Auditul public extern – efectele pentru interesul public

1. Auditul public extern – efectelepentruinteresul public Pascaru Angela Membru al Curții de Conturi 27 februarie 2013

2. Context:

3. Care estemenireaAuditului public extern ? Îmbunătățirea MFP Promovarea transparenței și a răspunderii Raportarea privind conformitatea și eficiența utilizării banilor publici

4. Noțiuni principale • Audit – activitate desfășurată în cadrul unei entităţi, prin care persoane competente colectează şi evaluează probe pentru a-şi forma o opinie, sub toate aspectele semnificative, asupra gradului de concordanţă dintre cele observate şi anumite criterii prestabilite; • auditpublicextern – activitatedeauditindependentăefectuatădeCurteadeConturiînsectorulpublicînconformitatecustandardelepropriideaudit, adoptatepebazastandardelorinternaţionaledeaudit (INTOSAI);

5. De la control spre audit: deosebiri şi asemănări • Asemănări • Înţelegerea entităţii sau activităţiice se referă la domeniulsautema de control (audit); • Utilizează aceleaşi surse de informaţii în activitatea de obţinere a datelor şi informaţiilor; • Utilizează aceleaşi metode şi tehnici similare de colectare a datelor, etc..

6. Tipurile de audit • Curtea de Conturi efectuează controlul asupra administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și a patrimoniului public prin: • Auditul regularităţii • Auditul performanţei • Alte tipuri de audit (auditul TI, etc.) • Curtea de Conturi efectuează anual, în mod obligatoriu, auditul rapoartelor Guvernului privind executarea din exerciţiul bugetar expirat: • a bugetului de stat; • a bugetului asigurărilor sociale de stat; • a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

7. Auditul public Auditul financiar Auditul performanţei Evaluează sistemul contabil şi rapoartele financiare. Evaluează politicile manageriale şi programele specifice cuprinse în programele de guvernare. Aplică standarde şi condiţii specifice. Criterii unice pentru fiecare audit. Formulează diverse probleme, cercetează, analizează şi cautăexplicaţii la acestea. Conlucrare cu contabilii asupracorectitudinii conturilor şi operaţiunilor financiare. Conlucrare cu specialişti: ingineri, medici, experţi etc. asupra problemelor abordate. Raportează opinia de audit conform standardelor stabilite. Se publică în mod regulat. Structura rapoartelor este variată şi conţine concluzii şi recomandări la acţiunile ce trebuie întreprinse. Auditul financiar şi auditul performanţei: deosebiri şi asemănări • Asemănări • Auditorii au acelaşi mandat de efectuare a auditului, • Auditorii au aceleaşi obligaţii faţă de client, • Auditorii au aceeaşi susţinere în contextul cooperării, standardelor şi discuţiilor, • Utilizează aceleaşi metode şi tehnici similare de colectare a datelor.

8. Procesul de audit 8 Etică Controlul calităţii Comunicare Documentare Planificare Raportare Muncă în teren

9. Opiniile de audit • Opiniedeaudit – concluziaauditorului, exprimatăînscris, asuprasituaţiilorfinanciarereferitoarelarealitateaşiconformitateaacestoracureglementărileaplicabileîndomeniulrespectiv. • Tipurile de opinii: • Opiniefărărezerve • Opiniecurezerve • Opiniecontrară • Opinie modificată (refuzuldeopinie. )

10. Rapoartele de audit • Aprobarea: Rapoartele de audit se examinează în ședințele Plenului care sînt publice, fiind invitați atît reprezentanții entităților auditatecît și mass-media. • Rapoartele de audit, precum și hotărîrile Curții de Conturi asupra acestora se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în decurs de 15 zile de la data aprobării/adoptării. • Rapoartele de audit precum și rezultatele activității de audit se plasează pe pagina web a Curții de Conturi, fiind alcătuite și difuzate și comunicate de presă care conțin principalele constatări de audit. • Remiterea: rapoartele se remit entităţii auditate, organelor ierarhic superioare, precum şi altor entităţi interesate, inclusiv Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, organelor de urmărire penală; • Monitorizarea:Hotărîrile Curții de Conturi asupra rapoartelor de audit sînt oficiale și executorii pentru toate autoritățile publice și pentru toate persoanele fizice și juridice. • Entitățile auditatesînt obligate să îndeplinească recomandările și să execute cerințele ori alte prescripții prevăzute în rapoartele de audit și/sau în hotărîrile Curții de Conturi. • Entitățile auditate și alte instituții vizate în hotărîrile Curții sînt obligate să informeze despre implementarea recomandărilor și/sau executarea cerințelor în termenul stabilit și să comunice despre măsurile luate.

11. Cum monitorizăm executarea cerințelor și implementarea recomandărilor ? În termen de 3 zile lucrătoare din momentul semnării Hotărîrii CC, rapoartele de audit și Hotărîrile Curții de Conturi se remit în adresa instituțiilor indicate, prin intermediul scrisorilor de însoțire, în care se face o sinteză a abaterilor și neregulilor constatate de echipa de audit, acestea fiind remise fiecărei entități menționate în Raportul de audit și hotărîre, precum și a cerințelor/recomandărilor înaintate, cu mențiunea necesității executării integrale. • în anul 2009 - 41 de hotărîri și 50 de rapoarte de audit, fiind remise – 343 scrisori, inclusiv 17 Parlamentului; • în anul 2010 - 42 de hotărîri și 49 de rapoarte de audit, fiind remise – 289 scrisori, inclusiv 34 Parlamentului; • în anul 2011 - 52 de hotărîri și 60 de rapoarte de audit, fiind remise – 331 scrisori, inclusiv 35 Parlamentului; • în anul 2012 - 36 de hotărîri și 52 rapoarte de audit, fiind remise – 824 scrisori, inclusiv 42 Parlamentului

12. Cerințe și recomandări înaintate Ca rezultat al misiunilor de audit efectuate au fost înaintate: în anul 2009 – 1188 de cerințe și recomandări; în anul 2010 – 1001 cerințe și recomandări; în anul 2011 – 1797 cerințe și recomandări; în anul 2012 - 3818cerinţe şi recomandări

13. Dinamica implementării cerințelor și recomandărilor Curții deConturiîn anii 2009-2011

14. Monitorizarea implementării cerințelor și recomandărilor în anul 2012

15. Asigurarea impactului activităților de audit, ca rezultat al implementării recomandărilor Curții de Conturi

16. Există impedimente în asigurarea implemenării integrale a recomandărilor Curții de Conturi !

17. Conlucrarea cu alte autorități • Curtea de Conturi, în caz de necesitate, conlucrează cu autorităţile, instituţiile publice, inclusiv organele de drept, în rezolvarea problemelor comune, conducîndu-se de principiile legalităţii şi neadmiterii amestecului în activitatea lor. • Curtea de Conturi, în conformitate cu legea, sesizează organele de drept despre depistarea încălcărilor a căror constatare şi examinare ţin de competenţa acestora. • În scopul eficientizării procedurilor de conlucrare cu organele de drept, Curtea de Conturi a încheiat acorduri de cooperare, fiind create Consilii consultative permanente cu CNA, Procuratura Generală și MAI. • Scopul creării Consiliilor consultative este de a examina preliminar materialele auditurilor ce presupun suspiciuni de fraudă, cu adoptarea deciziei de remitere acestora spre examinare după competență organelor de drept. • Curtea mai poate adopta decizii de remitere a materialelor auditurilor organelor de drept spre examinare după competență în cadrul ședințelor Plenului, cînd se ascultă constatările și concluziile din rapoartele de audit sau pe parcursul derulării auditului în baza procesului-verbal.

18. Materialele remise organelor de drept

19. Care sîntinteracțiunile dintre ISA și Parlament? • Numirea Președintelui și a membrilor Curții de Conturi • Solicitarea unor audituri de către Parlament • Aprobarea bugetului independent a Curții de Conturi • Raportarea ISA către Parlament • Studierea Rapoartelor anuale și a Rapoartelor separate de către Parlament • Comunicarea continue dintre ISA și Parlament

20. Câte Rapoarte prezintă Curtea de Conturi Parlamentului Republicii Moldova? • Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului: - către 15 martie, raportul financiar de executare a bugetului propriu din exerciţiul bugetar expirat; - către 10octombrie, raportul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public, care se examinează în comisie și şedinţă plenară a Parlamentului. • Curtea de Conturi prezentă Parlamentului şi alte rapoarte pe care consideră că este necesar să le remită.

21. ISA au nevoie de ajutor ! • ISA are nevoie de cooperare și susținere din partea politicienilor, structurilor mass-media și a publicului larg, a societății civile

22. Sunt oare suficient de informați actorii externi despre rolul unei ISA într-un sistem cu democrație tînără? • Dacă: • actorii externi n-au fost familiarizați cu: • noțiunile principale ale auditului public extern: audit de regularitate și opinie de audit, audit al performanței și 3E, • rolul ISA de a ajuta entitățile în implementarea reformelor MFP, de a adăuga „+ valoare”proceselor de utilizare eficientă a banilor publici și prestarea serviciilor calitative, respectînd principiul „cost-eficiență”. • Dacă: • Comisiile parlamentare nu acordă atenție Rapoartelor ISA și nu organizează audieri pe marginea acestora, • A T U N C I, Această ISA are o mare problemă !!!

23. Rezolvarea acestei probleme poate fi asigurată prin:

24. Cum ISA asigură Impactul activității? • Recomandări utile pentru entitățile auditate(pe parcursul auditului și după) • Sfaturi și implicare în dezvoltarea unui management financiar sănătos(în procesele privind bugetarea, contabilizarea, raportarea și auditarea) • Audituri ale performanței: Susținerea reformelor administrației publice în domeniile importante • Auditarea sistemelor „anti-corupție” și „anti-fraudă”: (publicul așteaptă ca ISA să ia rolul organelor de drept și de investigare. Acest rol trebuie însă lăsat organelor de resort.)

25. Organizarea instituțională • Curtea de Conturi este constituită din conducere, Plen şi aparat. • ConducereaCurţii de Conturi se exercită de Preşedintele Curţii de Conturi. • Plenul Curţii de Conturi este organ colegial, alcătuit din 7 membri, inclusiv Preşedintele şi vicepreşedintele Curţii de Conturi. • Aparatul se constituie din 5 direcții generale, 4 direcții 2 secții, 3 servicii, auditorul intern și contabilul-șef. 4 din cele 5 direcții generale sunt de audit și direcția generală metodologie, planificare și analiză, mai sunt 2 direcții de audit: al performanței și TI și 2 direcți de suport (juridică; administrativă). și 5 servicii/secțiisubordonate direct Președintelui (resurse umane; finanțe și buget; relații externe; relații publice și imagine), atribuţiile şi răspunderile cărora sînt stabilite în conformitate cu legislaţia în vigoare prin Regulamentele fiecărei subdiviziuni structurale, aprobate de Preşedintele Curţii de Conturi. Funcţionarea aparatului Curţii de Conturi este asigurată de şeful aparatului prin îndrumarea, coordonarea şi controlul tuturor activităţilor desfăşurate de către subdiviziunile Curţii de Conturi. • Direcțiile generale din cadrul Curţii de Conturi sînt conduse de către șefi de direcție, fiecare direcție generală fiind alcătuită din 2-3 direcții sau secții. Activitatea direcțiilor generale este patronată de cîte un membru al Curţii de Conturi. • 25

26. Organigrama • Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea prin personalul cu atribuţii de audit public, personalul de specialitate şi personalul tehnic. • Personalul cu atribuţii de audit public şi personalul de specialitate cad sub incidenţa Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, salarizarea fiind efectuată în conformitate cu legislația privind salarizarea funcționarilor publici. • Numărul de personal al Curţii de Conturi se aprobă de Parlament, structura organizatorică și schema de încadrare sînt aprobate de Președintele Curții de Conturi. La momentul actual Curtea de Conturi reprezintă: 160 de angajați, dintre care: 7 membri, 100 auditori, 53 – metodologi, juriști, personal de suport. (angajați prin contract: șoferi, îngrijitori de încăperi).