Lipide GRUPA ”LAZĂR EDELEANU”

1. LipideGRUPA ”LAZĂR EDELEANU” ELEVII: FLOREA SIMONA FILIPOIU CĂTĂLINA GHEORGHE LARISA MOISE ANA MARIA MARACINEANU MIHAELA VĂCĂRUŞ BOGDAN

2. Clasificare : • lipide simple –gliceride sau grasimi, ceride(din ceruri vegetale), etolide (din conifere), steride (din organisme vegetale cu rol biochimic si fiziologic) • lipide complexe – lipoproteide ( din tesuturi si organe animale), glicerofosfolipide, serinfostatide ( lecitina, cefaline)

3. Definitie 1.Sunt esteri ai glicerinei cu acizi grasi, in natura predomina trigliceridele mixte 2. Substante chimice ce insotesc grasimile: eteri, glicozide, hidrocarburi (terpene), vitamine (A, D, E, K), liposolubile din unt, smantana, ulei de ficat de animale marine, ou, grasime din carne si peste cu rol in dezvoltarea organismului si aparare impotriva infectiilor.

4. Cum sintetizeaza organismele vii grasimile Regnulvegetal: Sintetizareagrasimilor de catre plante, in procesul de stocare a energiei, se produceintr-un proceslung,dindioxid de carbon si apa; in prima faza se sintetizeazaglucidele, apoiprintr-un proces de deshidratare –hidrogenare, si oxidare la unuldincapetelelantului se obtinacizigrasisaturati, cu un multiplu de 6 atomi de carbon, iarprindegradareazaharuluiacizigrasinesaturati si glicerina. Apoidinacizigrasiformati si glicerina, prinesterificare se obtingrasimile. In plante grasimilesuntconcentrate in seminte si fructeavandrol de substanta de rezerva, utilizata in timpuldezvoltarii ca sursa de energie; acumulari de grasimi se produc si in tulpinileunorcopaci. Seminteleoleaginoase au continut mare de grasimi: floareasoarelui 45-5% nuca de cocos 65% semintele de ricin 60-65% graul 1,8% mazarea 1,8% orezul 1,8%

5. Regnul Animal: Sintetizareagrasimilorproprii in regnul animal se face fie prinutilizareagrasimiloraduseodata cu hrana, fie prinaltetransfomarichimice ale altorcomponente ale animalelor (glucide, proteiene) in asanumitulciclu Krebs. Cea mai mare parte dingrasimeaanimala se gasestesub forma de tesuturiadipoasepemembraneleperitoneale care sustinstomacul si intestinele si grasimeadepusa la suprafataorganelor interne (seul de la rinichi, osanza). Aceastagrasime de depozitconstituieprincipalasursa de lipide pentruorganismfunctionand si ca termoregulator. Candhrana are putinagrasime, in corp se va forma grasimedepozitataprinsintezadin glucide si proteine, bogata in acizigrasisaturati si mononesaturati, singurii care pot fi sintetizati de organism.

6. Surse de grasimi naturale Plante oleaginoase: floareasoarelui (45-55%), rapita, inul, soia, ricinul, dovleacul, arahidele, maslinele (20-35%), germenii de porumb, nuca de cocos (34-38%), semintele de susan (48-56%), de bumbac (17-23%) si mac (40-50%), migdalele, cacao, fructulfagului, samburii de struguri (10-18%), semintele, fructele, tuberculii, samburii; germeniidiferitelor plante continintr-omasura mai mare sau mai mica grasimi ,care in majoritatesuntlichide, numiteuleiuri. Fac exceptie, grasimiledinnuca de cocos si dinboabele de cacao care, la temperaturanormalasuntconsistente.

7. Surse de grasimi naturale Animalele terestre si acvatice: grasimile animalelor terestre prezinta o varietate foarte mare atat in ceea ce priveste starea fizica (solide, semi-solide sau lichide), mirosul, aspectul, cat si in privinta continutului in acizi grasi. Principalii acizi sunt oleic si palmitic. Grasimile se gasesc in: seul de bovine, seul de oaie, grasimea de porc (untura), seul de bivol, uleiul de oase, uleiul de galbenus de ou. Grasimile animalelor acvatice cunoscute sub denumirea de untura de peste sunt lichide la temperatura obisnuita, colorate in galben deschis pana la brun si contin acid palmitic si palmitoleic. Exemple: ulei de balena, de foca, de delfin, de ficat de morun, rechin si uleiuri de peste precum sardele, heringi.

8. Cum ne hranim ? Viataoricaruiorganism se mentineprin permanenta realizare a proceselor de asimilatie si dezasimilatie, formate dintr-o multitudine de fenomene, foarte fine si foarte complexe, ce se produc faraincetare in initimitateaorganismului. Fiecaredinmiliardele de celule ale organismuluitraiesteatattimp cat este capabila sa asimileze si dezasimilezecu o intensitate mai mare sau mai mica. Procesel de asimilaresau de dezasimilare, oriunde se desfasoaraintr-un organ, tesutsaucelulasunt, in esenta, procese care au scop principal eliberarea de energiefolositapentru buna desfasurare a sistemelorfizico-chimice ale asimilarii si dezasimilarii, pentruconstructia de noielemente vii in procesele de cresteresau de inlocuire a celulelor si tesuturilormoarte. Intregulansamblu al reactiilorpoartanumele de procesemetabolice, anabolism (asimilare) si catabolism (dezasimilare).

9. Energia necesara vietii poate fi: a.energiaconsumatapentrumentinereaactivitatii in repaus total fara o altarisipa de energie, consumulfiindrealizat de miscarearespiratorie, bataileinimii, functionarea la minim a tubuluidigestiv si a glandelor, mentinereatonusuluimuscular si a temperaturii, reprezentandmetabolismulbazal (5-15%). b.energiafolositapentruactivitateacotidiana minima: statul in picioare, imbracatul, mersul. c.energiafolositapentruefectuareaunuiefortfizic in procesulmuncii. Este influentata de tipulmuncii, sex si varsta.

10. Nu trebuie sa mancam insa orice fel de lipide deoarece exista o ramura rea si una buna. Ramurareao formeazalipidele de origine animala: untul, smantana si laptele, branzeturile, carneagrasa, mezelurile, pestele gras, untura. Nocivitatealor este data de prezentaacizilorgrasisaturati, dusmaniinvizibili dar periculosipentrusanatate, actionandnegativasupraperetilorvaselor de sangeastupandu-le. Consumarea in excesprovoacamaladiicardiovasculare, tromboze, ateroame. Se recomanda ca grasimile de origine animala sa nu reprezinte mai mult 1/3 dinlipidele la care avemdreptul in fiecarezi. Ramura buna contine lipide de origine vegetala care se gasesc in: uleiuri (floareasoarelui, germene de porumb, seminteoleagionase), fructeoleaginoase (arahide, nuci, masline, migdale), margarine. Aceste lipide suntbogate in acizigrasinesaturati si acizigrasiesentiali. Acestiaactioneaza in organism in sensuldezvoltarii si securitatiidiferitelorcelule. Suntindispensabilipentruintegritateacreierului, a sistemuluinervos, pielii, muschilorfara a aveatendinta de a se "lipi" de vasele de sange. Din contra favorizeazascadereacontinutului de colesteroldinsangecontribuind la prevenireabolilorcardiovasculare. Cel mai important component este acidullinoleic care se gaseste in floareasoarelui, porumb, soia.

11. Exigentele alimentare ale omului sunt exprimate sub forma a trei legi: 1. Ratiazilnica de alimente trebuie sa deaorganismului o anumitacantitate de energienecesarabuneifunctionari (consumminimdinfiecarecategorie de substanteenergetice) 2. Ratiazilnicatrebuie sa deaorgansmuluitoateprincipiile nutritive ne-energeticeindispensabilevietii (vitamine, saruriminerale, celuloza, apa); eleasigurafunctionareanormala a organelor si regleazajoculreactiilor vitale 3. Principiile nutritive indispensabilevietiitrebuie sa existe in ratiazilnica in proportiiconvenabile; organismulstie sa echilibrezediferiteleprincipiihranitoare, eliminandsurplusurile dar pentru a evitaobosealainutila a organismuluiprintr-un efortprelungit si exagerattrebuiesa-i dam o alimentatie cat mai echilibrata

12. Colesterolul intre necessitate si exces Atat grasimile animale cat si cele vegetale contin o serie de substante de compozitie chimica diferita(fosfatide, hidrocarburi, vitamine, steroli) care s-au format odata cu grasimile si au fost extrase impreuna. Fiecare are un rol mai mult sau mai putin important in planta sau animal si fiecare are o influenta mai mare sau mai mica in procesul de hranire a omului. Dintre ele colesterolul a capatat o importanta deosebita de cand s-a banuit rolul sau nefast intr-o boala a vaselor, ateroscleroza, ce poate conduce la infarctul miocardic. Ateroscleroza reprezinta o acumularea anormal de ridicata a colesterolului si lipidelor, in celulele venite sa repare o zona lezata a peretelui intern al unui vas. Aceste celule formeaza placa de aterom care se calcifica, intarind peretele si micsorand treptat diametrul vasului in acel loc. Prin aceasta se diminueaza sau chiar se opreste debitul sanguin

13. Organismul El are nevoie pentru sinteza grasimilor proprii atat de acizi grasi saturati cat si nesaturati, in anumite proportii. Deci in alimentatia echilibrata , rationala a omului, este necesara prezenta atat a grasimilor animale, cat si a celor vegetale in anumite proportii. Fata de consumul de alimente bogate in colesterol oameni trebuie sa pastreze o anumita prudenta( oua, ficat, creier, rinichi, unt, carne grasa). In alimentatia rationala terbuie sa se aiba in vedere si modul in care sunt preparate grasimile si mancarurle cu grasimi.Datorita starii de emulsie, grasimea din ou are o buna digestibilitate, fiind un puternic excitant al motilitatii colecistului consumata de bolnavi de colecistopatii de tip aton, dar modificata prin fierbere si prajire. Untul este nu numai o materie grasa dar in stare proaspata un vector de vitamine A, B1, B2, PP, D, E. Prin topire isi pierde starea de emulsie si devine greu digestibil.

14. Laptele este practic un aliment complet, lipsindu-i numai fierul. Proteinele din lapte aduc aminoacizii necesari cresterii, lipidele sunt suficiente si contin vitaminele A si D, calciul este abundent. Din punct de vedere al digestibilitatii este indiferent daca se consuma cald sau rece. Trebuie absorbit in doze mici, baut incet. Se spune ca laptele nu se bea ci se mananca.Dupa ce se consuma lapte se clateste gura. Caci in stomac, cazeina din lapte coaguleaza facand corp comun cu alte alimente impiedicand atacul sucului gastric. Uleiul de masline este cel mai porivit nevoilor noastre. " Singur uleiul de masline are privilegiul de a avea o compozitie chimica a substantei grase asemanatoare ca doua picaturi de apa , grasimii laptelui matern si trioleinei din tesuturile umane« - prof Tallarico sau « Aliment minunat si remediu natural« - Dextreit. Este indicat in bolile de ficat, in insuficienta hepatica, litiaza bilara, constipatie. Nu oboseste nici ficatul, nici pancreasul, in digestie si in asimilatie. Uleiul de floarea soarelui are o eficacitate extrem de pretioasa in reechilibrarea colesterolului, exercitand o actiune de drenare a acestuia in tesuturi si pe tunica interna a arterelor.

15. Prin prajire grasimile isi pierd in totalitate vitaminele liposolubile si acizii grasi esentiali. Pentru micsorarea riscului se recomanda ca temperatura de prelucrare sa nu depaseasca 180 grade si sa se evite incalzirea prelungita sau repetata a aceleasi grasimi. O metoda buna este fierberea alimenteloor prin inabusire in ulei si putina apa, intr-un vas perfect acoperit. Unele grasimi pot fi folosite in tabacarie (uleiuri de animale acvatice- de foca si morun) avand grad mare de autooxidare. In industria textile se folosesc pentru uleierea fibrelor in vederea filarii, sau in finisarea textila ca sapunuri, uleiuri sulfatate, emulgatori la prepararea matasii naturale. In industria cauciucului sunt folosite la plastifierea cauciucului natural sau sintetic in vederea usurarii prelucrarii lui, maririi plasticitatii. Uleiurile sicative ( de in , tung) se utilizeaza datorita proprietatilor peliculogene la prepararea unor vopsele, uleiul de mac la vopsele pentru picturi Se regaseste in extractia titeiului ca fluide de foraj in vederea lubrifierii sapelor ( in, ricin, acizi grasi, sapunuri de sodiu). Grasimile din derma au rol de rezerva de hrana si de protectie a organismului

17. BIBLIOGRAFIE • www.referate.ro • www.referatebiologie.ro • www.wikipedia.org • http://www.dietetik.ro • http://www.bioterapi.ro/compusi_bio • http://www.pravaliata.ro • http://slabire.alb.ro/cura/nutritie/proteine-glucide-lipide-fibre.php