colegiul politehnic din mun chi in u n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
COLEGIUL POLITEHNIC DIN MUN. CHI?IN?U PowerPoint Presentation
Download Presentation
COLEGIUL POLITEHNIC DIN MUN. CHI?IN?U

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 25

COLEGIUL POLITEHNIC DIN MUN. CHI?IN?U - PowerPoint PPT Presentation


  • 270 Views
  • Uploaded on

COLEGIUL POLITEHNIC DIN MUN. CHIŞINĂU. SUPORTUL SPAŢIAL ŞI LOCOMOŢIA Elaborat: profesor biologie Ion Bodean. CHESTIONAR. Sistemul locomotor uman; componente structurale şi funcţionale; Fiziologia sistemului locomotor uman; Afecţiuni ale sistemului locomotor uman;

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

PowerPoint Slideshow about 'COLEGIUL POLITEHNIC DIN MUN. CHI?IN?U' - donoma


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
colegiul politehnic din mun chi in u

COLEGIUL POLITEHNIC DIN MUN. CHIŞINĂU

SUPORTUL SPAŢIAL ŞI LOCOMOŢIA

Elaborat: profesor biologie Ion Bodean

chestionar
CHESTIONAR
  • Sistemul locomotor uman; componente structurale şi funcţionale;
  • Fiziologia sistemului locomotor uman;
  • Afecţiuni ale sistemului locomotor uman;
  • Igiena sistemului locomotor.
subcompeten e
Subcompetenţe
  • Identificarea tipurilor de oase şi articulaţii, grupe de muşchi ca părţi structurale şi funcţionale ale sistemului locomotor;
  • Interpretarea interdependenţei structurale şi funcţionale – sistem osos sistem muscular sistem nervos pentru realizarea locomoţiei;
  • Formarea abilităţilor de acordare al primului ajutor medical în ca de hemoragii, luxaţii, fracturi, etc.;
  • Importanţa respectării regulilor de igienă şi a unui regim alimentar corect pentru dezvoltarea armonioasă a sistemului locomotor.
aparat locomotor no iuni i termeni
Aparat locomotor;noţiunişi termeni
  • Sistemul osos: - Totalitatea formaţiunilor osoase ale organismului care îndeplinesc funcţia de susţinere, mişcare, cât şi un element important în conferirea configuraţiei spaţiale ale organismelor; protejarea organelor şi sistemelor de organe. (Scheletul organismului prezintă partea pasivă a aparatului locomotor; partea activă o alcătuieşte sistemul neuromuscular)
  • Locomoţia: - se efectuează prin intermediul sistemului locomotor, format din sistemul osos şi sistemul muscular: - sistemul muscular este dirijat de SNC care este informat despre totalitatea factorilor ce acţionează asupra organismului prin analizatori şi în final se emite comanda necesară.
  • Ţesutul osos: - reprezintă o formă de ţesut conjunctiv, adaptată îndeplinirii funcţiilor specifice din organism: - suport pentru muşchi, protecţie cavitară, formă.
  • Celulele osoase:- osteoblaste, osteocite, osteoplaste. Osteoblastele – celulele tinere care secretă substanţa primară de formare a osului.
  • Osteocitele: - reprezintă osteoblaste care complet sînt înconjurate cu substanţă osificată şi au forma specifică oval turtită.
  • Osteoplastele: - Cavităţi stelate sau fusiforme care adăpostesc în interiorul lor osteocistele şi printr-o reţea de canalicule subţiri comunică cu osteoplastele învecinate prin anastomozare
  • Osteoclastul:- reprezintă o celulă multinucleară gigantică care îndeplineşte funcţia de reglare a formării şi distrugerii ţesutului osos în funcţie de necesităţile fiziologice ale organismului.
  • Componenţa oaselor: - Substanţe organice - 34% şi neorganice – 66%. Oseina (partea organică a oaselor) împreună cu sărurile minerale formează structura osului. (lamelele osoase):- dispunerea lamelelor osoase determină 2 tipuri de ţesut osos: - compact şi spongios.
slide5

Forma oaselor: - Lungi late şi scurte. Oasele lungi formează scheletul extremităţilor – la ele predomină lungimea. Corpul osului lung - se numeşte diafiză; extremităţile mai voluminoase, epifize. Toate tipurile de oase prezintă suprafeţe de articulaţie cu alte oase şi o serie de neregularităţi, încreţituri, creste şi apofize pe care se face inserţia muşchilor. Oasele late – înălţimea şi lăţimea mai mari decât grosimea.(craniul, bazinul, etc.) Oasele scurte au toate cele 3 dimensiuni aproape egale. Se află în regiunile ce se caracterizează prin mişcări variate ca formă, dar de o amplitudine mică: - vertebrele, oasele tarsiene, carpiene etc. În afară de aceste 3 principale categorii de oase, mai sînt oase pneumatice – care au cavităţi pline cu aer (maxilar, frontal)- oase care sînt situate în grosimea unui tendon (rotula).

  • Osteogeneza (formarea oaselor)- După origine oasele sunt:1. Oase de membrană.2. Oase de cartilaj. Oasele de membrană au 2 faze în formare: a. Faza de membrană conjunctivă. b. Faza de os. Fibrele colagene tinere dintr-un anumit centru de osificare se înlănţuesc şi formează fascicole:- osteoblastele îmbracă aceste fascicole, secretă oseina, care le inglobează, iar prin mineralizarea ei se formează o lamelă osoasă. Procesul de osificare înaintează de la centru spre periferie, decurgând în mai multe centre simultan, prin fuzionare, formează osul definitiv.(oasele bolţii cutiei craniene, mandibula, clavicula etc)
  • Oasele cu fază de cartilaj şi de os. – Mai întâi se formează modelul cartilaginos al osului, care este acoperit de pericondru. Osificarea se începe în diafiză prin formarea unui manşon de os compact sub pericondru, care astfel devine periost. Sub acţiunea osificatoare a periostului, manşonul creşte în grosime, astfel are loc formarea osului. Totodată are loc creşterea osului în lungime care se realizează prin cartilajul de creştere (zona de creştere) care este situat la limita dintre diafiză şi epifiză.
  • Scheletul corpului uman: - Scheletul capului, scheletul trunchiului, scheletul membrelor .
slide6

Sistemul muscular.- sistemul efector prin inermediul căruia se îndeplinesc comenzile S.N. pentru,deplasare, oprire, etc. Muşchii sunt organe contractile; prin scurtarea lor, sau revenirea la poziţia iniţială produc mişcare. Amplitudinea fiecărei mişcări depinde de gradul de mobilitate al articulaţiei asupra căreia acţionează muşchii, lungimea fibrei musculare.

  • La contracţia maxim posibilă, fibra musculară se scurtează la ½ din lungime în stare de relaxare maximă.Capacitatea de lucru a oricărui muşchi depinde de numărul de fibre din care este constituit muşchiul. Muşchii constituie partea activă a aparatului locomotor, dar în afară de aceasta ei contribuie la realizarea formei generale a corpului şi menţinerea poziţiei în spaţiu;- musculatura scheletică sau somaticăcare este formată din ţesut muscular striat.
  • Muşchii ce îndeplinesc activitatea motorie a organelor interne (organele sistemelor circulator, digestiv, excretor, respirator), alcătuiesc musculatura viscerelorşi sânt formaţi din fibre musculare netede (cu excepţia musculaturii cardiace)
  • Forma muşchilor:- este variată: fusiformă, circulară (orbiculară) la muşchii din jurul orificiilor orbitale, nazale, bucal, sfincter. Muşchii au şi alte forme – trapezoidali, triunghiulari, dreptunchiulari, etc.
  • După dimensiunemuşchii pot fi: lungi, laţi şi scurţi.
  • După numărul capetelor de fixare- cu un singur capăt, cu 2 capete (biceps), cu 3 capete (triceps), cu 4 – (cvadriceps). Muşchii care se prind de os numai cu un capăt, iar cu celălalt pe tegument, se numesc muşchi cutanaţi(muşchii mimicii).
  • Structura muşchilor: La muşchiul scheletic distingem partea cărnoasă – corpul muşchiului (pântec) şi 2 extremităţi;- originea – partea prin care se fixează de osul imobil;- inserţie- partea prin care se prinde de osul mobil.
  • Originea şi inserţia sânt realizate prin intermediul tendoanelor, formaţiuni structurale alcătuite din ţesut conjuctiv fibros, de formă cilindrică sau turtită,(aponevrozele) de culoare albă- sidefie.
slide7

Gruparea muşchilor somatici se efectuează după segmentele corpului – capului, gâtului, trunchiului şi membrelor.

  • Muşchii capului – sânt formaţi din 2 grupe: -cutanaţi, sau mimici, care schimbă expresia feţii prin contracţia lor şi muşchii masticatori.
  • Muşchii gâtului: - Mai importanţi: - sternocleidomastoidienii, (denumirea după locurile de fixare- cu un capăt pe apofizele mastoide, cu celelalte 2 – pe stern şi clavicule). La contracţia unilaterală înclină capul de aceeaşi parte şi îl rotesc în partea opusă; prin contracţie bilaterală înclină capul înainte. La gât de asemenea se află muşchii hioidieni care sânt fixaţi de osul hioid;- o parte din ei întră în componenţa limbii; acţionează asupra laringelui pe care în ridică în timpul deglutaţiei şi coboară mandibula.
  • Muşchii trunchiului:- pot fi grupaţi în muşchii spatelui şi ai cefei, toracici şi abdominali.
  • Muşchii spatelui şi cefei.În această regiune o parte din muşchi sânt situaţi în plan superficial, iar alţii ăn plan profund.
  • Muşchii toracelui: - anterior - muşchii mari pectorali – apropie braţele de trunchi şi le rotesc înăuntru; ei acoperă muşchii mici pectorali şi muşchii dinţaţi. În spaţiile intercostale sînt situaţi muşchii intercostali externi şi interni, care sânt muşchii respiratori.
  • Diafragma - muşchiul ce separă cavitatea toracică de cea abdominală; este de asemenea muşchi al respiraţiei.
  • Muşchii abdomenului - sânt muşchi laţi. Ei sânt inseraţi pe ultimele coaste şi pe crestele oaselor coxale; prin contracţiile lor măresc presiunea în interiorul cavităţii abdominale, înlesnind astfel unele acte fiziologice (voma, expiraţia, micţiunea, (eliminarea urinei) defecaţia, etc.)- muşchii drepţi abdominali, muşchii oblici externi şi oblici interni.
slide8

Muşchii membrelor superioare.Mai mulţi muşchi sânt grupaţi în jurul articulaţiei scapulo-humerale care acţionează asupra braţului. Superficial- muşchii deltoizi- prin contracţie îndepărtează braţele de trunchi, ridicându-la până la orizontală.

  • Pe faţa anterioară a braţului;- muşchiul biceps brahial şi muşchiul brahial- muşchi flexori care îndoaie antebraţul pe braţ. Posterior este situat un singur muşchi
  • triceps brahial - este antagonist bicepsului, face extensia, aduce antebraţul în continuarea braţului (îl îndreaptă). Antebraţul are muşchi anteriori şi posteriori.
  • Pe faţa anterioară se situiază muşchii flexori ai degetelor şi pronatori ai mânii.
  • (Pronaţia- rotaţia mânii ca să vină cu palma înapoi şi degetul mare spre corp)
  • Pe partea posterioară- muşchii extensori ai degetelor şi supinatori ai mânii.
  • (Supinaţia- rotaţia mânii ca să vină cu palma înainte şi degetul mare în afară)
  • Muşchii membrelor inferioare. Muşchii fesieri - sânt grupaţi câte 3 de fiecare parte în jurul articulaţiei coxo – femurale - au rol de menţinere a poziţiei verticale a corpului şi imprimarea anumitor mişcări a membrelor inferioare; sânt inseraţi cu capetele superioare pe oasele bazinului şi cu cele inferioare pe femur.
  • Pe faţa anterioară a coapsei, aşezat pe diagonală se află muşchiul croitor- flexor al coapsei. Sub muşchiul croitor este aşezat un muşchi foarte puternic - muşchiul cvadriceps femural- cel mai puternic extensor al gambei pe coapsă. Mai în profunzime se află 3 muşchi aductori, care apropie coapsele între ele.
  • Gamba- pe feţele anterioară şi laterală are muşchii extensori ai degetelor (tot ei fac şi flexia piciorului pe gambă) şi muşchii pronatori ai piciorului (ridică marginea externă şi coboară pe cea internă). Pe faţa posterioară se găseşte muşchiul triceps sural (format din 2 gemeni şi un solear)- se prinde cu capătul superior pe femur şi tibie; - cu cel inferior, prin intermediul tendonului lui Achile, pe calcaneu; - este un extensor al piciorului pe gambă, are rol important în menţinerea poziţiei verticale şi mers; ridică piciorul în vârful degetelor.
  • Planta; - suprafaţa de sprigin a piciorului pe sol - posedă mai mulţi muşchi care prin contracţiile lor flectează sau extind degetele, le apropie sau le depărtează între ele.(sânt analogi muşchilor din palmă)
igiena sistemului locomotor
Igiena sistemului locomotor

Excluderea consumului de alcool, substanţe stupefiante, fumatului.

Raţie alimentară echilibrată conform vârstei, apartenenţei la sex, mod de activitate

Sistem locomotor dezvoltat armonios

Evitarea suprasolicitărilor fizice, stresurilor

Testări medicale conform prescrierii medicului de familie

Practicarea sportului activ în timpul liber

bibliografie
Bibliografie
  • ipedia.ro;
  • herbmentor.com;
  • emc.maricopa.edu;
  • scoalav.org;
  • revistacafeneauasufletelor.ro;
  • hobbydance.ro;
  • dic.academic.ru;
  • cancan.ro;
  • medipedia.ro;
  • 220.ro;
  • ro.wikipedia.org;
  • corpul-uman.com;
  • e-scoala.ro;
  • sislocomotor.3x.ro;
  • fitness-god.ro;
  • define-beginning.blogspot.com;
  • haipemunte.wordpress.com;
  • anatomymd.go.ro;
  • highjumpkangoo.wordpress.com;
  • doctor.info.ro ;
  • sanatate.ele.ro;
  • antrenorulmeupersonal.ro;
  • sfatulmedicului.ro