1 / 15

Efectul Balassa - Samuelson

Efectul Balassa - Samuelson. Autori (1):. Bela Balassa: economist maghiar (1928 – 1991) doctorat in economie obtinut la Yale University profesor in cadrul Universitatii Johns Hopkins. Autori (2):. Paul Anthony Samuleson Nascut in 1915 (Indiana -SUA)

della
Download Presentation

Efectul Balassa - Samuelson

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Efectul Balassa - Samuelson Ionela Costica - Relatii monetar-financiare internatonale 2009-2010

  2. Autori (1): Bela Balassa: economist maghiar (1928 – 1991) doctorat in economie obtinut la Yale University profesor in cadrul Universitatii Johns Hopkins

  3. Autori (2): Paul Anthony Samuleson Nascut in 1915 (Indiana -SUA) Doctorat in cadrul Universitatii Harvard (unde a avut ca profesori pe Schumpeter, Leontief) Din 1947 profesor la MIT

  4. Efectul Balassa- Samuelson Modelul cunoscut sub denumirea de “Efectul Balassa- Samuelson” a fost realizat independent de cei doi economisti în 1964 ca alternativă la teoria parităţii puterilor de cumpărare

  5. De ce un nou model? Pentru a explica diferenţele de preţuri ce se înregistrază pe două pieţe diferite şi mai exact, pentru a explica de ce nivelul preţurilor este mai mare în cazul ţărilor dezvoltate decât în cazul ţărilor în curs de dezvoltare

  6. De ce un nou model? (2) Ulterior modelul privind efectul Balassa Samuelson vine să explice şi alte aspecte care vizează ţările în curs de dezvoltare comparativ cu cele dezvoltate: tendinţa de apreciere în termeni reali a monedelor ţărilor în curs de dezvoltare ca urmare a evoluţiei preţurilor T şi NT Inflaţia mai ridicată în ţările în curs de dezvoltare faţă de cea din ţările dezvoltate

  7. Ipotezele modelului: Economia unei ţări este împărţită în două sectoare: TRADABLES (T) NONTRADABLES (NT) Preţurile în sectorul T sunt influenţate de piaţa internaţională (ca urmare a integrării pieţelor la nivel internaţional) Salariile din cele două sectoare tind să se egalizeze

  8. Explicarea diferenţei de preţuri dintre doua economii cu grade diferite de dezvoltare (1) Preţurile în sectorul T din ambele economii care se compară (una dezvoltată – ex. Zona Euro, alta în curs de dezvoltare – ex. România) sunt asemănătoare DE CE? Productivitatea muncii în cele două ţări este diferită (WTD>WTCD) Care este efectul asupra preţului forţei de muncă în cele două ţări?

  9. Explicarea diferenţei de preţuri dintre doua economii cu grade diferite de dezvoltare (2) Pe piaţa forţei de muncă, indiferent de gradul de dezvoltare, se manifestă tendinţa de egalizare a preţului acesteia, indiferent de sectorul economic. Adică: PFM(NT) < PFM(T)→ P bunurilor NT TD > P bunurilor NT TCD

  10. Explicarea diferenţei de preţuri dintre doua economii cu grade diferite de dezvoltare (3) Ca urmare, dacă: PT (TD)≈ PT (TCD) şi PNT (TD)> PNT (TCD) atunci, diferenţele majore dintre cele două ţări din punct de vedere al preţurilor nu se vor înregistra la nivel tradeble, ci la nivel nontradeble.

  11. T versus NT Presupunem România şi Zona Euro România – ţară în curs de aderare la UME (criterii de convergenţă nominală, dar mai ales reală): diferenţialul de productivitate în domeniul T, pe măsură ce se asigură convergenţa, se diminuează La nivelul României, WT> WNT

  12. CAUZE: Competiţia internaţională; Infuzia de capital străin şi tehnologie (FDI)

  13. Tendinţa de egalizate a salariilor între cele două sectoare este dată de: Investiţiile străine directe care pot duce la creşterea productivităţii şi în sectorul NT Creşterea nivelului de trai care conduce la creşterea cererii de produse NT DAR WNTnu poate depăşi WT, iar creşterile salariale vor fi mai mari în sectorul T decât în cel NT.

  14. Tendinţa de egalizate a salariilor între cele două sectoare este dată de: (2) 2 factori esenţiali: mobilitatea forţei de muncă: din sectoarele cu salarii mai mici (NT) căte cele cu salarii mai mari (T) puterea sindicatelor presiuni pentru creşterea salariilor cât mai aproape de cele din sectorul T acoperirea prin salarii a creşterilor anticipate de preţuri

  15. Efectele egalizării ST≈ SNT Cheltuielile în sectorul NT sunt trecute pe costuri → creşterea preţurilor în sectorul NT (noi presiuni inflaţioniste) Concluzie: Cu cât diferenţialul de W este mai mare între T şi NT cu atât creşterea preţurilor pe segmentul NT va fi mai mare → creşterea inflaţiei în ţara vizată (creşterea IP) Dacă IPZE<IPRO atunci se înregistrează o apreciere în termeni reali a monedei naţionale (conform Th. PPP)

More Related