Protecţia pacientului Protecţia personalului medical, - PowerPoint PPT Presentation

slide1 n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
Protecţia pacientului Protecţia personalului medical, PowerPoint Presentation
Download Presentation
Protecţia pacientului Protecţia personalului medical,

play fullscreen
1 / 26
Protecţia pacientului Protecţia personalului medical,
180 Views
Download Presentation
claus
Download Presentation

Protecţia pacientului Protecţia personalului medical,

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

  1. PREVENIREA TRANSMITERII INFECŢIEI ÎN MEDICINA DENTARĂ Protecţia pacientului Protecţia personalului medical, Promovarea calităţii îngrijirilor de sănătate

  2. SURSE DE INFECŢIE CAVITATEA ORALĂ – 500 specii microbiene - saprofite - patogene(germ.specifici: Tr.Pallidum, Bacil Koch, Act) - condiţionat patogene (Str.sanguinis, Candida Albicans) MEDIUL AMBIANT(aer, suprafeţe) DISPOZITIVE , ECHIPAMENTE ACTE TERAPEUTICEsângerânde, intervenţii parenterale, colecţii purulente ACTE TERAPEUTICE INCORECTE IGNORANŢA LIPSA COMPLIANŢEIfaţă de procedurile de control al infecţiei CARACTERUL DE URGENŢĂ AL INTERVENŢIILOR pacientneinvestigat

  3. MODUL DE TRANSMITERE A INFECTIEI IN STOMATOLOGIE CĂI DE TRANSMITERE M P CROSS INFECTION M P P MOD DE TRANSMITERE • AER • APĂ • INSTRUMENTE • OBIECTE CONTAMINATE • CROSS-INFECTION • INHALARE • INOCULARE • CONTACT FIZIC DIRECT INDIRECT

  4. PRECAUŢII UNIVERSALE O filozofie , nu o metodă .............. • 1987- reducerea riscului de expunere a pers. medical la agenţii patogeni cu transmitere sanguină • şi prevenirea “cross-infection” • 1996– PRECAUŢII STANDARD – izolarea tuturor fluidelor organismului Protecţia personalului medical Intreruperea lanţului infecţiei Protecţia pacientului Fiecare pacient posibil infectat Specifice pentru procedura clinică

  5. PREVENIREA TRANSMITERII INFECŢIEI PE CALE AERIANĂ • - Precauţii Universale – echipament de protecţie • - clătirea preprocedurală a cavităţii orale cu soluţii antiseptice (CHG, uleiuri esenţiale, povidone iodina)- scăderea nr.microorganismelor • - diga • - măsuri de circulaţie adecvată a aerului: ventilaţie • - dispozitive purificare aer • - educarea personalului - compleanţă

  6. METODE DE CONTROL A CALITĂŢII APEI CDC • circularea apei timp de 30 de secunde la începutul fiecărei zile de lucru şi in timpul tratamentului cu efect de reducere temporară a numărului bacteriilor ; • circularea apei şi aerului prin piesele de mână timp de 20 de secunde după fiecare pacient • utilizarea rezervoarelor independente de apă separate de sursa municipală de apă (apă sterilă) • utilizarea rezervoarelor independente de apă concomitent cu aplicarea periodică sau continuă de agenţi germicizi. (iodofori, hipoclorit de sodiu, glutaraldehida, isopropanol) • dispozitive antiretracţie : valve de control, dispozitive de testare a retracţiei, dispozitive de întrerupere a spray-ului de apă, • utilizarea microfiltrării pentru reţinerea microbilor. • utilizarea dispozitivelor de purificare a apei aplicate pe sistemul unit-ului dentar sau independente . • testare periodică a calităţii apei • educarea personalului în vedere complianţei faţă de măsurile de control a calităţii apei

  7. RECOMANDĂRI : • Zona operatorie şi echipamentele înconjurătoare care să permită aplicarea procedurilor de control al infecţiei • Zonele supuse contaminării – uşor accesibile pentru curăţare, dezinfecţie şi sterilizare • Suprafeţe netede uşor de dezinfectat, rezistente la agenţi chimici • Întrerupătoare de control automate , manevrate la picior (uşor de acoperit sau dezinfectat), activate vocal sau programate în funcţie de procedură. • Fotoliu dentar, tetiera, scaunul personalului medical acoperite cu materiale non-absorbante,rezistente la substanţe chimice Separarea suprafeţelor de lucru „curate” de cele „contaminate” • Suprafeţe de lucru cu îmbinări curbe între suprafeţele verticale şi orizontale • Reducerea numărului de suprafeţe care necesită acoperire sau dezinfectare

  8. IGIENIZAREA MÂINILOR IGIENA MÂINILOR SALVEAZĂ VIEŢI SPĂLARE SOCIALĂ Curăţarea mâinilor cu săpun simplu şi apă (mâini murdare) SPĂLARE CHIRURGICALĂ (Europa) sau FRECARE CHIRURGICALĂ (SUA) Curăţarea cu săpun antimicrobian şi apă SPĂLARE IGIENICĂ (Europa) sau ANTISEPTICĂ (SUA) Curăţare cu săpun antimicrobian şi apă (“frecare”) DEZINFECŢIE CHIRURGICALĂ (Europa) Aplicarea unui produs alcoolic pe mâini uscate DEZINFECŢIE IGIENICĂ Aplicare produs alcoolic pe mâini uscate

  9. AGENŢI DE IGIENIZARE A MÂINILOR +++ =acţiune excelentă; ++ = bună dar nu include întreg spectrul bacterian; + = satisfăcătoare ; - = fără acţiune sau acţiune insuficientă

  10. CLASIFICAREA "SPAULDING" (modif.CDC) (Center of Disease Control and Prevention)

  11. SISTEMUL HU FRIEDY-MANEVRARE INSTRUMENTAR Sistem integratde procesare– optimizarea siguranţei personalului medical şi a pacientului - eficientizarea activităţii Sigur Complet Eficient Preprocedural Casete configuraţii Cod color Curăţare ultrasonică IMS Daily Clean, Enzymax Sterilizare Depozitare STERICENTER

  12. ECHIPAMENT DE PROTECTIE • Echipament de protecţie (EPP) : îmbrăcăminte sau echipament utilizat pentru evitarea unui risc (OSHA) – Dentistică 1980 • Scop : : protejarea pielii, mucoasei ochilor, nasului şi cavităţii orale personalului de îngrijiri de sănătate contra expunerilor la sânge sau alte produse infectante. Infection Control Guidelines for Dentistry (CDC 2003) • Eficienţa : nu permit pătrunderea sângelui sau altor produse infectante către pielea şi mucoasele personalului de îngrijiri de sănătate în condiţii n ormale şi pe toată durata de utilizare FACTORI • tipul de expunere anticipată (aeriană, contact) • alergii • design şi accesorii • durabilitate (incl “shelf time”) • dimensiune -confort (complianţă) • raport cost /eficienţă • Halat • Mănuşi • Măşti • Ochelari • Scut facial

  13. OBIECTIVE SIGURANŢA INGRIJIRI DE SĂNĂTATE Center of Disease Control and Prevention - 2005 1. Reducerea efectelor adverse asociate cateterizărilor cu 50% 2. Reducerea efectelor adverse asociate intervenţiilor chirurgicale cu 50% 3. Reducerea spitalizărilor şi mortalităţii prin infecţii respiratorii la pacienţii cu afecţiuni cronice cu 50% 4. Reducerea infecţiilor cu bacterii rezistente la tratamentul antimicrobian cu 50% prin : - prevenirea infecţiilor - diagnosticul şi tratamentul corespunzător al infecţiilor - optimizarea utilizării medicamentelor antimicrobiene - prevenirea transmiterii infecţiei în unităţile medicale 5. Eliminarea erorilor de laborator care determină efecte adverse 6. Eliminarea expunerilor ocupaţionale prin leziuni provocate de ace de seringă la personalul de îngrijiri de sănătate 7. Atingerea unei complianţe de 100% la recomandările ghidului ACIP (Advisory Committee on Immunization Practices) pentru imunizarea personalul de îngrijiri de sănătate

  14. RISC EXPUNERE OCUPAŢIONALĂ AFECŢIUNI TRANSMISE PRIN SÂNGE RISC MAJOR - 80% DIN EXPUNERILE OCUPAŢIONALE- ACCIDENTALE LA SÂNGE- 20 AG. PAT. 6,0-30,0% HBV -1 din 3 1% letal 5% cronic HCV–1 din 30 80% cronic 25% carcinom HIV– 1 din 300 -efecte secundare PEP - trauma emoţională severă(testare) Romania purtători 5-10% 2,7-10% jud. IASI -Ac HCV 4,97% - primul caz transm. ac contam. - 1984 0,11 – 0,31% Romania -10.278 jud.Iaşi - 225

  15. SURSE LEZIUNI • Design echipament • Reacoperire - 15%-20% • Lipsa abilităţi manevrare ace-seringi • Condiţii de lucru (lipsa de spaţiu sau timp) • Condiţii de debarasare • (containere improprii,incorect manevrate) MANEVRĂ REACOPERIRE

  16. PREVENŢIE EXPUNERI OCUPAŢIONALE ACE CONTAMINATE PRIMARĂ Eliminare ace-seringi Reducerea frecvenţei de utilizare Dispozitive fără ac Dispozitive de siguranţă – ace cu auto-acoperire sisteme cu ac protejat seringi cu manipulare uni-manuală Adezivi chirurgicali Ace de sutură fără vârf EVALUARE : eficienţă, compleanţă, aplicabilitate SECUNDARĂ Practici “work – flow” ( reducerea atingerii încrucişate) - - STRATEGII PREVENTIVE I. PRECAUŢII UNIVERSALE II . PROGRAME DE PREVENŢIE III. CONDIŢII OPTIME DE ACTIVITATE CLINICĂ IV. ECHIPAMENT DE PROTECŢIE-MĂNUŞI V. VACCINARE

  17. PROTOCOL POST EXPUNERE SPĂLAREA LEZIUNII cu apă şi săpun CLĂTIREAPICĂTURILOR cu apă (nas, gură, piele); irigarea ochilor cu apă simplă, salină, sol. sterile RAPORTAREA INCIDENTULUI TRATAMENT MEDICAL GENERAL DE URGENŢĂ

  18. EFICIENŢA CLINICA ŞI CONTROLUL INFECŢIEI STRATEGII de organizare a activităţii clinice : -reducerea tensiunii şi stressului • Poziţionare optimă a instrumentelor şi echipamentului pentru eliminarea mişcărilor inutile, • Selectarea şi înlăturarea echipamentului, a mişcărilor sau etapelor procedurale inutile (clătiri orale/aspirare–economie timp 14%-18%) • Pregătirea preprocedurală a instrumentarului şi plasarea acestora în zona convenabilă simplifică semnificativ activitatea clinică curentă. • Eficientizare prin utilizarea aceluiaşi instrument în cadrul mai multor proceduri clinice ;instrumente cu dublă parte activă • Standardizareaunor proceduri, eliminând cât mai multe variabileîn urma analizei activităţii şi a modalităţilor de eficientizare prin simplificare Îmbunătăţirea sistemului de programare, a managementului activităţii cabinetului

  19. STOMATOLOGIA LA PATRU MÂINI / PRINCIPII 1. POZIŢIA OPERATOR– aşezat, coapse şi antebraţe paralele cu podeaua, tălpi pe podea, gât şi spate drept - distanţă operatorie – 35 cm – câmp vizual coborât ASISTENTA – poziţie de balans mai înaltă PACIENT – culcat, cap pe tetieră în plan orizontal cu genunchii, paralel cu podeaua 2. UTILIZAREA ASISTENTEI - 90% din mişcările efectuate în activitatea clinică - Pregătire superioară – implementare în activitatea clinică directă 3. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII CLINICE - selectarea echipamentului, facilităţi de design, sistem managerial, proceduri programare şi dispensarizare, sistem de inventariere

  20. IMUNIZAREA PERSONALULUI MEDICAL PROGRAM DE IMUNIZĂRI –în funcţie de: • CATEGORIA DE RISC • .Contact direct cu sânge şi alte lichide ale organismului: • Stomatologi,medici practicieni,asistente, personal, servicii urgenţe, personal întreţinere echipamente, personal morgă, • personal servicii decontaminare • B. Contact indirect cu sănge şi alte lichide ale org.: • personal servire alimente, servicii saloane • . Personal din laboratoarele medicale • expuşi prin echipament de lucru,culturi microbiene, • manipulare sânge sau produse de sânge • . Contact minim cu pacienţii • personal de pază, preoţi • nu sunt incluşi în programele de vaccinare

  21. PREVENIREA PATOLOGIEI OCUPAŢIONALE MUSCULO-SCHELETALE ÎN MEDICINA DENTARĂ

  22. RISC OCUPATIONAL IN STOMATOLOGIE EXPUNERI OCUPATIONALE LA INFECTII -transmitere aeriană - infecţii bacteriene – TBC, pneumococ, stafilicoc - infecţii virale – viroze resp, gripa, rujeola -transmitere cale digestivă - enterobacterii - enterovirusuri -transmitere cale sanguină - HBV, HCV,HIV • CONDIŢII • ERGONOMICE • postură • zgomot • efort vizual • temperatură • stress • CONTACT • MATERIALE/SUBST • toxice • alergizante

  23. Postură prelungită Mişcări repetitive Lipsă flexibilitate Echipament necoresp. Poziţie necoresp. Utilizare necoresp. a echip. Deficienţe musc. posturală Pauze rare Stress

  24. Prevenirea tulburărilor ergonomice • Identificarea factorilor de risc • Educarea personaluluide îngrijiri de sănătate asupra factorilor de risc ergonomici şi măsurilor de prevenţie a AMS • Identificarea simptomelor • Intervenţie precoce • Modificarea comportamentelor umane • Evaluarea echipamentelor ergonomice (scaun pacient, personal medical, sisteme mânâ/picior de manevrare echipamente,instrumente) • Modificarea condiţiilor de lucru pentru o postură optimă • Asigurarea unui acces , vizibilitate, comfort şi control optime pe tot parcursul activităţii