1 decembrie
Download
1 / 7

1 DECEMBRIE - PowerPoint PPT Presentation


  • 135 Views
  • Uploaded on

1 DECEMBRIE. Proiect realizat de : Raiciu Bianca & Nita Andra , clasa a XI – a C. Ce semnificatie au cele trei culori ale imnului ?. Incepand cu secolul XIX , rosul , galbenul si albastrul devin culorile tuturor romanilor !

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about '1 DECEMBRIE' - eve


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
1 decembrie

1 DECEMBRIE

Proiectrealizat de : Raiciu Bianca & Nita Andra , clasa a XI – a C


Ce semnificatie au cele trei culori ale imnului
Cesemnificatie au celetreiculori ale imnului ?

Incepand cu secolul XIX , rosul , galbenulsialbastruldevinculoriletuturorromanilor !

Celetreiculoriapar in canafiisi in picturile de pepanzadrapeluluirascoaleilui Tudor Vladimirescu in cadrulcareili se atribuiepentru prima oarasemnificatia : Libertate (albastrulcerului ) , Dreptate ( galbenulogoarelor), Fratie ( rosulsangelui ) .


În1848,steagul adoptat de către revoluţionari ca drapel al Ţării Româneşti a fost tricolorul albastru-galben-roşu (cu albastrul sus, deci, conform semnificaţiei „Libertate, Dreptate, Frăţie”). Încă din 26 aprilie1848,conformGazetei Transilvaniei, studenţii români din Parissalutau noul guvern cu un steag naţional având culorile albastru,auriusirosu “ ca semn al uniriimoldovenilor cu muntenii “



Drapelele rom niei p n la 1918
Drapelele României până la 1918 acuarelă de C. Petrescu

Constituţia din 1866 a României prevedea la articolul 124: „colorile Principatelor-Unite urmează a fi Albastru, Galben şi Roşu”. Ordinea şi dispoziţia culorilor au fost stabilite de către Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 26 martie1867. Astfel, potrivit propunerii lui Nicolae Golescu, ele au fost aşezate întocmai ca la 1848. Lucrările comisiei au continuat şi în ziua de 30 martie şi, în urma votului pozitiv al Senatului, s-au soldat cu adoptarea „Legii pentru fixarea armelor României”, la 12/24 aprilie 1867.

Potrivit acesteia, culorile drapelului trebuie aşezate vertical, în ordinea următore: albastru la hampă, galben la mijloc, iar roşul la margine, flotând. Stema ţării era aşezată doar pe drapelele armatei şi cele princiare, în centru, cele civile rămânând fără stemă. Aceeaşi diferenţiere era făcută şi pentru pavilioanele marinei de război şi a celei civile.


Marea unire de la 1918
Marea acuarelă de C. PetrescuUnire de la 1918

  • "...MareaUnire din 1918 a fostşirãmânepaginaceamaisublimã a istorieiromâneşti. Mãreţiaeistãînfaptulcãdesãvârşireaunitãţii naţionale nu esteoperaniciunuiom politic, a niciunuiguvern, a niciunuipartid; estefaptaistoricã a întregiinaţiuniromâne, realizatãîntr-un elanţâşnit cu putere din strãfundurile conştiinţeiunitãţiineamului, un elancontrolat de fruntaşii politici, pentru a-l cãlãuzi cu inteligenţã politicãremarcabilãspreţeluldorit. [...]MareaUnire nu a fostrezultatulparticipãriiRomâniei la rãzboi. Nicipartizani ai Antantei, niciceiaiPuterilorCentrale nu au avutînvedererevoluţia din Rusiaşidestrãmareamonarhieiaustro-ungare. Raţionamentullor s-a înscrisformuleitradiţionale a raportului de putere interstate: victoriaAntantei ne vada Bucovina, TransilvaniaşiBanatul, victoriaPuterilorCentrale ne vadaBasarabia; o biruinţã o excludeapecealaltã, astfelcãnimeni nu vedea cum arfi cu putinţã ca toateacesteprovinciisãintreaproapesimultanînfrontiereleVechiuluiRegat. [...]Nu o victoriemilitarã a stat la temeliaRomâniei Mari, ciactul de voinţã al naţiuniiromâne de a-şidaarmãturateritorial-instituţionalã care estestatulnaţional.[...]O necesitateistoricã - naţiuneatrebuiesãtrãiascãîntr-un stat naţional - s-a doveditmaiputernicãdecâtoriceguvernsaupartid, culpabil de egoismesauincompetenţã, şi, punândîn mişcare naţiunea, i-a datacea forţã uriaşã ca pestetoateadversitãţile sãdea viaţã aspiraţiei sale: statulnaţional."


ad