Prof. Andrea Ciampani,

1. Mobiljob. Mobilitatea muncii și a intreprinderilor în Europa (partea A). Florența, 12 aprilie 2010.Libertățile fundamentale și drepturile socialeîn procesul de integrare europeană Prof. Andrea Ciampani, Network european de cercetare și deformazione ASEGE

2. Network europeo di ricerca e formazione ASEGE

3. Network european de cercetare și deformare ASEGE “Într-o lume atât de dificilă se pune în fond problema de a asigura – subliniez acest fapt ca fiind un aspect esențial – apărarea intereselor morale și materiale ale lucrătorilor. Este un obiectiv care trebuie susținut din punct de vedere politic, în mod concret, fiind vorba de unul din pilonii de susținere a unei societăți de cetățeni liberi și responsabili, într-un cuvânt de o adevărată democrație. Oamenii politici, și chiar și instituțiile europene, au prea des tendințade a uita acest lucru. Actorii sociali […] au nevoie de autonomie pentru a negocia regulile necesareexistenței domeniului munciicu respectarea demnității și capacității fiecărei persoane de a se realiza și de a-și dezvolta propria personalitate.” Jacques Delors

4. Network european de cercetare și de formare ASEGE Drepturile sociale sunt afirmate de reprezentanța socială exercitată de mișcarea sindicală. Opțiunile sindicale din anii 1949/1950 se reflectă în opțiunile din anii 1973/1974 (și în opțiunea din 2006): • Sindicalismul liber și independent fiind fondat pe asociaționism și pe organizarea lucrătorilor. • Participarea responsabilăla procesul de unificare a piețelor, înspre unificarea politică. Parcursul participării de la Planul Schuman la Maastricht.

5. Network european de cercetare și de formare ASEGE Giulio Pastore, Secretar General CISL, ICFTU, TUAC – ERP aprilie 1950 • Problema mâinii de lucru în Europa constituie problema centrală a organizațiilor sindicale naționale: soluționareaacesteia implică “stabilirea unei anumite politici economice în interiorul fiecărui Stat și adoptarea de relații economicereciproce determinate între diferitele țări”. • În această perspectivă, la jumătatea anilor Cincizeci, se pune problema dacă eposibil “să se definească o politică de unificare a Europei […] fără colaborarea sindicatelor de muncitori”, sau “să se gândească la o mișcare sindicală democratică care [să fie] absentă de la marele joc al idealurilor și al intereselor, care tind să facă din continentul nostru o identitate nouă și cât mai omogenă posibil” [1]. [1] Citato in A. Ciampani, La CISL tra integrazione europea e mondializzazione. Profilo storico del sindacato nuovo nelle relazioni internazionali: dalla Conferenza di Londra al trattato di Amsterdam, Roma, Edizioni Lavoro, 2000, p. 38.

6. Network european de cercetare și de formare ASEGE 1. Patru elemente în joc în jurul temei mobilității : • Cetățenia (obiectiv politic). • Libertatea. • Solidaritatea. • Reprezentanța (reechilibrarea socială). Interacțiunea acestorași rezolvarea posibilăa conflictului dintre ele (revoluția politică și revoluția industrială).

7. Network european de cercetare și de formare ASEGE 2. Patru faze ale integrării europene A. 1950 Declarația Schuman pentru o piață comună a cărbunelui și oțelului. 1951 Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) Franța, Germania, Italia,Belgia, Olanda, Luxemburg. 1954 Eșuarea realizării Comunității Europene de Apărare (CED) B. 1957 Tratatele de la Roma care dau viață Comunității Economice Europene (CEE) și EURATOM. 1959 Marea Britanie, Austria, Danemarca, Norvegia, Suedia, Portugalia și Elveția crează Zona Europeană a Liberului Schimb (EFTA/AELS). 1965 Tratatul de fuzionare a organismelor CEE, CECO și EURATOM. 1973 Marea Britanie, Danemarca și Irlanda intră în CEE. C. 1981 Grecia devine al zecelea membru CEE. 1986 Spania și Portugalia intră în Comunitatea Europeană. 1990 Unificarea Germaniei. D. 1992 Tratatul de la Maastricht dintre cele douăsprezece Țări pentru UnioneaEuropeană (UE) și Protocolul social. 1995 Austria, Finlanda și Suedia intră în Uniunea Europeană. 1997 Tratatul de la Amsterdam. 2000 Tratatul de la Nisa. 2004 Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Republica Cehă, Ungaria intră în Unionea Europeană.

8. Network european de cercetare și de formare ASEGE • Prezența organizată asindicatelorla începuturile procesului de integrare europeană și în CECO FSM/ WFTU contrară integrării europene CISC/ CISC favorabilă integrării europene CISL/ICFTU favorabilă integrării europene ORE/ERO Organizațieregională europeană Comitetul celor XXI sindicate din CECO ComitetulConsultativ al Înaltei Autorități a CECO

9. Network european de cercetare și de formare ASEGE B. Incertitudinile comunitare după Tratatele de la Roma și reluareaparcursului spre o identitate sindicală europeană Comisar pentru afacerile sociale Comitet economic și social Adunarea generală a sindicatelor prezente în Comunitățile europene afiliate la CISL/IFTU Secretariatul sindical european (SSE/ETUS) 1958 Confederația Europeană a Sindicatelor Libere (CESL/EFTUC) 1969

10. Network european de cercetare și de formare ASEGE C. Conferința tripartită asupra Muncii (1970). Raportul Werner (1970) recunoaște că un echilibru economic și monetar mondial se putea atinge numai dacă era legat de “participarea diferitelor grupuri economice și sociale”. Procesul de integrare deliniat prevedea implicarea actorilor sociali pentrua obține în piața comună “o dezvoltare satisfăcătoare, un înalt nivel de ocupare, stabilitate, o reducere a disparităților regionale și sociale ca și protejarea condițiilor de mediu înconjurător”, prin “rezultatul combinat dintre forțele pieței și al politicilor concepute și urmărite în mod conștient de autoritățile competente”. Era deci necesar “ca părțile sociale să se asocieze strâns laelaborarea și la aplicarea politicii comunitare pentru a asigura un succes deplin acțiunilor intreprinse în comun”.

11. Network european de cercetare și de formare ASEGE C. Mobilitate și cetățenie • Regulamentul 1612/68/CE intenționa să favorizeze mobilitatea mâinii de lucru în interiorul UniuniiEuropene, având în vedere că aceasta din urmă trebuia să fie “unul din mijloacele care să asigure lucrătorului posibilitatea de a-și îmbunătăți condițiile de viață și de muncă, facilitându-i astfel promovarea socială.” • Regulamento CEE 1408/71, pentru lucrătorii care exercită “activități profesionale pe teritoriul unui Stat membru” și care sunt rezidenți “pe territoriul unui alt Stat membru”, unde se întorc “în fiecare zi sau cel puțin odată pe săptămână” Obiectivul de a coordona legislațiile naționale privitor la aplicarea regimului de securitate socială a lucrătorilor subordonați, lucrătorilor autonomi și familiilor acestora care se deplasează în interiorul UE.

12. Network european de cercetare și de formare ASEGE C. CESL și organizarea europeană în CML Fondează la congreseledin 1973 și din 1974 Confederația europeană a sindacatelor (CES/ETUC). CES participă la Fundația Europeană pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă și la Centrul European pentru Formarea Profesională (CEDEFOP). Lungul “tunel” al dialogului social european

13. Network european de cercetare și de formare ASEGE D. CES participăla Dialogul social din Val Duchesse (1985). Actul Unic European, art. 118 B. Comisia își asumă, printre sarcinile sale, pe aceea de a “dezvoltala nivel european un dialog între părțile sociale care să se poată solda,dacă ele o consideră oportun, în relații convenționale” (1986). De comun acord cu DGV a Comisieieuropene, CES/ETUC, CEEP, UNICE se pun de acord, la 31 octombrie 1991, asupra unei modificări a articolului 118 al Tratatului și o propun Statelor membreale Comunității. Conținutul acordului, aprobat la Maastricht (1992)ca Protocol social, din cauza opting out britanic, va fiintrodus în Tratatul de la Amsterdam (1997).

14. Network european de cercetare și de formare ASEGE Titlul XI alTratatului de la Amsterdam, Politica socială, educație, formare profesională și tineret, articolele 137 - 139. În acest sens apare de o relevanță absolută, într-o “aventură, din fericire încăneterminata”, […] “Protocolul social inclus în Tratatul de la Maastricht, care într-o anumită măsură permite părților sociale de a legifera”. Jacques Delors

15. Network european de cercetare și de formare ASEGE În experiența istorică europeană pare să se realizeze ogovernance care se prezintă ca “un sistem extins de guvern”, și care se conotează ca “o modalitate de guvern, diferită față de modelul controluluiierarhic”, care apare caracterizată “de un grad sporit de încredere și de cooperare între Stat și actorii nestatali, în interiorul unor rețele decizionale mixte public - privat”. [1] [1]L. Cedroni, La rappresentanza politica. Teoria e modelli, Milano, Franco Angeli, 2004, p. 161.

16. Network european de cercetare și de formare ASEGE În experiența istorică europeană pare să se realizeze ogovernance în care mai mulți partneri “pentru un moment se consideră la aceeași înălțime, la același nivel”, într-o situație în care “fiecare încearcă să se pună de acord asupra unui lucru în deplină libertate,”fără să pună în practică acțiuni finalizate la realizarea unei poziții majoritare; în acel moment prevalează “o tentativă de a face să iasă în relief un lucru comun”, care se poate concretiza sau nu, fondat pe “meritul specific al ideilor pe care fiecare este în măsură să le ducă mai departe.” [1] [1] Così Mario Romani in un intervento del 1961,ora in A. Ciampani,Il dispiegamento della natura associativa del movimento sindacale per la società contemporanea, in Mario Romani, il sindacalismo libero e la società democratica, a cura di A. Ciampani, Roma, Edizioni Lavoro, 2007, pp. 95-102.

17. Network european de cercetare și de formare ASEGE 3. Care sunt învățămintele care provin din studiul experienței istorice europene: • Se poate rezolva prin politici de cetățenie? Nu, numai dacă nu se realizează o schimbare a suveranității politice. • Se poate rezolva prin politici sociale? Nu, dacă acestea sunt rodul unor deliberăricu valoare pentru toți (neîntoarcem la cazul precedent). Da, dacă sunt rodul uneigovernance, unei inițiativecolective între public – privat (așa cum este cerut de sistemul economic-social european). • Se poate rezolva prin acorduri între părțile sociale? Da, cu condiția dezvoltării unui sindicalism europeanla multiplelenivele alegovernance.

18. Network european de cercetare și de formare ASEGE 4. În lumina acestor considerații: • Care sunt pericolele liberei circulații a lucrătorilor (și a mărfurilor și serviciilor) ca atare? Niciunul; desigur, apar aspecte problematice în organizarea socio – politică • Care sunt pericolele detașării lucrătorilor ca atare? Niciunul; desigur, apar aspecte problematice în organizarea socio – politică. Numai aplicarea detașării în forme de dumping social este cea care amenință coeziunea socială și împiedică solidaritatea între lucrători: adică împiedică dezvoltarea cetățeniei și asociaționismului. Însă tocmai aici mișcarea sindicală, reformatoare prin natura sa și prin metoda de acțiune, își găsește rațiunea de a exista din punct de vedere istoric și conceptual.

19. Network european de cercetare și de formare ASEGE O deplină conștientizare a realității socio – economice. Sindicatul, la multiplele sale nivele, va cunoaște și va lua act de realitatea economico – socială, adaptându-și la aceasta acțiunea și instrumentele (redefinind cultura muncii într-o dimensiune a participării); începând cu organizarea la locul de muncă și cu reprezentanța asociativă, dezvoltând o dimensiune confederală în cadrul categoriilor, în sindicatul teritorial (inter-regional), transnațional (european). Noi, sindicatele europene.

20. Network european de cercetare și de formare ASEGE Vă mulțumesc!