METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE - PowerPoint PPT Presentation

teal
metode alternative de evaluare n.
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE PowerPoint Presentation
Download Presentation
METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE

play fullscreen
1 / 65
Download Presentation
METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE
3219 Views
Download Presentation

METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

  1. METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE Curs MTS Satu Mare 10.02.2012

  2. Evaluarea şcolară • a fost definitǎ ca ”proces de obţinere a informaţiilor asupra elevului, profesorului însuşi sau asupra programului educativ - şi de valorificare a acestor informaţii în vederea elaborǎrii unor aprecieri care vor fi utilizate la adoptarea unor deciziie.” ( Terry Tenfrink )

  3. Perfecţionarea sistemului de evaluare vizeazǎ: • Subordonarea conţinutului verificǎrii şi aprecierii faţǎ de finalitǎţile şi exigenţele învǎţǎmântului formativ; • Diversitatea formelor şi metodelor de evaluare; • Perfecţionarea instrumentelor şi tehnicilor de verificare a cunoştinţelor şi a deprinderilor; • Analiza rezultatelor verificǎrii şi reglarea procesului instructiv-educativ; • Ritmicitatea verificǎrii; • Motivarea notǎrii.

  4. Operaţionalizarea sistemului de evaluare: • „ce evaluǎm?” • „de ce evaluăm? ” • „cui serveşte evaluarea?” • „pe cine evaluǎm?” • „când evaluǎm?” • „prin ce mijloace evaluǎm?”

  5. Funcţiile evaluării: • Funcţia de verificare a cunoştinţelor însuşite, comparând ceea ce se observǎ cu o normǎ exterioarǎ aşteptatǎ, cu un etalon referent - EVALUARE NORMATIVǍ • Funcţia de sprijinire a elevilor sǎ înveţe. Se dă prilejul sǎ îşi dea seama ce se întâmplǎ: ce învaţǎ? cum învaţǎ? de ce reuşesc (sau nu) sǎ înveţe? - EVALUARE FORMATIVǍ

  6. Conditii ale unei evaluari eficiente • Să asigure un flux continuu de informaţii; • Săînlăture pe cât posibil barierele încomunicare; • Să fie flexibil; • Să fie uşor de aplicatîn practicăşi simplu, astfel încât să poată fi înţeles de către toţi participanţii (evaluatori si evaluaţi );  • Să confere eficienţă, consumând cât mai puţine resurse; • Să fie oportun; • Să ofere posibilităţi şi ocazii de îmbunătăţire a operaţiilor;

  7. EFICACITATE – EFICIENTA - PROGRES • rezultate obtinute • EFICACITATE = ---------------------------- • rezultate asteptate • rezultate obtinute • EFICIENTA = ----------------------------- • rezultate utilizate • rezultate obtinute • PROGRES = ---------------------------- • rezultate anterioare

  8. Pe parcursul unui an scolar: • Evaluare INITIALA; • Evaluare CURENTA (FORMATIVA/CONTINUA) • Evaluare FINALA (RECAPITULATIVA/DE BILANT)

  9. Metode de evaluare tradiţionale • A. Probele orale • Exercitiu: evidentiati avantajele si dezavantajele acestei metode.

  10. AVANTAJE • - flexibilitatea; • - posibilitatea de a alterna tipul întrebărilor şi gradul lor de dificultate, în funcţie de calitatea răspunsurilor oferite de către elev; • - posibilitatea de a clarifica şi de a corecta imediat eventualele erori sau neînţelegeri ale elevului în raport cu un conţinut specific; • -formularea răspunsurilor potrivit logicii şi dinamicii unui discurs oral; • - interacţiunea directă între evaluator şi evaluat (profesor şi elev).

  11. DEZAVANTAJE • Se examinează mai puţini elevi pe unitatea de timp. • Conţinuturile se verifică prin sondaj, existând posibilitatea ca unii elevi să înregistreze lacune în cunoştinţe. • În cadrul examinărilor orale, factorii perturbatori ai aprecierii rezultatelor şcolare pot avea un impact semnificativ • În cadrul evaluărilor orale este greu să se păstreze acelaşi nivel de exigenţă pe durata întregii examinări.Evaluatorul este mai exigent la începutul acestei activităţi şi mult mai indulgent spre sfârşitul ei, acest lucru datorându-se stării de oboseală, plictiselii, unor constrângeri de natură temporală etc. • Imposibilitatea de a echilibra, sub aspectul dificultăţii, conţinuturile care fac obiectul activităţii de evaluare. • Metodele de examinare orală creează dificultăţi elevilor (subiecţilor) introvertiţi şi celor care au un echilibru emoţional precar.

  12. Metode de evaluare tradiţionale • B. Probele SCRISE • Exercitiu: evidentiati avantajele si dezavantajele acestei metode.

  13. AVANTAJE • 1) Înlătură sau diminuează subiectivitatea notării, pentru că lucrările pot fi secretizate, asigurându-se astfel anonimatul celor care le-au elaborat. • 2) Se evaluează un număr mare de elevi şi o cantitate mare din materia care a fost parcursă. • 3) Subiectele pot fi echilibrate în privinţa gradului de dificultate, ceea ce înseamnă că unii elevi nu mai pot fi favorizaţi pentru că primesc la examinare subiecte cu grad mai mic de dificultate • 4) Metodele de examinare scrisă respectă în mai mare măsură ritmurile individuale de lucru ale elevilor • 5) Ajută elevii introvertiţi şi pe cei timizi să probeze cu mai mare uşurinţă calitatea cunoştinţelor dobândite.

  14. DEZAVANTAJE • 1) Elevii nu pot primi sprijin din partea examinatorului pentru a-şi elabora răspunsurile, existând şi riscul ca unele lacune în cunoştinţe, unele neînţelegeri ale elevilor să nu poată fi remediatepe loc (feed-back mai slab). • 2) Exprimarea în scris este mai contrângătoare pentru că este reglementată de respectarea unor reguli gramaticale, ceea ce înseamnă că elevii vor trebui să depună eforturi atât în redarea cunoştinţelor, cât şi în realizarea unei forme de prezentare cât mai convingătoare. • 3) În unele cazuri, elevii nu pot proba profunzimea cunoştinţelor dobândite, şi nici corelarea acestora cu alte tipuri de cunoştinţe asimilate, eventual, în alte contexte de instruire. • 4) Examinările scrise sunt mai costisitoare, pentru că, de multe ori, implică 2 – 3 examinatori, cum se întâmplă în cazul unor examene

  15. Metode de evaluare tradiţionale • C. Probele practice • Avantajul: posibilitatea oferită elevului de a demonstra gradul de stăpânire a priceperilor şi a deprinderilor de ordin practic, • Dezavantajele acestor probe sunt generate de necesitatea asigurării unor condiţii specifice, dar şi de modul de aplicare a baremului de notare.

  16. Metode alternative de evaluare: • Hărţile conceptuale; • Portofoliul; • Proiectul; • Jurnalul reflexiv; • Tehnica 3-2-1; • Metoda R.A.I.; • Studiul de caz; • Proba practică ; • Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevului; • Fişa pentru activitatea personală a elevului; • Investigaţia .

  17. HĂRŢILE CONCEPTUALE • “Oglindesc reţelele cognitive şi emoţionale formate în cursul vieţii cu privire la anumite noţiuni .” (Horst Siebert) . • Important este nu cât cunoşti , ci relaţiile care se stabilesc între cunoştinţele asimilate. • PERFORMANŢA depinde de modul în care individul îşi organizează experienţa, ideile, de structurile integrate şi de aplicabilitatea acestora.

  18. Avantajele utilizării hărţilor conceptuale : • duce la uşurarea reprezentării procesului de învăţare şi în evaluarea sistemelor de cunoştinte • poate fi folosită în organizarea cunoştinţelor deja existente în mintea elevului se deschid pespective către un proces de învăţare activ şi conştient • duce la stimularea celui care învaţă să acorde atenţie relaţiilor existente între concepte • facilitează înţelegerea şi cunoaşterea şi uşoara aplicabilitate a cunoştinţelor teoretice în practică • permit vizualizarea relaţiilor dintre cunoştinţele elevului • relevă modul cum gândesc participanţii şi cum folosesc ceea ce au învăţat

  19. Dezavantajele utilizării hărţilor conceptuale: • solicită timp îndelungat; • nivelul ridicat al standardizării; • rigoarea şi ordinea în care subiectul trebuie să lucreze.

  20. Aplicaţiile hărţilor conceptuale : • stimulează generarea de idei; • proiectează o structură complexă; • comunică sau prezintă idei complexe; • explică modul în care noile cunoştinţe se integrează în sistemul celor vechi într-un domeniu de studiu; • crează soluţii alternative unei probleme date; • analizează şi evaluează rezultatele; • uşurează înţelegerea şi accesibilizeazăcunoaşterea; • ilustrează modul de percepţie, reprezentare şi gândire a unei realităţi, fapte, lucruri; reprezintă reţelele între concepte şi face diagnosticarea lacunelor şi lipsa legăturilor între acestea; • se folosesc în desfăşurarea activităţilor de grup;

  21. PORTOFOLIUL Reprezintă “ cartea de vizită” a elevului, prin care profesorul poate să î i urmărească progresul – în plan cognitiv, atitudinal şi comportamental – la o anumită disciplină, de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an şcolar). TIPURI DE PORTOFOLII • Portofoliu de prezentare sau introductiv • Portofoliu de progres sau de lucru • Portofoliul de evaluare

  22. PORTOFOLIUL • Portofoliul cuprinde “o selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale ale elevului, cele care îl reprezintă şi care pun în evidenţă progresele sale; care permit aprecierea aptitudinulor, talentelor, pasiunilor, contribuţiilor personale. • Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua, de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli. • “Portofoliul este un instrument care îmbină învăţarea continuă, progresivă şi multilaterală cu activitatea şi cu produsul final. Aceasta sporeşte motivaţia învăţării.” (Ioan Cerghit)

  23. PROIECTUL • Proiectul este o formă activă, participativă care presupune şi încurajează transferul de cunoştinţe, deprinderi capacităţi, facilitează şi solicită abordările interdisciplinare, şi consolidarea abilităţilor sociale ale elevilor.

  24. Realizarea unui proiect presupune parcurgerea următoarelor etape: • 1. Identificarea unei probleme/ teme/ subiect; • 2. Culegerea, organizarea, prelucrarea şi a informaţiilor legate de problema sau tema aleasă; • 3. Elaborarea unui set de soluţii posibile ale problemei; • 4. Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai bună variantă.

  25. Cadrul didactic apreciază rezultatele proiectului urmărind: • adecvarea metodelor de lucru, a materialelor şi a mijloacelor didactice folosite la scopurile propuse; • acurateţea produsului; • rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării lui; • raportul final şi modul de prezentare a acestuia; • gradul de implicare al participanţilor în sarcina de lucru.

  26. JURNALUL REFLEXIV: • Este o „ excelentă strategie de pentru dezvoltarea abilităţilor metacognitive ” , constând în reflectarea elevului asupra propriului proces de învăţare şi cuprinzând reprezentările pe care le-a dobândit în timpul derulării acestuia. Se urmăreşte: • autoreglarea învăţării (prin examinarea atitudinilor, a dedicaţiei şi a atenţiei concentrate în direcţia depăşirii unei sarcini de învăţare); • controlarea acţiunilor desfăşurate asupra sarcinii de învăţare (prin analiza planificării, a demersurilor metodologice de rezolvare a sarciniişi a rezultatelor obţinute); • controlarea cunoaşterii obţinute (prin analiza noţiunilor asimilate, a lacunelor înregistrate şi a cauzelor acestora).

  27. Jurnalul reflexiv al elevului EXEMPLE DE îNTREBĂRI URMATE DE UN SCURT COMENTARIU AL ELEVULUI • Proiectul meu este unul de succes?  • De ce?  • Care a fost cel mai convingător aspect? • Cum ar trebui sa procedez în situații de învățare similare?  • S-a modificat maniera mea obișnuită de lucru? •  S-a modificat modul meu de gândire? •  Ce alte strategii pot sprijini mai bine învățarea? •  Ce nu am anticipat? • Care dintre informaţii (şi din ce surse) mi-au fost mai utile? • Ce pot să aplic în viața de zi cu zi?� •  Ce aș vrea să știu în plus? Despre ce aş dori să ştiu mai multe? •  Cum pot optimiza învățarea? Cum se poate îmbunătăţi argumentarea?

  28. Avantaje si dezavantaje AVANTAJELE aplicării metodei jurnalului reflexiv : • este o modalitate reflexivă, deschisă şi flexibilă de evaluare ; • elevul poate să-şi exprime propriile nemulţimiri , dar şi expectaţiile , exprimându-şi dorinţele şi satisfacţiile; • profesorul poate să cunoască (cu voia elevului) şi alte aspecte care influenţează procesul învăţării şi astfel să-l ajute pe elev şi să sporească calitatea instruirii; • cunoscând aceste aspecte, se produce o mai mare apropiere între învăţător şi elev , acesta din urmă simţindu-se înţeles şiconştientizând faptul că sunt luate în consideraţie circumstanţele; DEZAVANTAJELE jurnalului reflexiv ţin de elaborarea sa: • solicită disciplină; • notarea cu regularitate a reprezentărilor şi a părerilor critice.

  29. TEHNICA 3-2-1: Tehnica 3-2-1 este folosită pentru a aprecia rezultatele unei secvenţe didactice sau a unei activităţi. Elevii scriu: 3 termeni (concepte ) din ceea ce au învăţat, 2 idei despre care ar dori să înveţe mai mult în continuare 1 capacitate, 1 pricepere sau 1 abilitate şi pe care consideră ei că au dodândit-o în urma activităţilor de predare-învăţare.

  30. METODA R. A. I.: • Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor RĂSPUNDE – ARUNCĂ – INTEROGHEAZĂ • Se desfăşoară în scopuri constatativ-ameliorative şi nu în vederea sancţionării prin notă sau calificativ. • Exersează abilităţile de comunicare interpersonală, capacităţile de a formula întrebări şi de a găsi cel mai potrivit răspuns. Antrenaţi în acest joc cu mingea, chiar şi cei mai timizi elevi se simt încurajaţi, comunică cu uşurinţă şi participă cu plăcere la o activitate care are în vedere atât învăţarea cât şi evaluarea.

  31. STUDIUL DE CAZ: • Caracteristicile acestei metode o recomandă în predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane. • Ca medodă alternativă de evaluare măsoară capacitatea elevilor de a realiza un demers (de analiză, de înţelegere, de interpretare a unui fenomen, de exersare a capacităţii de argumentare, de emitere a unor judecăţi de valoare, precum şi de formare şi dezvoltare a trăsăturilor de personalitate). • “... studiul de caz se realizează prin analiza şi dezbaterea cazului pe care îl implică” – Ion T. Radu

  32. STUDIUL DE CAZ: Cazul este prezentat elevilor în trei forme: • descrierea completă – elevii primesc toate informaţiile de care au nevoie pentru soluţionarea problemei (se aplică elevilor care au experienţă redusă de studiu); • descrierea parţială (familiarizează elevii cu sursele de cunoaştere şi le dezvoltă abilitatea de a formula întrebări); • enunţarea cazului sub forma unei sarcini concrete de rezolvat (este recomandată elevilor care ştiu să identifice sursele de informare şi să le valorifice în mod critic). Avantaje: • contribuie la dezvoltarea capacităţii intelectuale; • Formează abilitatea de argumentare şi analiză; • Pregăteşte elevii pentru a lua decizii eficiente.

  33. PROBAPRACTICĂ Elevii sunt avizaţi asupra: • Tematicii lucrărilor practice; • Modului în care ele vor fi evaluate (baremele de notare); • Condiţiilor care le sunt oferite pentru a realiza aceste activităţi (aparate, unelte, săli de sport).

  34. OBSERVAREA SISTEMATICǍ A ACTIVITǍŢII ŞI A COMPORTAMENTULUI ELEVILOR: • Reprezintă o modalitate eficientă de a urmări evoluţia şi progresul elevilor în contextul activităţilor şcolare.

  35. Oferă informaţii despre: ABILITĂŢI INTELECTUALE: ♦ exprimarea orală; ♦ capacitatea de a citi şi de a scrie; ♦ operaţiile gândirii: analiza, sinteza, comparaţia, clasificarea, generalizarea, concretizarea, abstractizarea; ♦ capacitatea de deducţie;

  36. Oferă informaţii despre: ABILITĂŢI SOCIALE: ♦ capacitatea de a colabora cu ceilalţi; ♦ cultivarea de relaţii pozitive în grup; ♦ participarea la negocierea şi adoptarea soluţiilor; ♦ interesul pentru a menţine un climat stimulativ şi plăcut; ♦ capacitatea de a lua decizii; ♦ toleranţa şi acceptarea punctelor de vedere diferite de cel personal; ♦ capacitatea de a asculta cu atenţie; ♦ rezolvarea nonviolentă a conflictelor; ♦ asumarea responsabilităţilor;

  37. Instrumente de înregistrare şi sistematizare a constatărilor : • FIŞA înregistrează datele factuale despre evenimentele importante din comportamentul elevului şi din modul lui de acţiune. • SCALA DE APRECIERE sau de clasificare însumează un set de caracteristici (comportamente) ce trebuie supuse evaluării. (scala lui Likert: elevului îi sunt prezentate enunţuri în raport cu care el îşi manifestă acordul/dezacordul pe cinci trepte: puternic de acord, de acord, indecis/neutru, dezacord, puternic dezacord.)

  38. INVESTIGAŢIA • Constă în solicitarea de a rezolva o problemă teoretică sau de a realiza o activitate practică pentru care elevul este nevoit să întreprindă o documentare, observarea unor fenomene, experimentarea pe un interval de timp stabilit.

  39. Cu ajutorul acestei metode se poate aprecia: ♦ gradul în care elevii îşi definesc şi înţeleg problema investigată; ♦ capacitatea de a identifica şi a selecta procedeele de obţinere a informaţiilor, de colectare şi organizare a datelor; ♦ abilitatea de a formula şi testa ipotezele; ♦ modul în care elevul prezintă metodele de investigaţie folosite; ♦ conciziunea şi validitatea raportului-analiză a rezultatelor obţinute .

  40. AUTOEVALUAREA • a) necesitatea ca elevul să cunoască în mod evident obiectul evaluării, care poate fi un obiectiv, o competenţă sau un element specific; • b) necesitatea ca aceste criterii distincte să-i fi fost comunicate anterior.

  41. REGULILE UNEI EVALUĂRI EFICIENTE: • Construiţi o imagine pozitivă despre evaluare şi nu o asociaţi cu eşecul ! • Nu utilizaţi evaluarea pentru alte scopuri decât cele pentru care este ea proictată!

  42. Cum influenţează evaluarea învăţarea? • P. Broadfort (1996) arăta : Evaluarea furnizează motivaţia pentru învăţare prin: • aspecte pozitive ale succesului şcolar/demotivarea în cazul insuccesului; • - întărirea încrederii elevului în propriile forţe. Evaluarea ajută elevii şi profesorii să decidă ceea ce trebue să înveţe : - evidenţierea a ceea ce este important din ceea ce se predă; • furnizarea feed-bak-ului asupra performanţelor obţinute. Evaluarea ajută pe elevi să ştie cum să înveţe prin: - încurajarea unui ştil de învăţare activ; - infuenţarea alegerilor strategiilor de predare-învăţare - dezvoltarea activităţilor de a înţelege şi aplica în diferite contexte cunoştinţe şi capacităţi. Evaluarea ajută pe elevi să aprecieze eficacitatea învăţării prin: - evaluarea a ceea ce au învăţat; - consolidarea şi transferul a ceea ce au învăţat; - consolidarea unor noi situaţii de învăţare.

  43. Cum influenţează evaluarea învăţarea? Evaluarea ajută pe elevi să ştie cum să înveţe prin: - încurajarea unui ştil de învăţare activ; • infuenţarea alegerilor strategiilor de predare-învăţare • dezvoltarea activităţilor de a înţelege şi aplica în diferite contexte cunoştinţe şi capacităţi. Evaluarea ajută pe elevi să aprecieze eficacitatea învăţării prin: • evaluarea a ceea ce au învăţat; • consolidarea şi transferul a ceea ce au învăţat; - consolidarea unor noi situaţii de învăţare.

  44. VALENŢELE FORMATIVE ALE METODELOR ALTERNATIVE DE EVALUARE : • Stimulează implicarea activă în sarcină a elevilor, aceştia fiind mai conştienţi de responsabilitatea ce şi-o asumă; • Asigură o mai bună punere în practică a cunoştinţelor, exersarea priceperilor şi capacităţilor în variate contexte şi situaţii; • Asigură o mai bună clarificare conceptuală şi o integrare uşoară a cunoştinţelor asimilate în sistemul noţional, devenind astfel operaţionale; • Asigură un demers interactiv al actelor de predare-evaluare, adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev, valorificând şi stimulând potenţialul creativ şi originalitatea acestuia; • Descurajează practicile de speculare sau de învăţare doar pentru notă; • Reduce factorul stres.

  45. Diagrama Venn Realizati o diagrama privind asemanari si deosebiri intre metodele traditionale de evaluare si cele alternative.

  46. Fisa de problematizare Construiţi cinci fişe de evaluare, folosind metode diferite şi situaţii de învăţare de la discipline/ materii diferite , pornind de la poezia lui Anton Pann –Trestia şi copacul

  47. Cadrul legislativ – L.E.N. 1/2011 Art. 72. • (1) Evaluarea: • se centrează pe competențe • oferă feedback real elevilor • stă la baza planurilor individuale de învățare • (2) Un elev cu deficiențe de învățare beneficiază, în mod obligatoriu, de educație remedială. • MONITORULOFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 18/10.I.2011

  48. Cadrul legislativ – L.E.N. 1/2011 • Rezultatele evaluării sunt utilizate: • pentru elaborarea planurilor individualizate de învățare ale elevilor și • pentru pre-orientarea școlară către un anumit tip de liceu • MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 18/10.I.2011

  49. Cadrul legislativ – Foaia de parcurs – Evaluarea initiala • Subiectele sunt elaborate la nivel local, de către comisiile metodice/catedre de specialitate, respectând programa școlară. • Scopul evaluărilor nu este ierarhizarea elevilor, a profesorilor sau a școlilor, ci cunoașterea nivelului real al elevilor, pentru a stabili un parcurs individualizat al acestora și pentru a măsura progresul școlar realizat.

  50. Cadrul legislativ – Foaia de parcurs – Evaluarea initiala • Testarea inițială se desfășoară la începutul semestrului întâi, fiind precedată de două săptămâni de recapitulare. Elevilor și părinților/reprezentantului legal li se comunică, în întâlniri individuale, rezultatul obținut în urma evaluării. Eventualul ecart față de programa școlară, acțiunile pe care le propune cadrul didactic pentru a remedia deficiențele/ a asigura progresul școlar/ a stimula performanța, precum și măsurile necesare de susținere a elevului de către familie, sunt discutate în cadrul acestor întâlniri individuale.