 ani) Tumori maligne de col şi corp uterin (15 – 64 ani) Boala Hodgkin (5 – 64 ani) Cardiopatia reumatismală cronică (5 – 44 ani) Toate bolile aparatului respirator (1 – 14 ani) Astm bronşic (5 – 44 ani) Apendicită (5 – 64 ani) Hernie abdominală (5 – 64 ani) Colelitiază şi colecistită (5 – 64 ani) HTA şi AVC (35 – 64 ani) Decese materne toate cauzele Mortalitate perinatală (nr. decese 0-6 zile + nr. născuţi morţi/nr.n.vii x 1000)

28. Indicatori de politică sanitară naţională (prevenţia primară) • Se consideră că o profilaxie primară ineficientă poate duce la mortalitate crescută prin: • Cancer de trahee, bronhii, plămâni (5 – 64 ani) • Ciroză hepatică (15 – 64 ani) • Accidente produse de vehicule cu motor (5 – 64 ani)

29. DOMENII DE UTILIZARE A APVP 1. Analiza modelului de mortalitate sau a impactului exercitat de unele cauze de deces. • Creşterea speranţei de viaţă la naştere; • Rata brută de mortalitate; • Modificarea modelului de morbiditate în sensul scăderii bolilor acute şi a creşterii prevalenţei bolilor cronice a dus la utilizarea noţiunii de deces prematur prin studiul modelului de mortalitate

30. Cauzele de deces calculate prin APVP diferă de cele obţinute prin alte metode: • reflectă cauzele de deces care afectează populaţia tânără activă economic şi care determină cele mai mari pierderi economice: • pierderi directe (persoana nu mai produce) • pierderi indirecte (pentru persoanele tinere societatea nu mai recuperează investiţia făcută pentru formarea şi educarea sa)

31. 2. Epidemiologia descriptivă a diverselor boli (grupe de boli) – evaluarea tendinţei de evoluţie. APVP – utilizat pentru descrierea caracteristicilor de persoană sau de loc ale diferitelor boli care îi generează. 3. Identificarea şi ierarhizarea problemelor de sănătate. situarea pe primul loc în ierarhizarea cauzelor de boală care duc la deces prematur a unei anumite boli sau a unui grup de boli permit decidenţilor în sănătate publică să spună că acestea reprezintă probleme de sănătate şi sunt prioritare.

32. 4. Utilizarea în cadrul programelor de sănătate: • identificarea subiecţilor care vor fi incluşi în programele de sănătate (populaţia ţintă); • stabilirea obiectivelor programelor de sănătate;evaluarea rezultatelor investigaţiilor sau a programelor de sănătate; • analiza cost-eficienţă

33. 5. Criterii de evaluare a eficienţei programului de screening pentru cancerul uterin – în Japonia. • utilizându-se o combinaţie de: • metode epidemiologice (fracţia atribuibilă în populaţie); • metode demografice (calculul APVP). • Au fost aleşi doi factori de risc de necontestat – fumatul şi consumul de băuturi alcoolice.