1 / 21

MIJLOACE PENTRU MASURAREA MARIMILOR GEOMETRICE

MIJLOACE PENTRU MASURAREA MARIMILOR GEOMETRICE. "Este o m ă sur ă î n toate" (Est modus in rebus). CUM MASUR Ă M PENTRU A APRECIA CORECT D IMENSIUNILE LUCRURILOR CE NE INCONJOARA?. Metode de masurare a lungimilor. Unitatea de masura in SI : metrul (m) Mijloace de masurare :

csilla
Download Presentation

MIJLOACE PENTRU MASURAREA MARIMILOR GEOMETRICE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. MIJLOACE PENTRU MASURAREA MARIMILOR GEOMETRICE

  2. "Este o măsurăîn toate" (Est modus in rebus) CUM MASURĂM PENTRU A APRECIA CORECT DIMENSIUNILE LUCRURILOR CE NE INCONJOARA?

  3. Metode de masurare a lungimilor Unitatea de masura in SI:metrul (m) Mijloace de masurare: 1. masuri de lungime: - cu repere - terminale 2. instrumente pentru masurat si controlat lungimi: - cu rigla si cursor - cu surub micrometric 3. aparate comparatoare

  4. Metru etalon Metrul etalon– prototip internaţional: este o bară executată dintr-un aliaj cu 90%Pt şi 10% Ir, cu secţiunea în formă de “k”, înscrisă într-un pătrat cu latura de 20 mm. La capete are trasate câte trei repere, astfel încât distanţa dintre reperele centrale este de 1 m, la temperatura de 200C. Metrul etalon – prototip naţional: este o riglă confecţionată din acelaşi aliaj ca şi prototipul internaţional, având în plus un reper trasat la 0,5 m; are simbolul 6c şi este păstrat la Institutul Naţional de Metrologie Bucureşti.

  5. Instrumente pentru măsurarea lungimilor

  6. Măsuri cu repere :

  7. Masuri de lungime terminale • sunt utilizate ca marimi etalon • la masurarea si reglarea aparatelor de masurat • Masuri terminale : - cale; - cale plan paralele; - calibre - lerele pentru grosime

  8. Aparate si instrumente pentru masurarea si controlul lungimilor

  9. Şublerul • Este cel mai răspândit mijloc pentru măsurat lungimi şi este format dintr-o riglă cu scară gradată şi un cursor cu vernier. Precizia de măsurare: 0,1 mm; 0,05 mm; 0,02 mm. • Şublerele sunt caracterizate de: limita superioară de măsurare (mm), exactitatea de măsurare, grosimea peste cele două ciocuri, lungimea ciocurilor şi greutatea lor. • Limita superioară de măsurare, L: 150; 200; 300; 500; 800; 1500; 2000 mm.

  10. Partile componente ale sublerului 1 – rigla gradata 2 – surub de fixare 3 – cursor 4 – surub de blocare 5, 6 – ciocuri scurte 7, 8 – ciocuri lungi 9 – vernier 10 – dispozitiv de avans fin 11 – tija

  11. Tipuri de şublere Subler pentru adâncime Subler digital din otel inox, (precizie 0.02 mm) Subler cu ceas comparator Subler cu vernier

  12. Masurarea cu sublerul cu vernier 1. Se prinde piesa de măsurat între ciocul riglei şi cel al cursorului, lungimea care se măsoară fiind egală cu distanţa dintre suprafeţele de măsurare ale ciocurilor. 2. Se citeşte numărul de milimetrii de pe rigla gradată depăşiţi de reperul „0” de pe vernier la care se adaugă o fracţiune calculată în felul următor: se observă a câta diviziune de pe vernier se aliniază cu una de pe riglă şi se înmulţeşte cu precizia de măsurare a şublerului.

  13. Micrometrul • Funcţionează pe baza transformării mişcării de rotaţie a unui şurub micrometric în mişcare de translaţie • Pasul şurubului micrometric este de 0,5 mm, deci la o rotaţie completă a tamburului, deplasarea liniară a tijei este de 0,5 mm. • Au precizie de măsurare mai mare ca şublerele (0,01; 0,002 sau 0,001 mm).

  14. Partile componente si masurarea cu micrometrul: 1 - corp in forma de potcoava 2 – nicovala 3 – tija surubului micrometric 4 – dispozitiv de fixare a tijei 5 – bratul cilindric 6 – tambur 7 – dispozitiv de limitare a apasarii Pe bratul cilindric se deosebesc doua scari gradate: scara milimetrilor numerotata din 5 in 5 mm si scara jumatatilor de mm nenumerotata; scara gradata de pe tambur este un vernier cu ajutorul caruia se citesc sutimile de mm

  15. Calibrele • Măsuri terminale, folosite la controlul dimensiunilor, al formelor şi al poziţiei relative a pieselor. • Sunt mijloace de verificare, deoarece nu măsoară efectiv dimensiunile, ci verifică dacă acestea corespund sau nu prescripţiilor din desenul de execuţie. • Se folosesc la • verificarea valorilor • extreme admisibile.

  16. Aparate comparatoare Sunt aparate cu amplificare, folosite la compararea dimensiunilor liniare ale pieselor măsurate, în raport cu dimensiunea de comparaţie. Clasificare: -comparatoarele cu cadran circular; -comparatoarele cu pârghie; -comparatoarele de interior; -minimetrele, -ortotestele; -pasametrele, -optimetre.

  17. Metode de masurare a unghiurilor Unitatea de masură pentruunghiul plan in SI este radianul Se mai utilizeaza : • gradul sexagesimal si • gradul centesimal

  18. Metode pentru masurarea si controlul unghiurilor • Metode directe (goniometrice), unghiul este determinat direct in grade, minute si secunde folosind: raportoare, microscop universal. • Cu masuri terminale: echere, cale unghiulare, sabloane • Metode indirecte (trigonometrice) folosind: - rigla de sinus - rigla de tangenta

  19. Instrumente pentru masurarea si controlul unghiurilor Goniometru optic Trusă de cale

  20. Masurarea unghiurilor cu raportorul mecanic simplu • La mijlocul muchiei diametrale este marcat centrul “0” al cercului iar la periferia semicercului este trasata o scara gradata de 180 diviziuni, valoarea unei diviziuni fiind de 1 grad. • Pentru masurare se suprapune centrul 0 pe varful unghiului de masurat si muchia diametrala pe una din laturi apoi se citeste valoare unghiului pe scara gradata in dreptul celeilalte laturi.

  21. Bibliografie • A. Ciocirlea – Vasilescu, I. Neagu, M. Constantin – „Tehnici de măsurare în domeniu”, Manual pentru clasa a XI-a Ruta directă/ XII-a Ruta progresiva, Editura CD Press, Bucureşti, 2007 • C.Leonte, C.Jilaveanu, I. Ionescu – „Măsurări Tehnice”, Manual pentru clasa a X-a, Editura LVS Crepuscul, Bucureşti, 2005 • G. Lichiardopol, E. Ciocan, - „Îndrumar pentru laborator tehnologic” clasa a X-a, profil tehnic, Editura Aramis, Bucuresti, 2002 • http://www.didactic.ro/lectii-discipline-tehnice-tehnologii-13-masurarea-marimilor-geometrice-p60908-t0 • http://www.didactic.ro/lectii-discipline-tehnice-tehnologii-13-mijloace-pentru-masurarea-marimilor-geometrice-1-p78199-t0 • Masurarea lungimilor • http://www.referat.ro/referate/Sublerul_si_Micrometrul_8bcd8.html • http://facultate.regielive.ro/proiecte/mecanica/masurarea_lungimilor-29931.html?in=proiecte&s=anod • http://www.legestart.ro/Criteriu-din-2000-%28MzU4NjI-%29.htm • http://www.masurari.ro/masurari/masurari2-1/im12002.html • http://www.masurari.ro/masurari/masurari2-1/im12002.html • http://www.softedu.eu/_cad/indexcad.html

More Related