ZIUA INTERNA ŢIONALĂ A ZONELOR UMEDE 2 FEBRUARIE

1. ZIUAINTERNAŢIONALĂ A ZONELOR UMEDE2 FEBRUARIE Zonele umede din România -tipuri -importanţă

2. Ce sunt zonele umede • ,,Întinderi de bălţi, mlaştini, turbării, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată, inclusiv întinderile de apă marină a căror adâncime de reflux nu depăşeşte 6 m” • Medii de viaţă speciale situate la limita dintre ecosisteme tipic terestre şi cele tipic acvatice • (,,Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională, în special cahabitat al păsărilor acvatice” semnat la Ramsar -Iran) 2 februarie 1971

3. Conservarea zonelor umedela nivel naţional şi internaţional • obiectivul tratatului :conservarea resurselor zonelor umede prin aplicarea principiilor dezvoltării durabile • conceperea în 1999 a ,,Listei Ramsar” care cuprinde zonele umede de importanţă internaţională din toată lumea în număr de 958 • Delta Dunării -singura zonă umedă din România inclusă în Lista Ramsar

4. Criterii de selectare azonelor umede de importanţă internaţională • Categoria criteriilor privind reperezentativitatea sau unicitatea zonelor umede • Categoria criteriilor generale privind diversitatea floristică, faunistică şi boicenotică • Categoria criteriilor speciale privind importanţa zonelor umede pentru păsări acvatice • Categoria criteriilor speciale privind importanţa zonelor umede pentru fauna piscicolă

5. A) Zone umede marine şi costiere -ape marine de mică adâncime -ţărm marin stâncos -ţărm marin nisipos -deltă etc. B) Zone umede create de om -eleştee -culturi irigate -lacuri de acumulare etc. C) Zone umede interioare -curs de apă permanent -mlaştini -izvoare dulci etc. Tipuri principale de zone umede din România

6. Importanţa zonelor umede • Rol în desfăşurarea proceselor naturale din ecosisteme • Reducerea simţitoare a puterii distructive a inundaţiilor • Rol în stabilizarea malurilor (reduc eroziunea) • Reţin sedimentele (particule solide de variate mărimi care plutesc în masa apei) • Refugii pentru numeroase specii de plante • Locuri de reproducere, hrănire, iernare pentruspecii de animale acvatice şi semiacvatice • Exploatate pentru importanţa lor economică • Rol în promovarea turismului ,,verde” sau ,,agroturism”

7. Zone umede de regiuni transfrontiere -Cama Dinu Ostroavele Cama-Dinu propuse pentru Comlpexe Transfrontiere de zone Umede în cadrul Programului ,,Coridorul verde al Dunării Inferioare -Sectorul Românesc-Reţeaua Ecologică Regională -

8. Condiţii de mediu- Cama-Dinu • Delimitare-situate în partea centrală a Văii Dunării Inferioare, sector de tranziţie cu mari modificări morfohidrologice, divizat de un braţ a Dunării pe direcţia SV-NE, în două unităţi distincte cu caracteristici biogeografice şi evoluţii diferite. • Caracterizare ecologică - peisajul Luncii inundabile a Dunării Inferioare a suferit modificări, fizionomia acesteia reflectând influenţa factorilor locali- modificări hidromorfologice naturale dar şi antropice. Transformările antropice ale peisajului natural au fost resimţite la nivelul biocenozelor din acest sector al luncii inundabile. • În perioada apelor mari de primăvară, inundaţiile nu mai afectează lunca datorită sistemelor de evacuare a apelor. Acest complex este important din punct de vedere hidromorfologic, silvic, ornitologic aici staţionând pentru hrănire şi popas specii limnicole, ihtiofage şi chiar răpitoare.

9. Proiectul pilotpentru zonaOstroavelor Cama-Dinu • Îşi propune: • -un sistem integrat de monitorizare ( inclusiv de biomonitorizare),cu intenţia de a extinde raza de activitate pe toată lungimea sectorului dunărean al graniţei româno-bulgare • -întocmirea unui inventar al florei şi faunei în regiunea vizată care va servi ca bază de date pentru studii şi acţiuni ulterioare • -construirea unui centru de supraveghere a calităţii factorilor de mediu în zonă cu un laborator cu dotare performantă, capabil să ofere informaţii de mediu de calitate superioară • -o bază de date asupra stării mediului zonei ostrovului care să fie folosită la monitorizarea în continuare a zonelor umede ale Dunării