1 / 29

Teodora Oprea

Teodora Oprea. Fenomene meteorologice de risc in judetul Teleorman. POZITIA GEOGRAFICA.

gyula
Download Presentation

Teodora Oprea

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. Teodora Oprea Fenomene meteorologice de risc in judetul Teleorman

  2. POZITIA GEOGRAFICA Situat la intersectia paralelei 440N cu meridianul 250E, teritoriul judetului Teleorman este asezat in partea sudica, in zona centrala a Campiei Romane, fiind incadrat de judetele Arges si Dambovita la nord, Giurgiu la est si Olt la vest, iar la sud de fluviul Dunarea, care constituie granita Romaniei cu Bulgaria pe circa 90 Km. Intre aceste limite, suprafata judetului este de 5872 Km 2, incadrandu-se din acest punct de vedere intre judetele mijlocii si ocupand locul 19 la nivel de tara. Înfăţişarea pământului. Întreg judeţul este o câmpie înaltă care coboară de la peste 150 m în N, la 100 m în colţul SV şi sub 50 m în cel SV. În această câmpie cu înclinare piezişe, apele au sculptat văi adânci şi nu prea largi care au despărţit-o în câmpuri, mai strâmte şi mai numeroase în partea de miazănoapte, mai largi şi deci mai puţine în cea de miazăzi. (ex. Câmpia Boianului între Olt şi Călmăţui). Din această cauză, Nordul ţinutului are aspect mai apropiat de dealuri decât de câmpie; şi numai Sudul merită cu adevărat acest nume (Câmpia Burnasului). Partea SE a acesteia, cade în trepte (terasele Dunării) către ultima regiune de relief a judeţului: Balta Dunării.

  3. RELIEFUL Campia Munteniei de Vest, numita si Campia Centrala sau a Teleormanului, este o subunitate a Campiei Argesene, cuprinsa intre Olt si Arges, o regiune geografica bine individualizata, care incepe in nord, la peste 300 m altitudine, scazand sub 100 m in apropierea depresiunii Calnistei. Altitudinea campiei este cuprinsa intre 38-43 m la nivelul terasei. Lunca Dunarii este treapta cea mai joasa din relieful regiunii si prezinta particularitati foarte diferite de restul teritoriului, altitudinea fiind de 24 m la Turnu Magurele si 20 m la confluenta cu Vedea. Latimea variaza intre 1 Km in dreptul orasului Zimnicea si 6 Km in dreptul localitatii Vanatori si a lacului Suhaia. Lunca Dunarii reprezinta in mod natural o asociere de grinduri, brate parasite, rivaluri, jopse, depresiuni, puturi ocupate permanent sau temporar cu apa, cunoscute sub numele de balti, fiind rezultatul activitatii marelui fluviu, ce s-a desfasurat prin eroziune laterala si acumulare longitudinala, prin procesul de revarsare peste maluri, in timpul apelor mari de primavara, Dunarea a creat in imediata apropiere a malului o succesiune de grinduri fluviatile, ce formeaza partea cea mai ridicata din lunca. Morfologia zonei formeza terasele si luncile Dunarii si Oltului, se intalnesc aici soluri zonale in conditii bioclimatice specifice, soluri intrazonale, cernoziomuri freatic-umede si argile fluvionare brun-roscate, soluri de lunca si soluri selinizate.

  4. RESURSELE SOLULUI Sunt putine, din care unele descoperite recent, sunt strans legate de structura geografica si de relief. Cele mai importante sunt zacamintele de petrol si gaze naturale, puse in evidenta si expoatate in partea nord-estica a judetului, intre Videle si Olteni. O alta resursa o reprezinta materialele de constructii, nisipurile si pietrisurile din stratele de Fratesti, nisipurile si pietrisurile din albiile minore ale raurilor. Argila reprezinta, de asemenea o importanta materie prima pentru fabricarea caramizilor.

  5. CLIMA Este temperat-continentala, specifica campiei sudice si se caracterizeaza printr-un potential caloric ridicat, amplitudini mari ale temperaturii aerului, cantitati reduse de precipitatii si adeseori in regim torential vara, precum si frecvente perioade de seceta. Doar Lunca Dunarii, cu suprafete mari acoperite de apa introduce o nuanta topoclimatica specifica.Radiatia solara globala este in medie de 125 Kcal/cm2, iar in partea sudica, pe terasele Dunarii, suma globala ajunge la 127,5 Kcal/cm2, cea mai mare valoare din tara. Durata de stralucire a soarelui este intre 2200-2300 ore/an. Temperaturile medii anuale sunt: 110 C, cea mai mare temperatura medie anuala 21,50 C, cea mai mare temperatura medie lunara in luna iulie, - 27 0 C, cea mai scazuta temperatura in luna ianuarie. Amplitudinea de peste 700 C, dintre care cea de 77,70 C la Alexandria este cea mai mare din tara. Cea mai mare valoare a nebulozitatii se semnaleaza in luna decembrie, iar cea mai mica in luna august. Formarea cetei este inlesnita de umiditatea mare si temperaturile scazute ale aerului. Lunile decembrie si ianuarie au un mare numar de zile cu ceata, cand densitatea este mare si persista aproape toata ziua, cu intensitati ridicate dimineata si seara.

  6. FLORA SI FAUNA Potentialul bio-pedageografic al judetului Teleorman a evoluat in stransa legatura cu conditiile de relief, roca, clima si hidrografie. Partea nordica a judetului se incadreaza in zona padurilor de stejari, reprezentata prin cer si garnita la care se adauga si alte foioase ca teiul, frasinul, ulmul, carpenul, parul si marul paduret. Vegetatia arborescenta este formata din maces, porumbar, gherghinari, corn, soc, lemn cainesc, etc; iar vegetatia ierboasa este reprezentata de cimbrisor, firuta, mierea ursului margelusa, laptele cucului, specii de paiusiuri. Vegetatia luncilor este alcatuita din paduri si pajisti. Padurile de lunca, numite si zavoaie sunt formate din arbori cu lemn moale (plopi, salcii) si apar discontinuu in luncile Dunarii si Oltului. Cele mai frecvent intalnite animale sunt: iepurii, vulpile, viezurii, popandaii, harciogii, soarecii de camp, mistretul, etc.Dintre pasari amintim: privighetoarea, sticletele, graurul, cinteza,fazanul, mierla, pitigoiul, cioara, stancuta, cotofana, pupaza, ciocanitoarea si altele. Dintre reptile sunt prezente: soparle, gusteri, serpi, iar ca batracieni: broasca de padure, gusterul si broasca raioasa. Printre speciile de pesti care populeaza apele judetului amintim crapul, caracuda, carasul, linul, stiuca, somnul si rosioara iar din Dunare, alaturi de crap, se pescuiesc si pesti migratori cu valoare economica precum: scrumbia de Dunare , nisetrul si pastruga.

  7. POPULATIA SI LOCALITATILE JUDETULUI Numarul total al locuitorilor stabili ai judetului Teleorman este de 453 mii. Numarul de localitati este de 97, din care: 3 municipii, 2 orase, 231 sate. Muncipiile si orasele judetului sunt: - Alexandria–57 mii locuitori, -Turnu Magurele–35 mii locuitori, - Rosiorii de Vede–36 mii locuitori, - Zimnicea–17 mii locuitori. - Videle–13 mii locuitori. Judetul dispune de forta de munca calificata, beneficiind de un numar corespunzator de specialisti in agricultura si comert, dar si ramurile industriale existente. Populatia activa a judetului este de 212 mii, iar rata somajului de 9.4 % sub media pe tara. Populatia ocupata numara 192 mii persoane, din care 125 mii in agricultura si 27 mii in industrie. Numarul mediu al salariatilor angajati in economia nationala este de 66 mii: in industrie 26 mii; in administratie, educatie, sanatate 14 mii; in comert 9 mii; in agricultura 6 mii, in constructii 3 mii.

  8. Fenomene meteorologice de risc La nivelul judeţului Teleorman, riscurile potenţial generatoare de dezastre naturale sunt: a) fenomene meteorologice periculoase • inundaţii • furtuni, secetă, îngheţ • grindină • înzăpeziri şi viscole b) incendii de pădure c) fenomene distructive de origine geologică • cutremure de pământ • alunecări de teren Fenomenele meteorologice periculoase extreme produse pe teritoriul judeţului Teleorman au fost furtunile si inundaţiile din anul 2005, prin cele trei valuri, din lunile iulie, august, septembrie precum şi seceta din anul 2004. Se produc cu preponderenţă in perioada caldă a anului, de regulă pe spaţii destul de restrânse. Se manifestă prin cer înnorat, ploi torenţiale, descărcări electrice şi intensificarea accentuată a vântului. Pagubele constau, în general, în acoperişuri afectate parţial, crengi ale copacilor rupte, rareori copaci smulşi din rădăcină sau rupţi. În funcţie de locul de producere, pot fi afectate reţelele de alimentare cu energie electrică sau de telecomunicaţii. Datorită precipitaţiilor abundente se pot produce inundaţii cauzate de torenţi sau prin blocarea albiilor, ce afectează activitatea economico-socială, dar pe termen relativ scurt. Zonele cele mai predispuse sunt: • Roşiorii de Vede – Stejaru – Balaci – Dracşenei; • Videle – Gratia – Sârbeni – Tătărăşti de Sus – Siliştea Gumeşti – Trivale Moşteni; • Lunca – Slobozia Mândra – Plopii Slăviteşti.

  9. Inundatiile Sunt definite ca acoperirea terenului cu un strat de apă în stagnare sau în mişcare, care, prin mărime şi durată, poate provoca victime umane şi distrugeri materiale, dereglând buna desfăşurare a activităţilor social-economice din zona afectată. Se produc prin: –depăşirea malurilor albiei minore în zonele neamenajate –deversare peste diguri existente –avarie la construcţii hidrotehnice Cauze: ploi torenţiale, topiri brusce de zăpadă, accidente produse de lucrările existente ale cursurile râurilor (rupturi de baraje, poduri, diguri, canale, deteriorarea regularizării cursurilor de apă), erori umane (legate de exploatarea lucrărilor hidrotehnice, de obturarea albiei râurilor prin depozitări de diverse materiale, amplasări necorespunzătoare de construcţii, defrişări masive de bazine hidrografice, localizarea neautorizată a balastierelor şi/sau depăşirea cantităţilor admise de materiale extrase din albiile cursurilor de apă) Efecte: pierderi de vieţi omeneşti, afectarea unor obiective (drumuri, poduri şi podeţe, reţele tehnico-edilitare, căi ferate, culturi agricole, construcţii de toate categoriile)

  10. Inundaţiile pot fi produse de precipitaţii abundente sau de accidente şi avarii apărute la construcţiile şi amenajările hidrotehnice. Predictibilitatea producerii inundaţiilor produse de precipitaţiile abundente este stabilită funcţie de prognozele meteorologice şi hidrologice pe termen lung ,mediu şi scurt , evident gradul de precizie a acestora variază funcţie de termenul pe care se emit. Zonele inundabile au fost stabilite până la data actuală pe baza estimărilor debitelor posibil a se crea în urma precipitaţiilor abundente în albiile majore ale râurilor mari ( cele cadastrate în mod special ) precum şi a debitelor create în aval de lucrările hidrotehnice majore , ca urmare a avariilor sau accidentelor apărute la acestea. Cursurile de apă Dunărea,Vedea ,Teleormanul ,Câinelui ,Urlui si Călmaţui sunt monitorizate prin staţiile hidrometrice existente la care se efectuează citiri de 2 ori pe zi – nivele si debite .În funcţie de distanţa de la posturile hidrometrice din amonte şi viteza de propagare a undei de viitură pe un curs de apa se poate determina timpul în care viitura va ajunge la un post din aval ( fluviul Dunărea , râul Vedea şi râul Teleormanul ), timpul de propagare fiind de câteva ore. Teleorman: 200 de hectare de teren şi pădure, inundate (Imagine: Bogdan Dănăescu/Mediafax Foto)

  11. Furtuni, tornade, seceta şi îngheţ Furtuni se produc în judeţul Teleorman în special în sezonul cald, între lunile aprilie şi octombrie. Acestea constituie unul din fenomenele meteorologice care încep să se manifeste din ce în ce mai des pe teritoriul judeţului din cauza schimbărilor climaterice din ultimii 20 de ani. Dintr-un studiu efectuat de autorităţile meteorologice a rezultat că între anii 1985 – 2008, pe teritoriul judeţului Teleorman au fost înregistrate fenomene de vijelie, astfel: • Staţia meteorologică Alexandria –11 • Staţia meteorologică Roşiori de Vede –5; • Staţia meteorologică Turnu Măgurele –4; • Staţia meteorologică Videle - 4 • Staţia meteorologică Zimnicea - 3 Principalele efecte ale acestui fenomen pot fi: • întreruperea alimentării cu energie electrică a localităţilor; • avarierea locuinţelor, gospodăriilor şi obiectivelor economico-sociale; • distrugerea culturilor agricole; • întreruperea alimentării cu energie electrică poate să ducă şi la întreruperea alimentării cu apă, în cazul localităţilor ce au staţii de pompare; • întreruperea reţelei de telefonie fixă • producerea de inundaţii; Fenomenul de grindină este şi el prezent pe teritoriul judeţului, acesta fiind specific sezonului cald şi însoţeşte fenomenul de ploaie torenţială sau vijelie. Tot în intervalul 1985 – 2008 au fost înregistrate 58 de cazuri de grindină la staţiile meteorologice din judeţul Teleorman. Principalele efecte ale acestui fenomen pot fi: • distrugerea culturilor agricole; • avarii la locuinţe, gospodării şi obiectivelor economico-sociale;

  12. Foto Drumul national 65 A blocat de copaci intre Rosiori si Balaci 18 iunie 2010 Rosiorii de Vede 18 Iunie 2010

  13. Un bloc de locuinte sociale a ramas fara acoperis – R. de Vede 16 iunie 2010- Teleorman

  14. Seceta se manifestă ca lipsă de precipitaţii ( pedologică ) sau datorită temperaturilor foarte ridicate ( canicula) pe perioade lungi de timp. Pagubele constau, în special, în compromiterea culturilor agricole şi scăderea nivelului pânzei freatice. Cei mai secetoşi ani au fost: 1983, 1993 , 2000 si 2004 .

  15. Teleorman: Deşertul presărat cu staţii de pompare- Draganesti Vlasca , 17 mai 2007

  16. Înzăpezirile apar ca rezultat al căderilor abundente de zăpadă şi viscolelor care pot dura de la câteva ore la câteva zile. Ele îngreunează funcţionarea transportului şi telecomunicaţiilor, activitatea obiectivelor agricole, aprovizionările de materii prime, energie electrică şi gaze pentru obiectivele economice.

  17. Pe teritoriul naţional sunt stabilite următoarele praguri critice pentru înzăpezire: - 40 cm strat zăpadă nou depus; - 25 cm strat de zăpadă depus peste stratul vechi. Anual, pe teritoriul judeţului, ninge circa 30 de zile. Ninsori frecvente se aştern, sub forma unui strat continuu de zăpadă cu precădere în decembrie şi ianuarie şi se menţine până în lunile februarie - martie. Cele mai afectate şosele sunt: D.N. 52 Alexandria – Turnu Măgurele, D.N. 6 Alexandria – Drăgăneşti Vlaşca, D.N. 51 Zimnicea – Izvoarele, D.J. 504 Alexandria – Orbeasca, D.N. 65A Turnu Măgurele - Roşiori de Vede, D.J. 658B Furculeşti – Troianu, D.C. 30 Izvoarele – Smârdioasa. DN 65A Turnu Magurele - Rosiori de Vede 03 Ianuarie 2008 D.N. 52 Alexandria – Turnu Măgurele, 23 ian 2011

  18. Incendii de pădure Pădurile prin specificul lor prezintă un accentuat pericol de incendiu. Cea mai predispusă zonă la incendiu de pădure este zona HEREASCA, pădure compactă de pin şi foioase ce se întinde pe o suprafaţă de cca. 2.500 ha deoarece : - terenul pe care se găseşte pădurea se află în lunca Dunării, iar căile de acces sunt greu accesibile tehnicii de intervenţie pe timp ploios; - stratul de frunze uscate şi litiera pot permite propagarea unui eventual incendiu pe căi scurte şi la distanţe mari. Alte suprafeţe de la nivelul judeţului Teleorman ce pot fi afectate de incendii de pădure sunt: Lamba( com. Cervenia, Conţeşti - 711 ha), Dandara – Corneanca ( com. Drăgăneşti Vlaşca – 543,3 ha), Dideşti ( com. Dideşti, Stejaru – 644 ha), Cucuieţi (com. Scrioaştea, Dobroteşti – 525,9 ha), Pojorâtele (com. Drăgăneşti de Vede – 827,2 ha), Trivale (com. Trivalea Moşteni – 566,2 ha), Ciolăneasca (com. Ciolăneşti – 1620,3 ha), Cartojani (com. Siliştea – 1028,9 ha), Căldăraru (com. Siliştea – 504,6 ha), Dorobanţul (com. Crîngeni – 639,8 ha), Plopeanca (com. Plopii Slăviteşti – 665,8 ha), Bârseasca (com. Beciu – 951,7 ha), Mândra (com. Slobozia Mândra – 759,9 ha). Riscul mare de incendiu este determinat, în general de : - pătura groasa de frunze uscate şi iarbă uscată; - folosirea focului deschis de către cetăţeni în weekend fără luarea măsurilor de supraveghere şi stingere a acestuia; - imprudenţa fumătorilor ce traversează pădurea; - trăsnetul ce poate lovi şi incendia copacii înalţi şi uscaţi; - perioadele prelungite de secetă pe timp de primăvară, vară şi toamnă. Incendiul se poate propaga pe suprafeţe mari, iar stingerea propriu-zisă nu se poate executa decât folosind mijloacele specializate.

  19. Cutremure de pământ Ca urmare a condiţiilor geografice, geologice şi meteorologice, în cadrul judeţului Teleorman există: 1. Pericolul de apariţie a unor mişcări seismice cu epicentrul în zona Vrancea care se pot manifesta pe teritoriul judeţului Teleorman 2. Pericolul producerii unor alunecări de teren ca urmare a mişcărilor seismice sau ca urmare a condiţiilor geologice şi meteorologice favorabile acestora. 3. Pericolul producerii unor fluidizări, surpări, fisurări sau modificări ale scoarţei terestre ca urmare a mişcărilor seismice. 4. Pericolul producerii unor inundaţii ca urmare a mişcării seismice, datorate: - avarierii sau distrugerii unor lucrări hidrotehnice, de exemplu, barajul de acumulare de la Crângeni; - blocării sau modificării cursurilor unor ape curgătoare 5. Pericolul producerii unor accidente tehnologice, dezastre industriale ca urmare a mişcării seismice: • incendii izolate si de mari proporţii; • explozii • accidente chimice • accidente de transport al persoanelor, mărfurilor obişnuite si celor periculoase.

  20. Prezentarea zonării şi microzonării seismice a judeţului Teleorman În conformitate cu Normativul P100/1992, care zonează din punct de vedere seismic teritoriul României, judeţul Teleorman este localizat in zona ,,D”, caracterizată printr-un coeficient Ks=0,16 si o perioada de colt Te=1,5 sec. Un cutremur de intensitate mare poate fi caracterizat prin următoarele: • se înregistrează spaimă şi panică; • mobila grea se deplasează şi uneori se răstoarnă; • copacii se scutura puternic, iar unii se rup; • apar crăpături mari în pereţii clădirilor; • apar fisuri în grinzi şi stâlpi, iar unele elemente de rezistenţă pot ceda; • clădirile vechi, neprotejate din punct de vedere seismic se pot prăbuşi; • apar alunecări de teren; • se produc crăpături cu lăţimea de câţiva centimetri pe suprafaţa terenului; • apar noi bazine de apă; • se modifica debitul în fântâni, unele puţuri cu apă secată se vor umple cu apă, altele vor seca; • se apreciază că efectele cele mai puternice vor fi pe direcţia Nord - Sud, Focşani-Slobozia;

  21. Nominalizarea localităţilor şi obiectivelor în fiecare zonă de risc. Direcţiile de propagare ale undei de soc sunt: Bucureşti – Alexandria – Zimnicea; Bucureşti – Alexandria – Turnu Măgurele. La 4 martie 1977 cel mai puternic au fost lovite oraşul Zimnicea şi municipiul Alexandria. Bilanţul a fost tragic: 7 morţi, 33 răniţi şi 76 imobile distruse sau avariate. După 1977 s-a trecut la construirea imobilelor la parametri de rezistenta de 7-8° pe scara Richter. În situaţia producerii unui cutremur de pământ major cele mai afectate localităţi ar putea fi: Alexandria, Zimnicea, Turnu Măgurele, Drăgăneşti-Vlasca, Măgura, Vităneşti, Nanov, Bogdana, Furculeşti, Crângu, Ciuperceni, Islaz, Poroschia, Ţigăneşti, Izvoarele, Frumoasa, Năsturelu, Bujoreni.

  22. Alunecări de teren La nivelul judeţului Teleorman, alunecările de teren nu produc pierderi şi distrugeri la fel de mari ca alte calamităţi. Ele sunt totuşi periculoase putând conduce la distrugerea unor construcţii (prin deplasarea straturilor de roci sau prin acoperire), pot bara cursul unor ape curgătoare creând lacuri de acumulare temporare sau permanente sau pot produce chiar distrugerea unor baraje, prin formarea unui val puternic la pătrunderea în lac, în mod brusc, a unui volum mare de rocă. În judeţul Teleorman se pot produce alunecări de teren superficiale în localităţile Uda Clocociov, Slobozia Mandra, Plopii Slăviteşti şi Beciu pe o distanta de 15 km., ca urmare a efectelor cumulate ale mişcărilor seismice cu condiţiile geologice ale scoarţei. Alunecările de teren ce se pot produce în localităţile mai sus menţionate au următoarele caracteristici: - sunt de suprafaţa < 1 m; - sunt de mică adâncime 1-5 m; - au viteza de alunecare extrem de lentă < 0,06 m/an. Deşi apariţia celor mai multe riscuri naturale nu poate fi împiedicată, efectele acestora pot fi reduse printr-o gestionare corectă de către autorităţile competente la nivel local, regional şi central, cu atât mai mult cu cât, în general, zonele de manifestare a acestora pot fi cunoscute. Activitatea de prevenire a situaţiilor de urgenţă generate de riscuri naturale a fost şi rămâne o necesitate şi presupune un efort conjugat şi multidisciplinar, implicând resurse umane şi materiale deosebite. Această activitate are în vedere influenţarea caracteristicilor legate în primul rând de vulnerabilitatea populaţiei, bunurilor materiale şi proprietăţii, prin măsuri şi acţiuni de apărare.

  23. BIBLIOGRAFIE http://www.informatiipublice.ro/turism/5449/1979-judetul-teleorman-informatii-generale http://regiuni.famouswhy.ro/judetul_teleorman/ http://www.ro.all-biz.info/regions/?fuseaction=adm_oda.showSection&rgn_id=36&sc_id=7 http://www.cjteleorman.ro/ro%5Cjudet%5Charta%5Cff.htm www.romaniainterbelica.memoria.ro/judete/teleorman/index.html www.preferatele.com/.../amenajarea-teritoria22.php http://www.preferatele.com/docs/economie/1/amenajarea-teritoria22.php www.apmtr.anpm.ro/raport_anual_privind_calitatea_factorilor_de_mediu_2002-9075 http://muntenia.romaniaexplorer.com/page_11008.html http://ro.wikipedia.org http://www.teleorman.insse.ro/main.php?id=405 http://www.gandul.info/reportaj/teleorman-desertul-presarat-statii-pompare-313718?email= http://www.realitatea.net/30prc-din-culturile-agricole-au-fost-distruse-de-seceta-potrivit-ministerului-agriculturii_635492.html www.isuteleorman.ro/doc/Ziua.../Riscuri%20Dezastre%20ISU%20TR.pdf www.alexandria.ro/...HCL_28...2010/Anexa%20la%20HCL%20nr%209_28%20ian%202010 * Sursa: INSSE 01.07.2007

  24. Opinii si concluzii !

  25. Va multumesc !

More Related