1 / 71
E N D
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN VASLUI COLEGIUL ECONOMIC „ANGHEL RUGINĂ” VASLUI str. Traian nr. 1, Cod. 730162 VASLUI jud. Vaslui, ROMANIA Tel./Fax: + 40 235 321 481 Email: colegiulanghelrugina@yahoo.com ETALAREA MĂRFURIILOR Clasa: a X-a Anul scolar: 2019-2020 Profilul / Domeniul de pregătire de bază: ECONOMIC, COMERȚ Autor: Pracsiu Tinca Daniela
Cuprins CAPITOLUL 1.NORME ŞI REGULI DE PROTECŢIE ŞI SECURITATEA MUNCII ŞI P.S.I ..3 1.1. CADRUL LEGISLATIV................................................................................................3 1.2. ACTIVITĂŢI DE EVITARE A RISCURILOR PRIVIND IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII ....................................................................................................4 1.3. ECHIPAMENTE DE PROTECŢIE ..............................................................................6 1.4. APLICAȚII PRACTICE/ FIȘE .....................................................................................7 CAPITOLUL AL II-LEA ORGANIZAREA FLUXURILOR DE CIRCULAȚIE ÎN MAGAZIN ................................................................................................................................................. 13 2.1. FLUXUL MARFURILOR ........................................................................................... 13 2.2. FLUXUL PERSONALULUI........................................................................................ 14 2. 3. FLUXUL CUMPĂRĂTORILOR ............................................................................... 14 2.4. ECHIPAMENTUL DE PREZENTARE ȘI DESFACERE A MĂRFURILOR ALIMENTARE ................................................................................................................... 15 2.5. TEHNICI DE PROMOVARE A MARFURILOR IN INTERIORUL MAGAZINULUI ................................................................................................................. 15 CAPITOLUL AL III-LEA ETALAREA MARFURILOR ......................................................... 17 3.1.Etalarea mărfurilor în vitrine ....................................................................................... 17 3. 2. Etalarea mărfurilor în magazine ................................................................................ 17 3.3. PROCESUL TEHNOLOGIC DIN CADRUL UNUI DEPOZIT ................................ 18 3.4. ETICHETAREA ALIMENTELOR ............................................................................ 19 3.5.AMPLASAREA PRODUSELOR PE RAFTURI ......................................................... 19 3.6.TEHNICI DE ETALARE A DIVERSELOR GRUPE DE MARFURI ....................... 23 3.7. GRUPE DE PRODUSE ALIMENTARE ȘI NEALIMENTARE ............................... 29 APLICATII PRACTICE ........................................................................................................... 61 Bibliografie ............................................................................................................................... 71
CAPITOLUL 1.NORME ŞI REGULI DE PROTECŢIE ŞI SECURITATEA MUNCII ŞI P.S.I 1.1. CADRUL LEGISLATIV Cadrul legislativ privind igiena şi securitatea muncii: Codul muncii – Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 Legea nr. 319 / 2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 646 din 26 iulie 2006 Hotărârea de Guvern 1425/ 2006- Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncănr. 319/ 2006 Hotărârea de Guvern nr. 1146 / 2006 cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă Legea nr. 307/ 2006 privind apărarea împotriva incendiilor. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195 din 22 decembrie 2005privind protecţia mediului. Munca lucrătorilor este protejată prin legi şi acte normative care au ca scop asigurarea celor mai bune condiţii de muncă, prevenirea accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale Sarcinile agentului economic: I. Instruirea personalului (a)Instructajul introductiv general Trebuie prezentate: - riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii; - legislaţia de protecţie a muncii în vigoare; - consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de protecţie a muncii. (b) Instructajul la locul de muncă - prezintă riscurile şi măsurile de prevenire specifice locului de muncă. ►Include în mod obligatoriu demonstraţii practice ►Se consemnează în fişa de instruire individuală (c) Instructajul periodic –se face întregului personal pe baza unei tematici ce cuprinde obligatoriu demonstraţii practice, are drept scop aprofundarea normelor de protecţia muncii. II. Utilizarea echipamentului de lucru şi protecţie Angajatoriiau următoarele obligaţii: a) să asigure echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea si sănătatea lucrătorilor; b) să asigure echipamente individuale de protecţie; c) să acorde obligatoriu echipament individual de protecţie nou, în cazul degradării sau al pierderii calităţilor de protecţie.”
Echipamentele individuale de protecţie (EIP) trebuie să fie etichetate cu marcajul CE de către producător (H.G. nr. 115/2004). Dacă se anticipează accidentări sau vătămări ale sănătăţii lucrătorilor, angajatorul trebuie să furnizeze EIP pentru: - protecţia capului - protecţia picioarelor, - protecţia ochilor şia feţei, - măşti respiratorii, - protecţia corpului. Angajatorul trebuie să instruiască lucrătorii cum să lucreze în condiţii de securitate cu mănuşile de protecţie. Încălţămintea de protecţie trebuie să fie uşoară şi trebuie să se poată da uşor şi repedejos; în funcţie de cerinţe, tălpile trebuie să fie protejate împotriva uzurii, a alunecărilor şi să fie antistatice. Angajatorul trebuie să asigure protecţia ochilor şi a feţei lucrătorilor dacă există riscul vătămării ochilor şi a feţei; Lucrătorii expuşi la gaze, vapori sau materii în concentraţii ce reprezintă un pericol pentru sănătate trebuie să primească protecţie adecvată a respiraţiei. III. Existenţa trusei de prim ajutor şi a materialelor igienico sanitare O trusă medicală trebuie să aibă în dotare următoarele: vată hemostatică, leucoplast, garou, bandaj, unguent contra arsurilor, substanţe dezinfectante, etc. Atenţie !Instruirea elevilor se va efectua atât la şcoală cât şi la agentul economic. 1.2. ACTIVITĂŢI DE EVITARE A RISCURILOR PRIVINDIGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII Problema prevenirii accidentelor şi bolilor profesionale se reduce la depistarea şi eliminarea sau anihilarea acţiunii acestora. Factorii de risc proprii executantului: deficienţe ale capacităţii de muncă; acţiuni greşite, omisiuni (ex. neutilizarea mijloacelor de protecţie). Factorii de risc proprii sarcinii de lucru pot rezulta din: conţinutul necorespunzător al sarcinii de muncă în raport cu cerinţele de securitate: operaţii, reguli, procedee de lucru greşite, cunoaşterea insuficientă a metodelor de lucru; sarcină sub/supradimensionată în raport cu capacitatea executantului. proprii executantului proprii echipamentelor de muncă proprii sarcinii de muncă FACTORII DE RISC proprii mediului de muncă
Factorii de risc proprii mediului de muncă: prezenţa unor gaze toxice în atmosfera mediului de lucru; zgomot excesiv, temperatură foarte ridicată; prezenţa unor spori sau viruşi în atmosfera mediului de lucru; factori de risc de suprasolicitare psiho- fiziologică a executantului. Factorii de risc proprii mijloacelor de producţiecare pot fi: factori derisc mecanic, termic, electric; factori de risc chimic (acizi, substanţe toxice, substanţe inflamabile, substanţe explozive); factori de risc biologic(microorganisme, plante periculoase, etc.). Rezolvarea situaţiilor provocate de accidente: oprirea echipamentului de muncă şi/sau activităţii; evacuarea personalului din zona periculoasă; anunţarea serviciilor specializate; anunţarea conducătorilor ierarhici; eliminarea cauzelor care au dus la apariţia pericolului. Prevenirea incendiilor şi exploziilor Conform normelor interne si internaţionale, incendiile sunt clasificate in clasele A, B, C, Dşi instalaţii electrice. Clasa A: materiale combustibile solide (lemn, hârtie, haine,gunoi, plastic, etc.) Clasa B: lichide inflamabile (benzină, petrol, gaz, vopsele, etc.) Clasa C: gaze inflamabile (gaz metan, propan, butan, hidrogen, etc.) Clasa D: metale inflamabile (potasiu, sodiu, aluminiu, magneziu, etc.) Clasa E: incendii ale echipamentelor electrice aflate sub tensiune. Măsurile organizatorice de prevenire a incendiilor: respectarea normelor şi prescripţiilor de prevenire a incendiilor, interzicerea folosirii flăcării deschise şi a fumatului în mediile periculoase; stabilirea unor sarcini precise privind prevenirea şi combaterea incendiilor şi asigurarea prelucrării şi a afişării lor; prevederea unor aparate de deconectare automată în caz de avarie; asigurarea unei bune evacuări a oamenilor şi a bunurilor din clădire în caz de incendiu; instalarea de scări de incendiu, guri de apă, cu utilajul necesar (furtun cu lance, pompe etc.) marcarea zonelor periculoase, a mediilor explozive, a căilor de evacuare din clădiri; Principalele mijloace de intervenţie în caz de incendiu sunt stingătoarele (anexa 4)
1.3. ECHIPAMENTE DE PROTECŢIE Protecţie mâini Mănuşi anticalorice Mănuşi antitermice Mănuşi Mănuşi de protecţie din bumbac Mănuşi electroizolante Mănuşi antichimice Echipamente de protecţie–ÎNCĂLŢĂMINTE Încălţăminte albă Pantof alb Bocanc de protecţie Echipamente de lucru antiderapantă Bocanc din piele cu talpă Cizme industrie alimentară Bocanc protecţie cu bombeu metalic
Costum salopetă standard Costum salopetă cu pieptar Costum salopetă termorezistentă Impermeabile Îmbrăcăminte reflectorizantă Halat de protecţie alb 1.4. APLICAȚII PRACTICE/ FIȘE I. Aplicarea Legii nr. 319/ 2006 în unităţile economice Completaţi în tabelul de mai jos etapele aplicării Legii nr. 319/ 2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă, în funcţie de situaţiile concrete întâlnite la locul de muncă. Instrucţiuni pentru practicant: Înainte de a completa tabelul asiguraţi-vă că dispuneţi de documentaţia necesară rezolvării sarcinilor; Rezolvaţi toate sarcinile din fişa de lucru. Nr.c rt. 1. Precizează obiectul de activitate al legii. 2. Specifică articolele cu referire directă la obligaţiile angajatorilor în vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă. 3. Supraveghează modul în care sunt respectate, pe parcursul desfăşurării activităţii, a dispoziţiilor legale din articolele specificate. 4. Identifică deficienţele (contravenţiile) în Etapele aplicării Legii nr. 319/ 2006 Observaţii cu privire la modul în care este aplicată legea 319/ 2006la locul de muncă
respectarea legii la locul de muncă. Propune măsuri pentru prevenirea cauzelor care au generat încălcări ale dispoziţiilor legale din articolele specificate. Precizează sancţiuni care pot fi aplicate conform Legii nr 319/ 2006 pentru contravenţiile constatate. 5. 6. II. Monitorizarea modului de aplicare a normelor de igienă şi securitatea muncii 1. Supuneţi atenţiei una din activităţile executate în magazinul/ depozitul agentului economic în care desfăşuraţi stagiul de practică*. Observaţi cu atenţie modul de aplicare a normelor de igienă şi securitatea muncii. 2.După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos. Activităţile supravegheate Concluzii Observarea şi verificarea echipamentelor de protecţie Observarea şi verificarea truselor sanitare Observarea şi verificarea parametrilor de lucru Observarea şi verificarea sistemelor de siguranţă şi a posturilor de prevenire a incendiilor *Atenţie: Activităţile în cadrul cărora se poate efectua observarea: recepţia mărfurilor; manipularea, depozitarea, desfacerea mărfurilor alimentare şi nealimentare. Observaţii ale profesorului de specialitate/ maistrului sau tutorelui de practică: ________ ______________________________________________________________________ ______________________________________________________________________ Recomandări
III. Apărarea împotriva incendiilor 1.Parcurgeţi instrucţiunile de comportament în caz de incendiu, detaliaţi pentru fiecare etapă măsurile de acţiune. 1.Anunţaţi incendiul Telefon : ________________ _________________________ _________________________ 2.Evacuarea în siguranţă Salvaţi persoanele aflate în pericol: __________________________ __________________________ __________________________ Folosiţi stingătorul: ________________________ ________________________ 3. Stingeţi incendiul Obs. Este foarte important să cunoaşteţi unde se găsesc stingătoarele, cum se utilizează acestea, ce tip de stingător este propriu fiecărui tip de incendiu şi ce tip de tactică trebuie utilizată. 2.a.Analizaţi indicatoarele de avertizare de mai josşi prezentaţi semnificaţia fiecăruia. b.Identificaţi indicatoarele de la locul de practică şi respectaţi-le. ................ ............... Observaţii ale profesorului de specialitate/ maistrului sau tutorelui de practică: ________ ______________________________________________________________________ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ IV Studiu de caz nr.1 1. Din analiza accidentelor de muncă înregistrate pe primul sem. al anului 2008, printre cele mai expuse meserii se numără şi lucrătorii comerciali şi manipulanţii mărfuri. Pe lângă obligaţiile angajatorului, fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruire sa, instrucţiunile primite din partea angajatorului. Scrieţi în casetele de mai jos cum trebuie să acţionaţila locul de muncă pentru prevenirea accidentelor?
4. _______________________ _______________________ _________________ 1.Să comunicaţi imediat angajatorului orice situaţie de muncă pe care o consideraţi un pericol pentru securitatea lucrătorilor 2. __________________________ ____________________________ ___________________ 5. _______________________ _________________________ ___________________ 2. Viaţa unei persoane accidentate depinde de momentul acordării primului ajutor şi priceperea celui care intervine primul la locul accidentului. Urmărind etapele din figura de mai jos realizaţi bandajarea braţului (unui coleg): 3. __________________________ ____________________________ _____________________ 6. _______________________ _________________________ ___________________ Obs.Când nu sunteţi pregătit pentru acordarea măsurilor de prim ajutor şi vă aflaţi la locul accidentului, nu încercaţi să interveniţi cu orice preţ, aceasta constituie o gravă eroare. Observaţii ale profesorului de specialitate/ maistrului sau tutoreluide practică: ________ V. Test de evaluare 1.Realizaţi corelaţiile dintre factorii de risc prezentaţi în coloana Aşi bolile profesionale care pot fi provocate de aceştia, prezentate în coloana B: A.Factorii de risc 1. umiditate 2. rozătoare 3. acţiunea prelungită a zgomotului intens 4. contact prelungit cu substanţe chimice iritante (lacuri, solvenţi, etc.) 5. mişcări numeroase şi frecvent repetate 6. substanţe toxice iritante şi pulberi iritante 2. a.Enumeraţi activităţile desfăşurate pe parcursul unei zile de practică în unitate. b.Identificaţi factorii de risc corespunzători activităţilor desfăşurate la locul de muncă. B. Bolile profesionale a. boli parazitare b. reumatism c. conjunctivite d. nevroze de coordonare e. dermite acute şi cronice, ulceraţii f. hipoacuzie şi surditate de percepţie.
Atenţie: Nu realizaţi nici o sarcină de muncă decât după ce aţi fost instruiţi în mod corespunzător. TIPUL ACTIVITĂŢII Ex. Manipulare mărfuri - - - PERICOLE - RISCURI transportul obiectelor grele poziţie ortostatică îndelungată manipularea manuală, în lipsa asigurării dispozitivelor de ridicat ....................................... ....................................... ....................................... ....................................... Observaţii ale profesorului de specialitate/ maistrului sau tutorelui de practică: ________ ______________________________________________________________________ VI. Miniproiectul Măsuri de protecţie a mediului Realizaţi un miniproiect cu tema: „Măsuri de protecţie a mediului”, organizaţi în echipe formate din 2- 3 elevi. Pentru realizarea cerinţei formulate aveţi de îndeplinit următoarele sarcini de lucru: ♦Identificaţi sursele de poluare de la locul de muncă şi din vecinătatea acestuia; ♦ Stabiliţi mijloacele pentru îndepărtarea surselor de poluare şi a efectelor; ♦Evaluaţi activitatea echipelor privind protecţia mediului; ♦Pe baza următoarei fişe autoevaluaţi-va miniproiectul şi munca desfăşurată pentru realizarea acestuia. Fişă de autoevaluare a proiectului Organizarea propriei învăţări Am identificat scopurile; Mi-am definit sarcinile de lucru; Documentarea practică Am efectuat investigaţii pentru realizarea proiectului; Am analizat situaţia reală la locul de muncă; Am solicitat clarificări din partea maistrului instructor/ tutorelui de practică; Am determinat realizarea eficientă a proiectului în echipă Am sugerat măsuri optime pentru protejarea mediului; M-am oferit voluntar când trebuia îndeplinită o sarcină;
Încurajarea spiritului de echipă Am încurajat manifestarea originalităţii, opiniei personale; Mi-am susţinut punctele de vedere şi opiniile într-un mod personal; Rezolvarea problemelor Am căutat soluţii alternative; Am ajutat echipa să ia decizii corecte. Observaţii ale profesorului de specialitate/ maistrului sau tutorelui de practică: ________ ______________________________________________________________________ VII. FIȘA DE LUCRU UTILAJE SPECIFICE UNITĂȚILOR DE VÂNZARE CU AMĂNUNTUL Completați tabelul de mai jos: Denumire utilaj Fotografii UTILAJELE SPECIFICE SECTORULUI ALIMENTAR vitrine frigorifice (congelator, frigider) masini pentru taiat, tocat (feliator, cutite) masini de cantarit (cantar electronic, balanta) masini de ambalat /marcatoare pentru preturi masini de marcat UTILAJ FIX SAU STATIONAR gondole rafturi polițe UTILAJ SUPLIMENTAR cărucior coșuri Caracteristici Preț
CAPITOLUL AL II-LEA ORGANIZAREA FLUXURILOR DE CIRCULAȚIE ÎN MAGAZIN 2.1. FLUXUL MARFURILOR Procesul tehnologic al unui magazin este considerat un sistem de activităţi principale şi secundare desfăşurate simultan sau succesiv. Procesele principale se desfăşoară în sala de vânzare şi sunt reprezentate de toate activităţile care contribuie în mod direct la desfacerea mărfurilor. Procesele secundare se desfăşoară în spaţiile auxiliare ale magazinului şi sunt reprezentate de activităţi conexe, de susţinere, facilitare a celor din prima categorie. PROCESELE SECUNDARE sunt: a. Recepţia mărfurilor: - preluare de la furnizori; - dezambalarea; - verificarea documentelor însoţitoare, - identificarea mărfurilor; - controlul cantitativ (numărare, cântărire) şi calitativ (integral sau prin sondaj); b. Depozitarea mărfurilor: - aşezare în rafturi, pe palete, în stive; - conservare (păstrare) - manipulare şi transport; c. Pregătirea mărfurilor pentru vânzare: - sortare; - porţionare; - prelucrare; - cântărire; - preambalare şi ambalare; - marcarea preţului; - ştergere de praf; - montare şi alte operaţii care asigură utilitatea produsului - transportul mărfurilor în sala de vînzare; PROCESELE PRINCIPALE sunt: a. Prezentarea şi vânzarea mărfurilor: - repartizarea sortimentului în sala de vânzare; - expunerea mărfurilor pe mobilier; - marcarea preţurilor la locul de amplasare pe mobilier; - oferirea de consultanţă; - demonstraţii practice la locul de vânzare; - (uneori) întocmirea, ataşarea bonurilor de plată; b. Încasarea şi eliberarea mărfurilor:
- (uneori) transportul mărfurilor spre casă; - înregistrarea preţurilor; - calcularea sumei de plată; - primirea contravalorii mărfurilor; - (uneori) ambalarea şi eliberarea mărfurilor; c. Circulaţia ambalajelor goale: - (uneori) preluarea ambalajelor de la clienţi; - restituirea sumei de garanție; - gruparea pe tipuri de ambalaje (cutii, cartoane, recipienți, etc); - transportul ambalajelor. Elementele generale ale tehnologiei comerciale se se adaptează la specificul fiecărui tip de magazin. 2.2. FLUXUL PERSONALULUI Fluxul personalului este organizat separat de fluxul cumpărătorilor, în cazul magazinelor mari sau moderne, dar se suprapune cu fluxul mărfurilor, accesul personalului se realizează printr-un punct controlat iar circulația personalului spre grupurile sanitare se face pe un circuit secundar. 2. 3. FLUXUL CUMPĂRĂTORILOR Fluxul cumpărătorilorcuprinde căile de circulaţie ale acestora de la intrarea în magazin către locurile de vânzare a mărfurilor şi de la acestea la ieşire. Întrucât este elementul principal de funcţionalitate a magazinului trebuie să permită accesul comod al cumpărătorilor (intrarea în magazin, alegerea mărfurilor, achitarea, ridicarea lor şi ieşirea din magazin) continuu, fără fragmentări artificiale sau forţate, fără să stânjenească posibilitatea obţinerii unei viziuni de ansamblu asupra întregului sortiment de mărfuri expus în sala de vânzare. Realizarea culoarelor de circulaţie a cumpărătorilor poate fi considerată optimă în condiţiile în care se respectă un paralelism cu sursele de iluminare în aşa fel încât sursele de lumină să fie stabilite deasupra culoarelor de trecere, stabilind astfel o marcare indirectă a fluxului şi o iluminare uniformă a mărfurilor. Spaţiile destinate circulaţiei în marile magazine vor fi realizate fără încrucişări şi cu posibilităţi de evacuare rapidă a cumpărătorilor şi personalului în caz de necesitate. Necesitatea deplasării pe verticală în marile unităţi comerciale este considerată de cumpărători ca o dificultate, deoarece scările rulante şi lifturile nu rezolvă în totalitate fluxul acestora care are un caracter şi o intensitate neuniformă între etaje. Scările rulante sunt cele mai indicate pentru transportul cumpărătorilor pe verticală. Ele se montează perechi şi în sens invers şi permit un flux curent al clienţilor. Încă de pe scara rulantă cumpărătorul poate avea o privire asupra sălii de vânzare. Factorii care determină fluxurile clienţilor: -forma de vânzare practicată; -mărimea şi forma suprafeţei de vânzare;
-mărimea şi localizarea căilor de circulaţie; -particularităţile constructive ale magazinului (dispunerea punctelor fixe - intrări, ieşiri, scări rulante, lifturi); -dispunerea spaţială a mobilierului comercial în sala de vânzare. 2.4. ECHIPAMENTUL DE PREZENTARE ȘI DESFACERE A MĂRFURILOR ALIMENTARE Echipamentul comercial indeplineste un rol important in activitatea unui magazin contribuind la folosirea optima a suprafetei de vanzare la etalarea unei cantitati cat mai mari de marfuri si la crearea unor conditii mai favorabile de munca pentru vanzatori. Echipamentul comercial al magazinelor cuprinde alaturi de mobilierul de expunere a marfurilor, o gama larga de utilaje si materiale indispensabile in procesul prezentarii si desfacerii marfurilor. Din categorioa utilajelor fac parte urmatoarele: a. utilajele de baza ale salii de vanzare: - utilaje pentru calcul - aparate pentru incercat si verificat articole electrocasnice - generatoare (cablu pentru televizoare) - aparate de masura - pupitre pentru auditii muzicale b. utilajele suplimentare ale salii de vanzare: - dispozitivele - aparate si masini pentru calcat - aparate de fasonat, festonat, cusut, brodat, pentru articolele de tesaturi c. utilajele specifice sectorului alimentar: - vitrine frigorifice (congelator, frigider) - masini pentru taiat, tocat (feliator, cutite) - masini de cantarit (cantar electronic, balanta) - masini de ambalat (marcatoare pentru preturi) - masini de marcat (casele de marcat fac parte din utilajele de baza ale salii de vanzare avand un rol foarte important in toate punctele de vanzare, mai ales, in supermarket-uri. d. utilaj fix sau stationar: - rafturi - gondole - carlige - polite e. utilaj suplimentar: - caruciare - cosuri 2.5. TEHNICI DE PROMOVARE A MARFURILOR IN INTERIORUL MAGAZINULUI 1. Promovarea prin marcă. Pune pe primul plan reformatia si argumentatia. Ea urmareste valorificarea reputatiei unei
intreprinderi sau marci de renume. La locul de vanzare se va organiza un stand separat cu buna iluminare pentru a scoate in evidenta produsele respective, mobilier special si suporti de prezentare. Obligatoriu va fi prezentata emblema. Se mai amplaseaza un panou cu text explicativ asupra caracteristicilor produselor. 2. Promovarea prin ambalaj. Ambalajul modern nu are doar rol de protectie ci si de comunicare intre produs si client. Va informa cat mai complet clientul asupra produsului respectiv. Rolul reformativ va creste in comparatie cu publicitatea asupra produsului respectiv. Cu cat este mai estetic cu atat va atrage atentia si va favoriza luarea deciziei de cumparare a clientilor. Joaca rolul de vanzator mut in autoservire. 3. Promovarea prin etichetare. Eticheta constituie un element de informare si de mare randament estetic si comercial. Se caracterizeaza prin: forma dreptunghiulara, de obicei, text scurt, concis, inteligent redactat, scris corect si usor vizibil, material folosit: carton. 4. Promavare prin expozitii de marfuri in interiorul magazinului. Expozitiile sunt manifestari ocazionale ce au drept scop informarea publicului cumparator asupra progreselor realizate in domeniul bunurilor si serviciilor. Prezinta mai multe produse dintr-o grupa de marfuri inrudite. Sunt organizate intr-un loc distinct cu mobilier adecvat grupei si cu un bogat sortiment de articole si cu material informativ interesant. Organizarea unei expozitii va tine cont de: sortimentul produselor, amplasarea de panouri informative, etichetarea fiecarui produs, etalarea se va face sugestiv, delimitarea spatiului necesar, realizarea unui cadru estetic. 5. Promovarea prin demonstratii practice. Este cea mai eficienta forma de publicitate la locul de vanzare. Se practica mai ales la marfurile electrocasnice si elecronice.
CAPITOLUL AL III-LEA ETALAREA MARFURILOR Definţie: Etalarea mărfurilor reprezintă o componentă de bază a tehnologiei comerciale. Rolul etalării mărfurilor: Pune în valoare articolul realizând o legătură între mass-media şi locul de vânzare a articolului; Poate modifica dorinţa de cumpărare a unui client; Furnizează anumite informaţii inedite despre utilizarea produsului. Scopul etalării: atenţionarea clientului; atragerea şi oprirea clientului; naşterea cererii de impuls; materializarea impulsului. 3.1.Etalarea mărfurilor în vitrine Pentru a realiza o etalare esenţială se pot combina diverse elemente pentru obţinerea de efecte cât mai placute, cum ar fi: Culoarea - culorile calde “vin” în faţă - culorile reci “se duc” în spate. Decorul –prin modul de prezentare a produselor etalate, are un rol activ. 3. 2. Etalarea mărfurilor în magazine Etalarea mărfurilor în magazine se caracterrizează prin: evidenţieze caracteristicile; peciale pentru demonstraţii ( aparate electrocasnice şi electronice); marfurile cu circulatie rapida vor fi expuse aproape de magazia de mana, dar si langa marfurile cu circulatie mai lenta, pentru a fi in atentia clientilor. in colturile magazinului pot fi expuse marfuri de cerere zilnica. pe capetelede gandole sau standere se vor prezenta socitatie amplasarea si expunerea marfurilor in raport cu ata – zisul complex de condum: - dupa varsta si sex ( totul pentru tineret, totul pentru sugari, etc) - dupa modul de viata (totul pentru menaj) - dupa evenimente Exemplu: Articole cosmetice : - se etaleaza în cadrul raionului, printr-o etalare directă, vizibilă pentru cumpărător, cu posibilitatea citirii unor indicaţii de utilizare; - se expun:
1.pe tipuri de produse: de igienă cosmetice de parfumerie 2.pe activităţi complexe, referitoare la o anumită parte a corpului: toate produsele pentru fardare, toate produsele pentru îngrijirea mâinilor şi unghiilor;pe mărci de produse şi fabrici producătoare; expunerea se realizează în fucţie de modul de prezentare şi ambalare a produselor, cu o grupare după criterii coloristice sau după asocierea lor în folosire, asigurându-se o etalare pe verticală, pentru a sesiza mai uşor sortimentele; în cadrul raionului se folosesc indicatoare de sortimente cu texte şi simboluri grafice; pentru expunerea produselor cosmetice cu o gamă sortimentală deosebit de bogată: o rujuri o vopsele de păr o lacuri fixative, se va folosi un mobilier comercial sub formă de panou, asigurându-se expunerea întregului sortiment coloristic, uşurând cumpărătorului alegerea; exemplare dezambalate, aşezate în parte frontală a mobilierului. 3.3. PROCESUL TEHNOLOGIC DIN CADRUL UNUI DEPOZIT Din perspectiva functiilor mai sus prezentate procesul tehnologic în cadrul unui depozit prezinta urmatoarele trasaturi: - este un proces de productie care a fost transferat în sfera comertului; - se caracterizeaza printr-un grad înalt de concentrare care asigura posibilitati pentru rationalizarea operatiilor (mecanizare si eventual automatizarea activitatilor); - presupune dotarea locurilor de munca cu echipament tehnic adecvat ceeace realizeaza apropierea de unele procese industriale (ambalare, sortare, instalatii de frig). Activitatea dintr-un depozit implica efectuarea urmatoarelor operatiuni : descarcarea mijloacelor de transport care se realizeaza mecanizat în cazurile în care furnizorii livreaza marfurile paletizate; daca marfurile nu sînt livrate în sistem paletizat ele vor fi asezate pe paleta în timpul descarcarii manuale a mijloacelor de transport; transportul marfurilor paletizate de pe rampa de descarcare în compartimentul de receptie, unde este efectuata receptia cantitativa si calitativa a marfurilor ; transportul marfurilor paletizate din compartimentul de receptie în cel de depozitare; depozitarea în locurile destinate este determinata în functie de o serie de factori : marimea si tipul de constructie al cladirii, sensul fluxurilor de circulatie, proprietatile fizico- chimice ale marfurilor depozitate (ce necesita în final respectarea anumitor conditii de pastrare, frecventa comenzilor, viteza de circulatie etc.); formarea comenzilor în baza notelor transmise de beneficiarii depozitului, operatiune ce se realizeaza prin colectarea sortimentelor în cantitatile solicitate de la locurile de depozitare - pastrare ; transportul comenzilor executate în compartimentul expeditie ;
centralizarea pe rute de transport a comenzilor lansate de mai multe magazine ; transportul partizilor de marfuri la rampa de expeditie ; încarcarea partizilor de marfuri în mijloacele de transport auto. În vederea reducerii intervalului de timp de la trimiterea notelor de comenzi si primirea marfurilor la unitatile comerciale se va organiza astfel activitatea de primire a comenzilor si realizarea partizilor de marfuri încît sa se elimine drumurile nerationale, manipularile inutile,formalitatile greoaie etc. Prin urmare, tehnologia în depozite se subîmparte în principal pe urmatoarele grupe de operatiuni : - primirea, receptionarea si sortarea marfurilor ; - manipularea interioara a produselor ; - depozitarea si pastrarea lor ; - formarea loturilor de marfuri comandate de beneficiari; - executarea livrarilor (expedierea marfurilor la beneficiari). 3.4. ETICHETAREA ALIMENTELOR Etichetele alimentelor trebuie să cuprindă în mod obligatoriu: a) denumirea sub care este vândut alimentul; b) lista cuprinzând ingredientele; c) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente, conform art. 8; d) cantitatea netă pentru alimentele preambalate; e) data durabilităţii minimale sau, în cazul alimentelor care din punct de vedere microbiologic au un grad înalt de perisabilitate, data limită de consum; f) condiţiile de depozitare sau de folosire, atunci când acestea necesită indicaţii speciale; g) denumirea sau denumirea comercială şi sediul producătorului sau ale ambalatorului sau ale distribuitorului înregistrat în Uniunea Europeană; în cazul produselor provenite din ţări din afara Uniunii Europene se înscriu denumirea şi sediul importatorului sau ale distribuitorului înregistrat în România. h) locul de origine sau de provenienţă a alimentului, dacă omiterea acestuia ar fi de natură să creeze confuzii în gândirea consumatorilor cu privire la originea sau provenienţa reală a alimentului; i) instrucţiuni de utilizare, atunci când lipsa acestora poate determina o utilizare necorespunzătoare a alimentelor; j) concentraţia alcoolică pentru băuturile la care aceasta este mai mare de 1,2% în volum; k) o menţiune care să permită identificarea lotului; l) menţiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse. 3.5.AMPLASAREA PRODUSELOR PE RAFTURI Diferitele poliţe (nivele) ale mobilierului comercial nu au aceeaşi ”valoare" comercială. Din acest punct de vedere se cunosc trei niveluri principale: nivelul la sol (1); nivelul din dreptul mâinilor (2); nivelul în direcţia naturală a privirii (3).
Nivelul (3) este cel mai „rentabil", nivelul (2) are o rentabilitate medie, iar nivelul (1) are potenţialul de vânzare cel mai slab. Ţinând cont de acest aspect se recomandă ca înălţimeamedie să fie de 180-200 cm, nivel peste care percepţia nu mai este posibilă. Doar rafturile sprijinite de pereţii laterali ai magazinului(gondole murale) pot depăşi 2 m. - aranjarea pe gondole va ţine cont de masa şi volumul produselor, calculându-se un grad optim de încărcare a mobilierului; - articolele mari să fie amplasate în locuri care să nu stînjenească circulaţia în unitate, la eliberarea lor; - amplasarea articolelor mici (piper, ceai, ţigări, ciocolată, cafea, bomboane, gumă de mestecat, etc.) în apropierea caselor pentru a fi sub supraveghere; - articolele mărunte vor fi prezentate in cutii speciale sau folosind utilaje care permit etalarea în vrac ; - capetele de gondolă sunt utilizateîntotdeauna pentru promovareaanumitor produse deci nu pot fi priviteca o continuare a raionului respectiv. Se recomandă schimbarea lor la 10-15 zile pentru a le conserva impactul promoţional. Dacă organizarea interioară a unui magazin nu se poate schimba la intervale atât de reduse, capetele de gondolă au această capacitate deoarece ele sunt mijloace care pot sublinia reînnoirea, varietatea, ambianţa comercială. - produsele aparţinând mai multor categorii vor fi prezentate începând cu clasa de lux, cea mai scumpă. Aceasta trebuie vazută mereu prima şi considerată etalon;în comparaţie cu preţurile mari pentru produsele de lux preţurile celorlalte produse vor părea accesibile; - în sectorul alimentar etalarea mărfurilor trebuie să dea impre sia abundenţei. Acestea vor fi grupate pe familii astfel încât să fie cât mai vizibile pentru cumpărători şi vor fi amplasate în ordinea în care este obişnuit cumpărătorul să le aleagă - atribuirea unui loc stabil mărfurilor pentru a se asigura o uşoară orientare a cumpărătorilor, evitîndu-se schimbările zilnice ale locului ceeace poate crea dezorientare şi confuzie;
- produsele noi cât şi mai puţin cunoscute se recomandă să fie pre zentate pe câte o gondolă separată (denumită gondola noutăţilor) iar cele la care se urmăreşte să se atragă atenţia cumpărătorilor se aşează pe rafturi şi gondole la înălţimea de 1,20 —1,60 m de la pardoseală. - mărfurile se expun pe gondole şi rafturi fără a se crea o anumită formă geometrică a expoziţiei (piramidă, paralelipiped etc.) pentru a nu crea reţinere din partea cumpărătorilor în alegerea produselor. De asemenea un raft nu va fi niciodată perfect aranjat aceasta pentru că se poate transmite ideea că produsul respectiv nu se vinde sau clienţii pot încerca un sentiment de jenă în a strica ordinea impecabilă a aranjării; - prezentarea unui articol (de exemplu, diferite modele de fuste) care necesită mai mulţi purtători de mărfuri va avea linearul de expunere dispus pe ambele laturi ale unui culoar de circulaţie, formându-se o aşa-numită”stradă sortimentală" care, într-o anumită măsură, are o atracţie comercială similară cuaceea a unui mic ”boutique" specializat; - articolele de sezonşi aşa-numitele mărfuri ”de efect" vor fi oferite pe suporţi specialiinstalaţi în zone cu un trafic intens al clienţilor. - se va asigura o prezentare estetică a mărfurilor. În concluzie, aceste reguli generale trebuie să fie luate în considerare şi să fie adaptate fiecărui caz particular pe care-l constituie un magazin, ţinând seama de comportamentul de cumpărare a clientului şi de structura asortimentului comercializat Pentru utilizarea intensivă a suprafeţelor de vânzarese va folosi întreaga capacitate de expunere a rafturilor şi gondolelorpracticându-se după cazsistemul prezentării orizontale şi verticale. Prezentarea orizontalăa mărfurilor constă în a atribuirea unei familii de produse un nivel întreg (o poliţă) de expunere a mobilierului. ARTICOL 1 ARTICOL 2 ARTICOL 3 ARTICOL 4 ARTICOL 5 Avantajele prezentării orizontale: - evită dispersarea atenţiei clienţilor între diferite nivele ale gondolei; - se poate folosi valoarea de prezentare a diferitelor nivele, localizând la nivelul ochilor şi mâinilor produsele cele mai rentabile, iar la nivelele inferioare produsele de apel (cerere curentă), cu preţuri scăzute pe care clienţii le caută şi pentru care vor face efortul de a se apleca. In prezentarea orizontală produsele care se găsesc la nivelul solului sunt defavorizate, de aceea se recomandă să fie schimbată adesea dispunerea produselor. - facilitează observarea, mişcarea capului fiind naturală şi facilă, de la dreapta la stânga şi invers, de sus în jos;
- raionul va fi format dintr-o suită de mici "boutique-uri" perfect delimitate, ceea ce dă impresia de claritate şi de precizie în alegere. - se poate realiza clasarea articolelor în ordinea crescătoare apreţurilor de vânzare în raport cu sensul circulaţiei clienţilor; clienţii iau cunoştinţă dintr-o singură privire de întreaga familie de produse şi pot să efectueze fără dificultate comparaţiiîntre mărci, în funcţie de preţuri. Prezentarea verticalăconstă în dispunerea unei familii de articole sau a unui singur produs pe toate nivelurile gondolei. ARTICOL 1 ARTICOL 2 ARTICOL 3 ARTICOL 4 ARTICOL 1 ARTICOL 2 ARTICOL 3 ARTICOL 4 ARTICOL 1 ARTICOL 2 ARTICOL 3 ARTICOL 4 Prezentarea verticală este preferabilă celei orizontaledin următoarele raţiuni: -frânează deplasarea clienţilor, căci aceştia suntobligaţi să parcurgă cu ochii toatăînălţimea mobilierului de vânzare pentru a descoperi produsul căutat. Datorită acestui fapt, anumite produse, a căror cumpărătură nu era prevăzută, sunt reperate,favorizându-se, astfel, cumpărăturile de impuls; -permite prezentarea produselor din aceeaşi familie ţinând seama de gradul lor de rentabilitate; de exemplu, se amplasează la nivelul ochilor articolele cu o vânzarerelativ lentă, în timp ce pe poliţele inferioare se vor plasa produsele de apel, pe care clienţii le caută. -permite unui produs să fie prezent la fiecare nivel ele vânzare: clientul percepe produsul la nivelul ochilor şi îl cumpără de la nivelul mâinii sale; -amenajarea verticală dă impresia de ordine şi de luminozitate; - permite o mai mare rapiditate în perceperea articolelor în linear. Prezentarea mixtăeste o combinaţie între prezentarea verticală şi orizontală având drept scop ameliorarea rentabilităţii nivelelor extreme ale gondolelor. Prezentarea în fereastră constă în înconjurareaunui produs nou pentru care se urmăreşte stimularea vânzărilor de către un altul, bine cunoscut publicului, încercându-se să se creeze o suprafaţă de atracţie vizuală globală Prezentarea în panouconstă în segmentareasuprafeţei de prezentare prin diferenţierea volumelor şi formatelor. Articolele mici, plasate pe suporturi obligă clienţii să se apropie de gondolă şi astfel manifestă o mai mare putere de atracţie la nivelele joase. Prezentarea concavăconstă în dispunerea produselor sub formă de arc de cerc. În aceste prezentări moderne, discontinuităţile apărute în lungimile rafturilor sunt esenţiale, întrucât privirea clienţilor este atrasă de aceaste lipsuri strategice. Prezentarea în vracpoate fi ocazională, pentru a pune învaloare o promoţie sau sistematică, pentru anumite tipuri de produse. Prezentarea în vrac se practică pentru produse comune şi se apropie de expunereaproduselor în pieţele tradiţionale. Se folosesc mijloace de expunere la nivelul solului ceeace dă impresia de produse naturale şi de preţuri scăzute.
Prezentarea în vrac este economică pentru comerciant, eliminându-se o serie de cheltuieli cu materialele de prezentare şi etichetare 3.6.TEHNICI DE ETALARE A DIVERSELOR GRUPE DE MARFURI Ca o exemplificare a celor mai sus prezentate vom încerca o descriere succintă a modului în care se realizează expunerea pentru unele grupe de mărfuri alimentareşi nealimentare. Conservele: -sunt expuse pe gondole pe grupe (conserve de legume, de fructe, de carne, de peşte, pentru copii şi consum dietetic); -în cadrul acestor grupe conservele se aşează pe sortimente (conservedin legume în saramură, în bulion, în ulei şi în oţet; conservele din fructe - compoturi, creme, gemuri şi dulceţuri; conservele din carne - în suc propriu, mixte, tip haşeuri şi pateuri; conservele din peşte în ulei, în sos tomat, cu legume, în suc propriu); -expunerea se face pe verticală cu evidenţierea sortimentului pe orizontală; -locul de etalare poate fi marcat cu indicatoare de grupă; -la capetele gondolelor vor fi prezentate produsele noi, deci un colţ al noutăţilor; -prin etichete executate estetic şi vizibil va fi menţionat preţul conservelor; -conservele de dimensiuni mai mici se expun în vrac, în navete, coşuri, cărucioare, boxpalete; -conservele pentru copii şi cele dietetice se expun în raioane speciale sau locuri distincte, amplasându-se panouri cu texte privind modul de folosire sau eventuale prescripţii medicale, iar la cele pentru copii agrementarea se face cu elementedecorative publicitare adecvate (personaje din basme, animale, elemente figurative etc). Băuturile - se etalează pe verticală, ţinând seama că sticlele de vin, de exemplu, se pot aşeza şi oblic; -se expun în rafturi, gondole grupate: băuturi alcoolice nedistilate, vinuri (de masă, de regiune, superioare, speciale), băuturialcoolice distilate (rachiuri naturale şi industriale simple, aromate şi lichioruri), băuturi nealcoolice (ape minerale, siropuri, sucuri şi băuturi răcoritoare); -se pot folosi elemente de decor, inspirate din activităţile viticole; -fiecare produs va fi însoţit de o etichetă de preţ cu denumirea produsului; -se pot organiza şi expuneri sub formă de expoziţie, însoţită de elemente de prezentare ajutătoare: embleme ale producătorilor, mulaje de struguri, obiectede artizanat (butoaie, ploscă, teasc, ştergare şi ceramică populară). Produsele zaharoase -datorită unei mari varietăţi de produse prezentate în ambalaje de mărimi, formeşi culori diferite, expunerea acestora se va face în ambalaj sau în vrac, avăndu-se în vedere gruparea pe sortimente (produse de caramelaj, drajeuri, caramele, jeleuri, produse de ciocolată), forme, dimensiuni şi culori; -dulciurile fiind preferate mai ales de copii, raionul specializat va oferi o ambianţaplăcută, veselă, cu elemente de decor pline de fantezie; -pentru prezentarea estetică şi atractivă se valorifică decorul artistic al articolelorpreambalate în cutii, casete sau a tabletelor de ciocolată:
-realizarea unei etalări artistice se va face prin folosirea unor compoziţii de linii spirale, linii frânte în planuri şi la înălţimi diferite; -se amplasează în prim plan produsele de dimensiuni mai mici (bomboane, drajeuri, caramele) expuse în vrac, în borcane, coşuri, cutii decorative, volumetransparente realizate din plăci de sticlă sau de material plastic; -un număr de anumite cutii, cum sunt cele de bomboane de ciocolată sau de jeleuri, se expun cu capacul desfăcut; -produsele preambalate se pot etala şi sub forma de pachete cu cadouri: -decorul va fi subordonat tematicii de sezon (elemente florale, simboluri din sărbătorile de iarnă etc). Observaţie: Celelalte grupe de produse alimentare nu presupun condiţii de expunere deosebite de cele menţionate mai sus, cu excepţia celor uşor perisabile (produse lactate, carnea, preparatele din carne, peşte etc.) ce se vor expune în vitrine frigorifice. Ţesăturile -expunerea baloturilor de ţesături seface pe rafturi şi gondole, grupându-se în funcţie de materia primă (bumbac şi tip bumbac, lână şi tip lână. mătase şitip mătase, in şi tip in) şi după destinaţie (costume, rochii, pardesie, paltoane, căptuşeli etc).în cadrul acestor grupe ţesăturile se aranjează pe culori, cele de culoare maideschisă fiind expuse pe poliţele superioare, pentru a se evita murdărirea lor; -metrajele se expun rulate pe faţă, pe gondole sau mese, pe tamburi special confecţionaţi din material plastic, având o formă plată şi cu marginea colorată adecvat ţesăturii. -bucăţile se aşează pe gondole, rafturi sau mese aranjate oblic, astfel încât la intrarea în magazin să se vadă latura deschisă a acestora, iar la ieşirea cumpărătorilor să se vadă capetele rulate pe tamburi; -baloturile groase de stofă (stofe pentru palton, pardesiu) pot fi aşezate în poziţie verticală pe podiumuri, desfâcându-se capetele pentru observarea grosimii, pentru încercarea tuşeului;
-ţesăturile din mătase şi tip mătase rulate pe suluri se expun de regulă pe poliţe înclinate, prevăzute cu opritor; -ţesăturile cu imprimeuri mari care nu pot fi bine văzute de cumpărători în bucăţile rulate pe tamburi se vor expune sub formă de eşantioane în metraj, agăţate pe suporţi speciali, în consolă; -cupoanele de lungimi mici care, de asemenea, nu pot fi văzute bine în rafturi, ele formând doar dungi înguste, se vor prezenta pe panouri speciale în formă de amfiteatru; -în dreptul unui stâlp central al sălii de vânzare sau în alt loc uşor accesibil, pe podium se vor expune ţesături într-o etalare mai liberă, cu o etichetă de prezentare care să cuprindă denumirea, preţul, dimensiunile, dar şi caracteristicile de calitate, - etalarea pe verticală se poate face şi în felul următor: pe un raft de perete, pe bare metalice glisante, sunt agăţate piese de galanterie măruntă sau bucăţi deţesături cu o lungime corespunzătoare unei confecţii (rochii, costum etc), fiecarebucată având un număr de ordine, preţul şi unele indicaţii pentru client, iar stocul de rezervă din fiecare bucată expusă se găseşte în spatele raftului; - într-un loc separat se pot expune cupoanele de mărimi corespunzătoare unorconfecţii (fuste, bluze etc.) cu indicaţiile de lungime, preţ pe metru, preţ pe totalbucată şi cu tiparele după care se poate croi materialul (în acest fel se impulsionează cumpărarea).
Confecţiile -se expună întregul sortiment în sala de vânzare; -confecţiile se etalează separat pentru bărbaţi, femei şi copii; -expunerea se face pe articole (costume, sacouri, rochii, pantaloni, fuste, halate, veste, jachete, compleuri etc), iar în cadrul acestora pe mărimi, modele şi culori; -costumele, sacourile, taioarele, compleurile, paltoanele, pardesiile şi alte articole de acest gen, se expun pe umeraşe aşezate în stendere cu faţa spre cumpărător, fie perpendicular pe axele stenderelor, cu una din mâneci vizibilă, la o distanţaconvenabilă între ele pentru a putea fi deplasate şi scoase pentru probă; -fustele se expun pe suporţi care permit agăţarea umeraşelor speciale, iar pantalonii folosind suporţi cu clame pentru agăţarea de betelie (nu de manşetă) spre a permite vizionarea lor în poziţie normală, precum şi consultarea detaliilor de confecţionare: -rochiile de seară se expun în vitrine de sticlă, pe manechine sau busturi; - pentru o expunere mai variată, cu evidenţierea mai multor modele, se vor alterna stenderele drepte cu cele circulare sau semicirculare, precum şi stendere joase cu cele înalte ; -indicatoarele de mărimi se vor aplica în dreptul produselor menţionând grosimea, talia şi conformaţia (A, B, C, D), pentru a permite orientarea rapidă a clientului în cadrul raionului; -în magazinele care desfac confecţii de foarte bună calitate, de exemplu, din blană naturală, se vor organiza vitrine speciale şi expoziţii interioare care aducun plus de eleganţă în prezentare, produsele venind în întâmpinarea clienţilor, oferindu-le soluţii şi sugestii
- expunerea cămăşilor se face ambalate pe suport de carton si în pungi de polietilenă pe stendere prevăzute cu suporţi speciali, din metal, care susţin fiecare cămaşă în parte făcând-o accesibilă cumpărătorilor atât pentru consultare, cât şi pentru autoservire . Cămăşile sunt prezentate pe mărimi,modele şi culori, de regulă în ordinea spectrului luminii. Articolele pentru decoraţiuni interioare -expunerea se face pe destinaţii de folosinţă, covoare, stofă de mobilă, ţesături decorative, cuverturi de pat şi pleduri perdele şi draperii, garnituri de bucătărie etc. -în cadrul fiecărei grupe produsele se aranjează pe articole, iar în cadrul lor pemodele, culori şi dimensiuni; -păturile, pledurile, feţele de masă, şerveţelele se expun împăturite pe faţă, suprapuse în rafturi, gondole, podiumuri, cu accesul liberal cumpărătorilor la produsele expuse; -covoarele şi carpetele, cu excepţia celor pluşate, se expun pe podiumuri, suprapuse unele peste altele, cu modelul în sus, permiţând observarea modelului sau desenului; -covoarele pluşate, lucrate mecanic sau manual se vor expune pe suporţi speciali,cu braţe în consolă, asigurând astfel vizionarea fiecărui produs; -stofa de mobilă,care se livrează pe suporţi metalici cu marginea zimţată, precumşi mochetele metraj (rulate pe faţă) se introduc în rastele compartimentate învederea sprijinirii sulurilor în poziţie verticală, -perdelele şi draperiile se expun sub formă de eşantioane de dimensiuniconfectionabile, agăţate pe suporţi metalici, sugerând modul în care perdeauaeste agăţată în locuinţe; -se vor organiza expoziţii interioare în cadrul cărora pe bază de tematică se va crea un decor adecvat (paturi acoperite cu variante de garnituri; pardoseli acoperite cu diferite modele de covoare etc). Încălţămintea - se expune grupată pe categorii de clienţi (bărbaţi, femei, copii) în rafturi, gondole liniare simple sau cu dublă expunere;
-fiecare grupă de încălţăminte se etalează pe mărimi; mărimile vor fi aranjate dela stânga la dreapta (cele mici în stânga) corespunzător paletei de culori (cele deschise în stânga); în cadrul fiecărei mărimi se grupează pe articole (pantofi, sandale, cizme, ghete, papuci etc); articolele se dispun pe culori şi modele,fiecărui număr i se acordă un rând de bare sau mai multe de sus până jos pe gondolă; pantofii şi sandalele se expun pe bare înclinate, cu faţa sprecumpărători, iar în cazurile speciale când se expune o singură bucată dintr-o pereche, unul din pantofi se aşează cu tocul şi talpa spre cumpărători pentru ascoate în evidenţă anumite particularităţi; -încălţămintea măruntă pentru nou născuţi şi papucii de voiaj se expun în vrac,în rafturi sau gondole prevăzute cu coşuri de sârmă; -locul de expunere va fi marcat cu indicatoare de număr şi agrementat cu embleme ale fabricilor producătoare; -se va realiza şi o etalare în expoziţii sau vitrine interioare pe baza unui decor tematic, folosind suporţi de etalare confecţionaţi din sticlă, materiale plastice sau sârmă nichelată în diferite forme şi dimensiuni, unde încălţămintea se va grupa pe destinaţii de utilizare (pentru sezon, de stradă, de casă etc). Articolele cosmetice: -se expun în cadrul raionului printr-o etalare directă, vizibilă pentru cumpărător, eventual cu posibilitatea citirii unor indicaţii de utilizare; -expunerea poate fi realizată pe tipuri de produse (igiena, cosmetice, de parfumerie), pe activităţi complexe (produse pentru fardare, toate produsele pentru îngrijireamâinilor şi unghiilor etc),pe mărci de produse; -expunerea se realizează în funcţie de modul de prezentare şi ambalare a produselor, cu o grupare după criterii coloristice sau după asocierea lor in folosire,asigurându-se o etalare pe verticală, pentru a sesiza mai uşor sortimentele; -pentru expunerea produselor cosmetice cu o gamă sortimentală deosebit debogată (rujuri, vopsele de pâr, lacuri fixative) se va folosi şi un mobilier comercialsub formă de panou, asigurându-se expunerea întregului sortiment coloristic,uşurând cumpărătorului alegerea; -la unele grupe de produse expuse in ambalaje proprii se va evidenţia câte unul sau mai multe exemplare dezamblate, aşezate în partea frontală a mobilierului.
3.7. GRUPE DE PRODUSE ALIMENTARE ȘI NEALIMENTARE A.Produse de morarit si panificatie - ambalare, depozitare, etalare – Clasificare: Ambalare: Produsele de morarit se ambaleaza pentru transport in saci de 80 kg, sau in ambalaje de desfacere, de obicei pungi de1 kg.
Pastele fainoase se ambaleaza pentru desfacere in pungi de plastic de 250 g, 400 g sau 500 g, cutii de carton, sau in pungi mai mari de 3 sau 5 kg. Painea poate fi ambalata in folie sau punga sau, mai des, neambalata. Biscuitii, napolitanele si celelalte specialitati se livreaza vrac (varsate) in lazi de 10 kg captusite cu hartie, cutii de 5, 3 sau 2 kg sau preambalate in pachete de gramaj diferit. Depozitare: Pentru toate produsele de morarit si panificatie depozitarea trebuie sa se realizeze in spatii uscate, dezinfectate, deratizate, aerisite. Lazile, cutiile sau alte ambalaje colective se aseaza in stive, pe gratare (palete), cu intervale care sa permita aerisirea. In cazul nerespectarii regulilor de pastrare, produsele pot capata miros de mucegai sau de ranced. Etalare: Produsele de panificatie se expun pe rafturi speciale pentru vizualizarea painii si a celorlalte produse de franzelarie sau patiserie, pe sortimente (fig.1). Alaturi de produsele de panificatie se pot expune si produsele de morarit si pastele fainoase. In cazul magazinelor cu autoservire gondolele cu produse de morarit se aseaza in apropierea celor cu paste fainoase; de regula fata in fata pe acelasi culoar. Pentru produsele de panificatie se poate folosi mobilierul cu rafturi in spatele vanzatorului si vitrina pentru o mai buna vizualizare a produselor de patiserie indeosebi (fig.2) sau vitrina cu polite (fig.3) in cazul vanzarii clasice – cu vanzator. Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3
B. LAPTELE ȘI PRODUSELE LACTATE CLASIFICARE
AMBALARE: Laptele de consum poate fi ambalat la pungi de polietilena, bidoane din material plastic sau cutii Tetra-pak de 1l. Laptele praf este ambalat fie in pungi cu folie metalica, in pungi de polietilena care se introduc in cutii de carton, fie in cutii de lacuita. Ambalajele folosite pentru laptele praf trebuie sa fie impermeabile la oxigen si vapori de apa pentru ca laptele sa nu se degradeze. tabla Produsele lactate dietetice (lapte batut, sana, iaurt, etc.) si smantana pot fi ambalate la bidoane si pahare de plastic de 100g, 125g, 150g, 400g, 500g, galetusa din plastic de 1kg sau Tetra-pak, iar laptele batut si la pungi de polietilena de 250g, 500g. Untul se ambaleaza in hartie pergament, foita metalizata simpla sau captusita cu pergament in calupuri de 25, 200, 250g. Branzeturile se ambaleaza in hartie pergaminata cu foita metalica sau din material plastic, foita de aluminiu – la branzeturile topite si apoi in cutii de carton, pelicule plastice sub forma de foi termostabile sau pungi ce se inchid prin termosudura, parafina - pentru cascaval (ajuta la reducerea deshidratarii si prevenirea mucegairii), ambalaje din PVC pentru ambalarea branzeturilor proaspete. Transport: Transportul se efectueaza cu izoterme speciale, curate, aerisite, dezinfectate, fara miros strain, in care sa se asigure temperatura optima. PASTRARE: Laptele de consum, lactatele dietetice si produsele de smantanire necesita temperaturi de pastrare de 2˚-6˚C. Exceptie fac produsele ambalate in cutii Tetra-pak si prelucrate UHT si laptele praf, care pot fi pastrate la temperaturi cuprinse intre 4˚ si 20˚C.
Branzeturile se depoziteaza in spatii cu temperatura scazuta de 0˚-10˚C, pentru a se permite continuarea proceselor de maturare. Toate produsele lactate se pastreaza in spatii curate, aerisite, dezinfectate, fara mirosuri straine, verificandu-se zilnic temperatura si umiditatea din spatiul frigorific si termenul de valabilitate. ETALAREA PRODUSELOR LACTATE Etalarea produselor lactate trebuie sa tina seama de respectarea urmatoarelor criterii: expunerea se face pe subgrupe de consum: lapte , lapte batut, iaurturi, smantana, produse lactate folosite ca desert, branzeturi, unt; expunerea se face pe verticala, cu evidentierea sortimentului pe orizontala; deoarece pastrarea necesita conditii speciale, etalarea se face in vitrine frigorifice, curate, dezinfectate, fara mirosuri straine, ce asigura temperaturi de 2-8˚C; trebuie sa se respecte vecinatatile admise, deoarece aceste produse imprumuta usor mirosul; este bine sa existe o abundenta de marfuri, dar care sa nu dea impresia de dezordine; etalarea produselor pe marci. Pot exista standuri speciale ale aceleiasi marci. Imaginea de mai jos prezinta o modalitate de etalare a produselor lactate in vitrina frigorifica. Laptele praf, laptele la cutii Tetra pak. nu necesita conditii speciale de pastrare si, implicit de etalare. Acestea trebuie etalate in rafturi sau gondole, in apropierea vitrinei cu produse lactate.
C. CARNEA ȘI PRODUSELE DIN CARNE Carnea este un produs cu o valoare nutritivă ridicată: proteine 22%, lipide, săruri minerale, vitamine, glucide –glicogen. Se consumă sau se prelucrează în principal carnea obinută de la: animalele de măcelărie (bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline), păsări domestice (găini, curci, rae, gâte). Clasificarea produselor din carne Sortimentul produselor din carne se prezintă extrem de variat si complex, el fiind în funcie de materiile prime și auxiliare folosite, de tehnologiile aplicate și de metodele de conservare pretabile (sărarea, uscarea, afumarea, pasteurizarea și sterilizarea).
Semiconserve și conserve din carne Semiconservele din carne sunt reprezentate prin sortimentul: semiconserve de șuncă(cotlet, pulpă, spată); semiconserve din carne de porc tocată (Chopped Pork, Chopped Ham, Piept afumat – Slab Bacon, Roll Pork, Roll Ham, Luncheon Meat, Mortadela etc); semiconserve de crenvurști ; semiconserve de limbă. La controlul calității aceste semiconserve trebuie să îndeplinească condiiile de gramaj, prospețime să nu aibă mai mult de 3,5% NaCl i max. 7 mg % nitrit. Conservele de carne se realizează din carne sau carne și legume. 1.După modul de preparare, conservele de carne sunt: conserve de carne în suc propriu; conserve de carne tocată; conserve de carne sub formă de pastă sau de diverse mâncăruri gătite. 2.Din punct de vedere comercial interesează și clasificarea: conserve sterilizate obinuite; conserve sterilizate pentru alimentaia copiilor; conserve sterilizate dietetice. Defectele tipice conservelor de carne • Bombajul fizic – considerat un fals bombaj (nu conduce la scoaterea conservelor dinconsum) care se datorează supraumplerii cutiilor, neehaustarea, creterea volumului bucăților de supradimensionarea capacelor, utilizarea unei table subțiri etc. Pentru a preveni bombajul fizic se recomandă ca în recipieni să se asigure un vid de 200300 mm Hg; Bombajul chimic –mai rar întâlnit la conservele de carne, de obicei însoțește fenomenul de coroziune. În urma reacțiilor chimice dintre recipientul metalic și componenții produsului se degajă hidrogen care provoacă arcuirea capacelor; Bombajul microbiologic –are drept cauză activitatea microfibrei reziduale rămasă dupăsterilizare (substerilizare), în acest caz are loc alterarea conținutului, cu formarea în mediu a unei cantități mari de gaze (CO 2,H2, H2S) ca urmare a descompunerii proteinelor. De regulă flora bacteriană este formată absorbie de lichid, carne prin • •
din: bacterii termofile, micrococi, bacterii aerobe și anaerobe sporulate. Conservele cu bombaj microbiologic sunt toxice și tr ebuie scoase din consum; Marmorarea –constă în apariția pe suprafața internă a cutiilor, a petelor albăstrui violacee de sulfură de staniu sau a unor pete cenușii brune de sulfură de fier. Îngălbenirea suprafeței conținutului –datorită oxidării peliculei de grăsime de sub capac,defect ce poate fi însoțit și de râncezire. D. PEȘTELE ȘI PRODUSELE DIN PEȘTE Sortimentul este foarte diversificat.Sortimentul cuprinde: pește proaspăt (diverse specii), semiconserve ( pește sărat, pește afumat, pește marinat, pastă de pește, salată de icre), conserve din pește (în ulei, în sos tomat, în suc propriu). • SORTIMENTUL PRODUSELOR DIN PEȘTE Tip de preparat Semiconserve din pește pește sărat pește afumat; pește marinat; pește în salată de icre; pastă de pește; pește marinat cu maioneză în ulei(obinuit, picant, aromatizat picant); în sos tomat pește tocat cu adaos de legume și sos; organe comestibile (lapi de hering, cod, ficat de pește); pește cu legume; pește în suc propriu. Nr. crt. 1. Mod de prezentare 2. Conserve sterilizate din pește cu fum, ulei cu sos CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE PEȘTELUI PROASPĂT Caracteristica Aspectul general Aspect metalic, strălucitor, culoare normală, specifică speciei, corp rigid. Aspectul ochilor Limpezi, bombați, umplu orbita, corneea transparentă, se Nr. crt. 1. Descrierea caracteristicii 2.
admit și ochii retrași la nivelul orbitei și corneea puțin mată. Roz-roșii, fără miros, fără mucozități. 3. 4. Aspectul branhiilor Aspectul pielii și al solzilorLucioasă, întinsă, solzi lucioși, bine fixați, care se desprind greu, cu mucus transparent. Aspectul anusului Retractant (înfundat), albicios Aspectul mușchilor Bine legați de oase, elastici Aspectul viscerelor Lucioase, bine individualizate, fără lichid în cavitatea abdominală, miros caracteristic. pHul cărnii 6,2 – 6,4 Reacia Krebs Negativă 5. 6. 7. 8. 9. E. ZAHÃRUL ȘI PRODUSELE ZAHAROASE Produsele zaharoase sunt produse alimentare apreciate de cumpărători datorită proprietăților psihosenzoriale de gust, aromă, culoare, aspect, formă. Ele au o valoare energetică ridicată datorită coninutului ridicat în glucide ( zaharoză, glucoză, ami don, fructoză etc.) SORTIMENTUL PRODUSELR ZAHAROASE Mod de prezentare Bomboane sticloase neumplute (formate din masã de caramel simplu sau cu adaosuri) dropsuri , roxuri, rolsuri Bomboane sticloase umplute (formate din înveli de caramel 70-80% și umpluturã 20-30%; umplutura poate fi : pastã de fructe, miere , fondant , siropuri , cafea , ciocolatã) Simple, cu cacao , cu aromã de mentã , cu gemuri , cu aromã de lãmâie, de ciocolatã , cu nucleu de alune și înveliș de ciocolatã Cu lapte ,cu lapte și rom , cu fructe, cacao, cu mentã Produse de laborator Bomboane fondante , jeleuri, bomboane spumoase , șerbet, Nr. crt. Tip produs 1. Produsele de caramelaj 2. Drajeuri 3. Caramele 4.
cremoze 5. Ciocolatã și produse NeumplutãSimplã :amãruie, cu vanilie , cuverturã, menaj Cu adaosuri : cu lapte, cu cafea , alune, stafide, arahide,fructe confiate Cu fondant simplu aromat , cu fondant în amestec cu fructe , cu marțipan, praline, cu lichior, coniac, whisky, cu creme de ciocolatã, sâmburi grași, cu nuga Simplã : din pastã de semințe de floarea soarelui sau susan și halvițã din ciocolatã Ciocolatã umplutã 6. Halvaua Cu adaosuri : cacao , cafea , ciocolatã, alune, fructe, nuci 7. Rahatul Simplu: produs gelificat preparat prin fierberea unui amestec de zahãr, glucozã, amidon , cuadaos de arome și coloranți Cu adaos de cacao , fructe, nuci , suc de mere CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE CIOCOLATEI Nr. crt. Caracteristici Descrierea caracteristicii Suprafață lucioasã , netedã, nestratificată, fără pete sau bule de aer ; se admit mici zgârieturi pe partea inferioarã a tabletei ; fără brumã de zahãr și brumã de grăsime(albirea grasã) 1. Aspect exterior Masã omogenã, matã , fãrã bule de aer Uniformă , în funcție de compoziie : de la maron deschis 2. Aspect în secțiune 3. Culoarea
până la maron închis Tare, casantã la rupere la 1618 0C 4. Consistența Plăcute, cu aroma caracteristicã tipului de ciocolatã , fără senzația de asprime la gust max. 2% În funcție de sortiment , între 4060% 5. Miros i gust 6. Conținutul în apã 7. Conținutul în zahãr CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE ZAHÃRULUI Nr. crt. Caracteristici Descrierea caracteristicii zahãrul cristal : cristale uscate , nelipicioase,fãrã aglomerãri zahãrul bucãți :bucãți curate, fãrã pete zahãrul pudrã :aspect de fãinã finã , uscatã, nelipicioasã, fãrã aglomerãri 1. Aspectul 2. Culoarea zahãrul cristal :alb lucios zahãrul bucãți și pudrã : alb-mat dulce , fãrã miros și gust strain lipsã -0,05-0,10% 99,75-99,60% 3. Miros și gust 4. Grãsime 5. 6. Conținutul în zaharozã 7. Conținutul în cenuã max. 0,1%
8. Solubilitatea în apã soluția de 10% zahãr trebuie sã fie clarã, fãrã sediment ETALAREA PRODUSELOR ÎN SALA DEVÂNZARE În cazul produselor zaharoase realizarea etalării marfurilor în interiorul magazinului trebuie să scoată în evidență abundența de produse, ca fiind principalul punct de atracție a consumatorilor. Această abundență nu trebuie să dea senzație de îngrămădeală sau de dezordine, dimpotrivă, mărfurile trebuie să fie expuse cât mai estetic, în funcție de caracteristicile lor merceologice, formă și dimensiuni. La raioanele specializate expunerea se va face pe rafturi și pe masa de servit. Pentru prezentarea estetică și atractivă se valorifică decorul artistic al articolelor preambalate în cutii, casete sau a tabletelor de ciocolată. În rafturi grupurile de mărfuri se vor expune în mod artistic, folosind compoziții în spirale, linii curbe, zig-zag, pe panouri și înălțimi diferite. Produsele mărunte (bomboane, drajeuri, caramele ) se expun vrac, în borcane, coșuri, cutii decorative sau în ambalajul de transport cu condiția ca să fie frumos realizat grafic. F. LEGUMELE, FRUCTELE ȘI DERIVATE
Legumele șifructele sunt alimente de origine vegetală cu rol deosebit în alimentaie, datorită însuirilor organoleptice și elementele nutritive prețioase pe care le conțin. Ele sunt consumate în stare proaspătă, dar și în diferite preparate culinare, sau în stare conservată, asigurându-se consumul permanent. Sortimentul de legume curprinde: Legume bulboase: ceapă, praz, usturoi Legume cucurbitacee: castravete, dovlecei, pepene, Legume Solano-fructoase: ardei, tomate, vinete, Legume frunzoase: lobodă, salată, spanac, Legume păstăioase: fasole verde, bame, mazăre Legume rădăcinoase: morcov, pătrunjel, ridiche, sfeclă roșie, țelină, Legume vărzoase: varză, conopidă, gulie Legume condimentare: cimbru, hrean, leutean, mărar, pătrunjel. Sortimentul de fructe cuprinde: Fructe seminoase: gutui, mere, pere Fructe sâmburoase: caise, cireșe, vișine Fructele arbuștilor fructiferi: afine, agrișe, căpșune, coacăze, fragi Fructe nucifere: nuci, castanele comestibile, migdale Fructe subtropicale: lămâi, mandarine, portocale Fructe tropicale: banane, ananas. Conserve din legume și fructe Prin prelucrarea legumelor și fructelor se obțin conservele și semiconservele. Sortimentul conservelor de legume: Legume și fructe conservate prin congelare: mazăre, fasole verde, spanac, ardei, Legume conservate prin deshidratare: radăcinoase, ceapă, cartofi, varză, amestecuri de legume Legume conservate prin concentrare: pastă de tomate, de ardei, bulion de tomate, ardei Legume conservate prin murare: castraveși, varză, gogoșari Legume conservate în oțet: castraveți, gogoșari Legume conservate prin sterilizare: vinete, bame, ciuperci, mazăre, castraveți, tocană de legume.CALITATEA PRODUSELOR ȘI SERVICIILOR Sortimentul conservelor de fructe: Fructe congelate: căpșuni, vișine, zmeură, caise Fructe conservate prin sterilizare : creme, nectaruri, compoturi Fructe conservate prin concentrare: marmeladă, dulceață, gem, siropuri Fructe conservate prin deshidratare: prune, struguri, caise, vișine, cireșe Fructe conservate prin murare.
Pentru a fi corespunzătoare din punct de vedere organoleptic, conservele din legume și fructe trebuie să îndeplinească o serie de proprietăși organoleptice ale căror condiții de admisibilitate sunt precizate în standardul de produs. Proprietăile organoleptice ale conservelor de legume Caracterisitici Descrierea caracterisiticilor Recipient de sticlă curat, închis ermetic, cu capacul nebombat. Aspect recipient Cutie metalică nebombată, neturtită, fără pete de rugină; se admit la exterior ușoare deformări ale capacului cutiei. Etichetă curată, vizibil imprimată cu toate elementele de identificare, lipită simetric în plan, pe recipient. Aspect recipient Cutie, capac fără pete de rugină sau exfolieri ale peliculei protectoare. la interior Recipient de sticlă curat. Aspect coninut Legume întregi, de aceeași varietate, apropiate ca mărime, culoare și grad de coacere Legume divizate(cuburi, rondele, tăiei) în funcție de varietate sau masă semifluidă în cazul piureurilor Legume întregi, de aceeai varietate, apropiate ca mărime, culoare și grad de coacere Legume divizate sau amestec de legume întregi și divizate Culoarea Caracteristică legumelor fierte legumelor Lichidului de Limpede, ușor gălbuie Roșu deschis până la roșu cărămiziu acoperire Consistenă Legume sau bucăți de legume bine fierte și nedestrămate Gust miros Specifice legumelor componente, fără gust și miros străin Etalare Pe rafturi conservele se expun pe verticala, bloc, folosind grupuri compacte. Se va controla starea fizica a lor verificand sa nu fie deformate, gaurite, ruginite sau cu eticheta rupta. Locul de etalare va fi marcat cu indicator de grupa de marfa, iar in unele cazuri cu
o reclama privind calitatea sau caracteristicile produsului. In salile cu autoservire locul de expunere a conservelor va fi in vecinatatea produselor de bacanie. Cu ocazia targului de toamna, conservele de fructe si legume vor fi amplu expuse, iar elementele publicitare pot face trimiteri catre intreprinderile producatoare (embleme, ambalaj marit) sau sublinieri asupra valorii nutritive a continutului. Se va evita expunerea conservelor si borcanelor timp indelungat in soare, pentru a nu se produce pierderi prin bombarea si decolorarea ambalajului. Se vor evita constructiile masive de piramide in interiorul magazinului asigurandu- se astfel vizibilitatea in magazin, evitarea accidentelor si blocarea unor spatii de circulatie cu o marfa care nu poate fi manevrata. Unele conserve de dimensiuni mici se pot expune in vrac, in navete, cosuri sau carucioare.
Ambalarea, transportul si pastrarea produselor cosmetice Sapun Operatia Creme cosmetice Parfumuri preambalate flacoane forme si dimensiuni, ambalaj tip spray, apoi in casete din carton cerat sau (individual impreuna produse) - carton care marcheaza simbolul manipulare in pozitie verticala: Ambalare preambalat hartie velina sau cutii de 100g ori flacoane material pentru lichid (ambalaj de desfacere) preambalate in cutii sau tuburi din plastic, de gramaj diferit in - in material de diferite din plastic sapunul metal sau alte cu cutii de carton sau pachete de 6, 12, 18, 24 bucati (ambalaj colectiv). Cutiile se asigura cu banderola lazi sau containere (ambalaj de transport) cutii de pe se pentru Transport cu mijloace acoperite, curate, uscate, fara mirosuri straine manipularea se face atent, evitandu-se deplasarile bruste, loviturile sau trantirea si, la produsele de parfumerie, rasturnarea. Depozitare in incaperi curate, uscate, racoroase, ferite de razele solare sau de sursele de caldura. ambalajul trebuie sa prezinte simbolul de amplasare departe de sursele de caldura: temperatura: 6˚C- 25˚C, umiditate 80% inaltimea stivelor nu trebuie sa depaseasca 1,5m periodic, la max.30 zile se examineaza aspectul, culoarea, mirosul valabilitate temperatura: 10˚-15˚C pe rafturi sau platforme la o distanta de 1,5-2m de orice sursa de caldura asezate rafturi, busonul in sus se integritatea etanseitatea flacoanelor pe cu verifica si si termenul de
Etalarea produselor cosmetice Criterii de etalare pentru produsele cosmetice: se expun in cadrul raionului printr-o etalare directa, vizibila pentru cumparator; expunerea se poate realiza in urmatoarele moduri: expunerea se realizeaza si in functie de modul de prezentare si ambalare, asigurandu-se o etalare pe verticala, pentru a sesiza mai usor sortimentele; pentru expunerea produselor cosmetice cu o gama sortimentala foarte bogata (rujuri, farduri, vopsele de par, oja) este bine sa se foloseasca mobilier special, sub forma de panou, asigurandu-se expunerea intregului sortiment coloristic, usurand alegerea cumparatorului.
H. MĂRFURI DIN PIELE ȘI ÎNLOCUITORI I.ÎNCĂLȚĂMINTEA Încălțăminteaeste denumirea generică a tuturor produselor care sunt confecționate special pentru acoperirea și protecția labei piciorului. În această categorie intră: ghetele, pantofii, cizmele, bocancii, papucii, sandalele, saboții dar nu și ciorapii. Cea mai veche piese de încălțăminte a fost descoperită în Oregon, SUA și are o vechime de aproximativ 10. 000 de ani și este o sanda realizată din fibrele copacului Artemisia tridentata. În anul 2008 în situl arheologic Areni 1 din Armenia a fost găsit cea mai veche piesă de încălțăminte realizată din piele, cusută în formă de opincă. Este bine păstrată și are o vechime de 5500 ani. Acest obiect de încălțăminte este cu circa două sute
de ani mai vechi ca papucul omului zăpezi Ötzi care a fost găsit în Alpi și care are o vechime de 5300 ani. Vechii egipteni foloseau ca încălțăminte un fel de papuci realizați din palmier sau scoarță de papirus. Grecii antici își realizau încălțămintea din plută care era legată de picior cu ajutorul unor șnururi din piele, încălțăminte care se numea kothornos. Există o foarte mare diversitate de încălțări, dar se pot cataloga astfel: încălțăminte sport: adidași, teniși, bascheți, espadrile, clăpari etc. papuci de casă: târligi, botoși, papuci de cârpă etc. pantofi: bărbătești, de damă, cu toc, mocasini, ciocate, botine, pantofi stiletto etc. încălțăminte de iarnă: ghete, cizme, pâslari etc. încălțăminte de vară: sandale, șlapi, saboți etc. încălțăminte tradițională sau din vechime: opinci, ciubote, coturni etc. incaltaminte de protectie SB, S1, S2, S3, S4, S5 ETALAREA INCALTAMINTEI Criterii de etalare pentru incaltaminte: expunerea grupata a tuturor articolelor pe categorii de clienti: femei, barbati, copii; etalarea pe marimi, articole (pantofi, sandale, ghete, cizme, papuci, etc.), modele si culori marimile mici se aseaza in stanga, iar cele mari spre dreapta; locul de expunere trebuie marcat cu indicatoare de numar si cu marca producatorului; etalarea se realizeaza pe suporturi speciale, usor inclinate sau in rafturi, pe suport de sticla sau materiale plastice.
Gondola pentru etalarea incaltamintei realizata din polite inclinate J. GRUPA MĂRFURI TEXTILE
