1 / 10

Fechete Ramona Stefania

Fechete Ramona Stefania. Materii prime si mareriale din cauciuc.

fola
Download Presentation

Fechete Ramona Stefania

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Fechete Ramona Stefania

  2. Materii prime si mareriale din cauciuc • Cauciucul sintetic este un compus macromolecular cu proprietgti asemgngtoare celor ale cauciucului natural, care se obtine prin polimerizarea izoprenului sau prin polimerizarea butadienei ori prin copolimerizarea lor cu stiren sau cu nitril-acrilic etc. Vulcanizarea cauciucului sintetic se face analog cu a cauciucului natural. Fabricarea cauciucului sintetic comportg doug operatii: Prepararea monomerului; ca monomeri se pot folosi: izoprenul, butadiena, stirenul metil-stirenul, acrilonitrilul, cloroprenul etc.; Polimerizarea sau copolimerizarea monomerilor enumerati. Ca procedee de polimerizare se utilizeazg astgzi: Polimerizarea termicg on prezenta de sodiu metalic; Polimerizarea on bloc (masg) si on emulsie. Vom descrie cwteva din cele mai importante tipuri de cauciucuri sintetice. Cauciucul polibutadienic (Buna). On anul 1923, S. V. Lebedev a fabricat on U. R. S. S. acest tip de cauciuc sintetic prin polimerizarea, sub actiunea sodiului metalic, a butadienei, obtinute pe atunci din alcool etilic. Astgzi, butadiena se polimerizeazg on emulsie, folosind ca initiatori hidroperoxidul de izopropil-benzen.

  3. Materii prime si materiale plastice • Inca din antichitate oamenii au folosit materiale naturale ca: lemnul, pielea, bumbacul, lana, matasea, pergamentul, papirusul. In India antica se utiliza shellacul, o rasina naturala, pentru acoperirea obiectelor din lemn, iar in Roma antica se utiliza o rasina naturala, fosila denumita amber. La mijlocul sec. al XVII-lea s-a descoperit gutaperca, o rasina naturala folosita la izolarea cablurilor, a carui inlocuire cu materiale sintetice s-a realizat in 1940. Incepand cu a 2 jumatate a sec. al IX-lea au aparut materiale noi, care au determinat o adevarata revolutie in dezvoltarea stiintei si tehnicii si anume materialele polimerice(polimer). In anul 1833 J. Berzelius defineste pentru prima data notiunea de polimer care sta la baza chimiei macromoleculare. Materialele plastice sunt materiale tehnologice in compozitia carora intra un polimer, un plastifiant care imbunatateste si conserva proprietatile fizico-mecanice, o umplutura inerta si uneori un colorant. Polimerii sunt molecule mari (macromolecule) constituite prin unirea intre ele a unor molecule mai mici numite monomeri. Ca monomeri se folosesc alchene sau derivati ai acestora, denumiti in general monomeri vinilici. Molecula care se repeat poarta denumirea de mer(parte) si este reactant. Produsul de reactie se numeste polimer. Numarul de molecule de monomeri care intra in alcatuirea unei macromolecule de polimer se numeste grad de polimerizare (n).

  4. Materii prime si materiale din sticla • Consolidează pereţii, sunt ecologice şi oferă maximum de varietate a designului: materialele din fibră de sticlă déco dovedesc o serie de însuşiri atât practice, cât şi estetice. Lucrul cu ele a devenit acum joacă de copii. Proiectul, Aeroportul München, Terminalul 2 a demonstrat faptul acesta, cu peste 26.000 de metri pătraţi acoperiţi în timp record. • Materialele din fibră de sticlă déco reprezentau, cu ani în urmă, mai mult o decizie raţională. În ziua de astăzi, pentru mulţi arhitecţi, ingineri şi zugravi, acoperitul pereţilor reprezintă o problemă delicată, în care se implică afectiv. Căci, până la urmă, materialele din fibră de sticlă déco aduc nu numai o contribuţie functională, dar şi una vizuală, pentru un spectru larg de clădiri. Sunt disponibile în cele mai variate texturi şi, alături de culori şi tehnici de zugrăvit neconvenţionale, oferă o notă extravagantă. Indiferent dacă este vorba de Royal Residence din Stockholm sau de cazinoul din Monte Carlo, materialele din fibră de sticlă déco sunt la modă, fiind folosite din ce în ce mai des în construcţii prestigioase. Un alt motiv ar fi faptul că lucrul cu ele este mai uşor decât cred majoritatea oamenilor. Aeroportul din München demonstrează acest lucru.

  5. Materii prime si materiale metalice • Extractia materialelor, si exemple de metale neferoase si feroaseCu aproximativ doua sute de ani in urma, Lomonosov,in lucrarea sa “Bazele metalurgiei si arta mineritului” definea metalele astfel: “ Metalele sunt corpuri stralucitoare care se pot ciocani “Intr-un lexicon german publicat in 1897 metalele erau caracterizate dupa cum urmeaza: “ Acele elemente care sunt bune conducatoare de caldura si electricitate, poseda luciu metalic, sunt netransparente in anumite proportii in grosime”.Pe baza cunostintelor capatate pana in prezent, metalele pot fi definite ca elemente chimice cu structura cristalina care, spre deosebire de nemetale, prezinta proprietati fizico – chimice, mecanice si tehnologice.Metalele care nu contin fier se numesc metale neferoase. Acest grup include aproximativ 70 de elemente, de la aluminiu- metalul cel mai raspândit in scoarta terestra - pâna la elementele artificiale cum este plutoniul, care nu se gasesc niciodata in natura. Caracteristicimajoritatea metalelor au un luciu caracteristic, desi unele se corodeaza repedemajoritatea metalelor ramân in stare solida la temperatura camerei ( desi mercurul este lichid)majoritatea metalelor sunt bune conducatoare de caldura si electricitate Aluminiul (Al)Aluminiul, desi este metalul cel mai raspândit din scoarta terestra, o mare parte din el nu poate fi extrasa economic. Aluminiul este un metal ce reactioneaza usor cu alte substante, de aceea nu se gaseste niciodata singur, in “stare libera”. Majoritatea aluminiului este combinata chimic cu elemente de care nu poate fi separat cu usurinta.Principalul minereu din care se extrage aluminiul este bauxita, care este bogata in alumina hidratata- oxid de aluminiu combinat cu apa. Zacaminte de bauxita se gasesc in multe parti ale lumii, inclusive in Australia, Jamaica, Guineea si Rusia. Aluminiul se obtine din bauxita prin electroliza apei- utilizarea unui curent electric care separa elementele unui compus chimic.

  6. Bibliografie • http://www.denmarkdesign.ro/centrul-media/articole-presa/18-materialele-din-fibra-de-sticla-deco-mandria-birourilor-din-aeroportul-de-la-munchen-sticla • http://www.preferate.ro/referat-Chimie-Cauciucul-5-177.html - cauciucul • http://www.preferate.ro/referat-Chimie-Mase-plastice-5-2311.html-plastic • http://referate.portal-web.net/referate/chimie/materiale-metalice-977.html-metale • www.google.ro –pozele

More Related